Page 1 - 1957-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂI
Anul IX. Nr. 896
IN CINSTEA
Hh<•••!»rfln-fi <fi »t'¦ »#»!<»»¦»¦ *4»
Minerii din Teliuc f Planul insămînţărilor de toamnă pe regiune a fost realizat
şi 6heiar continuă 9 Datorită eforturilor depuse de muncitorii şi mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat
9 şi S.M.T.-uri, de colectiviştii, în tovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale. îndru­
seria succeselor i
ft
t In. mare parte rezultatele In mun- $
j că ale jurnaliştilor depind de suc- ţ
4 cesele minerilor de la Teliuc şi ţ
f Ghelar. Astfel, conlinulnd seria i
| succeselor obţinute in lunile pre- f
4 cedcnle ei s-au străduit ca şi in i
* luna octombrie să dea tot mai mult *
| minereu peste plan. T Luni seara tovarăşul Ştefan Dufă
i Un calcul amănunţit arată că ?
* numai minerii din Teliuc au dat in |
f cursul lunii octombrie peste preve- î
ţ âerile planului 302 tone minereu. J
« Depăşiri importante de normă, )
* cuprinse intre 35—40 la sută au $
ţ obţinut echipele conduse de toca- j
i răşii Ion Maleş din sectorul III ţ
* (Pădurea oraşului) şi Alexandru 4
^ Herban de la orizontul 6. ¦
i Cit priveşte succesele minerilor ţ
ţ din Ghelar sint şi ele destul de lău- |
j dabile. Pentru exemplificare redăm *
i numai citeva rezultate obţinute în |
* ziua schimbului de onoare organi- ¦ au raportat şi terminarea în întregime rea a 4 cuptoare adînci de U Blu-
* 'ai in cinstea alegerilor organelor j
* conducătoare de parlid. Astfel, în j
* ziua respectivă, echipa condusă j
i de comunistul Dumitru Preda a dai i
i peste plan 24 tone minereu, echi- *
* pa lui Ion Bidiga 14 tone, a lui $
* Gheorghe Drăgan 38 tone, iar echi- ţ
i pa lui Nicolae Vereş 28 tone mi- *
*T nereti. Î înainte de termen, se eviden-
- In total, pe exploatare, de la 1 }
* la 28 octombrie, s-au dat peste pre- $
** vederile planului 156 tone minereu, i
Cel mai bun strungar
Strungarul Mihai Stanciu lu­
crează la întreprinderea „Ho-
¦riâ“ din Alba Iulia. De trei ani
de cînd a pus mîna pe maneta
strungului în atelierul întreprin--
derii, s-a făcut cunoscut tuturor
muncitorilor, în special prin lu­
crul de calitate executat de ei. bun strungar. Şi activitatea lui
Strungarul Mihai Stanciu este (inovaţia făcută), depăşirile de
socotit în prezent ca unul din normă, lucrul, de calitate con­
muncitorii cei mai pricepuţi ai firmă această părere. Iar dacă tat referate pe tem ele: „Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii sovietice în
secţiei mecanice. Cînd a fost ar avea unele piese, (de multe siderurgie" prezentat de ing. Foltiska Francisc, care a studiat în U.R.S.S..
vorba să se execute comanda ori promise de conducerea între­ „Ajutorul acordat de U.R.S.S. Combin atului siderurgic" ţinut de tov. ing.
„Robineţi din fontă de înaltă prinderii) cum este chernerul Gheorghe Gheorghişor şi „Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii sovietice în con­
tensiune pentru fabricile de mobil, de numele strungarului strucţii, prezentat de ing. Constantin eseu.
spirt", la care se cerea o mun­ Mihai Stanciu ar fi legate mult
că de înaltă calificare, ea a fost mai multe fapte.
dată strungarului Stanciu. Tot
Cil planul lunar îndeplinit
Rod al întrecerii
SEBEŞ (de la subredacţia
noastră voluntară),
întrecerea desfăşurată în cins­
tea zilei de 7 Noiembrie, a făcut
ca roadele muncii colectivului
fabricii de tricotaje „Sebeşul"
să crească cu fiecare zi. Pe gra­
ficele de producţie se înregis­
trează zilnic noi şi însemnate
depăşiri ale planului de produc­
ţie. In ziua de 29 octombrie, cal­
culele făcute asupra producţiei
au arătat că planul lunar a fosl
realizat în proporţie de 111,66
la sută.
O contribuţie deosebilă la re­
alizarea acestui succes au adus-o
membrii brigăzilor a XlI-a şi a
Xl-a, conduse de Silvia Arito-
novici şi Olga Găldeanu.
Ne vorbesc fruntaşii recoltelor bogate
7 . 9 1 0 k g . p o r u m b la h e c ta r
Anul acesta, gospodăria noastră co­
lectivă a obţinut de pe cele 10 ha.
cultivate cu porumb hibrid — 7.910
kg la hectar. Este cea mai mare re­
coltă de porumb realizată de gospo­
dărie de Ia inaugurare, întrecînd pe
cea a ţăranilor individuali din sat, cu
peste 4.000 kg la hectar.
Cum anume am procedat noi, pen­
tru a dobîndl o astfel de recoltă ?
In primul rînd, trebuie să arăt că po­
rumbul a avut ca plantă premergătoare
grîul. îndată după recoltarea acestuia,
s-a făcut o arătură de vară care s-a
ţinut curată de buruieni pînă toamna
tîrziu. Primăvara, îndată ce s-a putut
intra pe teren, s-a făcut arătura de
însăminţare.
Avînd sămînţa procurată şi pregăti­
tă din timp, noi am ţinut cont de sfa­
turile tehnicienilor agronomi şi am
căutat să însămînţăm cît mai devre­
me. Aşa se face că tn ziua de 12 a-
prilie, am pornit la însămînţat.
Porumbul a găsit în sol umiditate
suficientă, astfel că el a răsărit bine.
Pentru a distruge crusta care s-a for­
Din nou în Anglia
Vineri 1 noiembrie 1957
MARELUI OCTOMBRIE
? George Enescu, a concertului
maţi de organele de partid şi de stat din regiunea noastră, planul însămînţărilor de toamnă ai
fost realizat în ziua de 3Î octombrie 1957, în proporţie de 100,02 la sută.
Muncitorii din gospodăriile agricole de stat, precum şi colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii
muncitori cu gospodării individuale din raioanele Orăştie şi llia, au adus o contribuţie în-1
semnată la obţinerea acestui succes, ei fiind primii din regiune care au terminat însărnînţă-;
rilc de toamnă.
Şi constructorii se mîndresc cu rezultatele lor
de Ia serviciul organizării muncii al
Trustului 4 construcţii nu mai pridi­
dea cu scrisul. De pe ţoale şantierele
se transmiteau rezultatele îndeplini­
rii angajamentelor luate de muncitorii
trustului în cinstea zilei de 7 Noiem­
brie.
Cîteva din acestea am notat şi noi.
Printre ele se numără terminarea com­
plectă a 80 de apartamente şi a lu­
crărilor de construcţie a încă 20 a-
parlamente în oraşul Hunedoara. Tot
muncitorii de la grupul I de şantiere,
Turnătorii de la Călan
Turnătorii de Ia uzina „Vic-
toria“-Călain s-au angajai să dea
peste plan 450 tone produse tur­
nate. Numai în primele două
decade ale lunii curente, s-au
produs peste plan 540,3 tone
produse turnate.
In întrecerea socialistă, pen­
tru îndeplinirea angajamentelor
el ia făcui un dispozitiv adapta­
bil la strung pentru tăierea ni­
turilor, pentru diferite roţi din­
ţate, ou oare ia reuşit să depă­
şească mult sarcina de plan.
_De altfel, despre Mihai Stan­
ciu, toţi spun că este cel mai
R. B.
Un succes de seamă
Ziua de 29 octombrie a fost
pentru colectivul de muncitori,
ingineri şi tehnicieni de la fa­
brica de hîrtie „1 Mai" Petreşli,
o zi deosebită. Sarcinile planului
de producţie pe luna octombrie
au fost realizate în proporţie de
115 la sută. Din această zi
ei au produs în contul lunii no­
iembrie.
Cu acest succes colectivul de
muncă, şi-a realizat angajamen­
tul luat în. cinstea zilei de 7 No­
iembrie. Printre muncitorii care
au adus o contribuţie deosebită
la obţinerea acestui succes se
numără Dressler Maria, Gheor­
ghe Basarabi, Bauer Frederich,
Secţiile finisiaj şi sortare au fost
declarate fruntaşe pe fabrică.
mat la suprafaţa solului, precum şi
buruienile care au început să apa­
ră încă înainte de răsărirea plante­
lor, noi am trecut cu o grapă uşoară
peste tot terenul.
Cînd porumbul a avut 3-4 frunze, am
făcut prima praşilă mecanică, după
care am prăşit pe rînd cu sapele. A-
ceaslă lucrare am mai făcut-o încă
odată, atît cu maşinile, cît şi cu sa­
pele, reuşind să întreţinem terenul
curat, fără buruieni.
Din felul cum am executat lucră­
rile agricole în acest an la cultura
porumbului hibrid, noi am tras con­
cluzia că este bine, ca pe terenurile
ce se vor însămînţa cu porumb hi­
brid, să se dea în toamnă, odată cu ară­
tura adîncă de toamnă şi îngrăşămin­
te chimice — superfosfat — iar însă-
mînfarea să se facă cît mai devreme.
Toate acestea, cu scopul de a crea
porumbului condiţii să ajungă la ma­
turitate înainte de căderea brumelor.
ION NISTOR
brigadier de cîmp la gospo­
dăria colectivă din Pricaz ritatea lucrării pămînlului în din 48 membri cu 5,52 lia«
Maestrul Constantin
S ilvestri la pupitrul \v u
orchestrei sim fonice
„Royal Liverpool
Philarm onic"
In seara zilei de 29 octombrie
a. c., a avut loc la Royal Fes­
tival Hali din Liverpool, primul
4 pagini 20 bani concert în Anglia dirijat de ma­
estrul Constantin Silvestri; Ia
pupitrul orchestrei simfonice
„Royal Liverpool Philarmonic",
cea mai cunoscută orchestră din
această ţară.
C. Silvestri a realizat marţi
seara o interpretare minunată a
„Rapsodiei romîne nr. 2“ de
nr. 1 pentru pian şi orchestră
de Ceaikovski şi a altor iucrări.
Concertul, la care au asistat
peste 1.500 de persoane, s-a bu­
curat de un mare succes. C.
Silvestri şi-a cucerit auditoriul
prin căldură, expresivitatea şi
muzicalitatea pe care le folo­
seşte ou atîta pricepere Ta arta
dirijorală cunoscută şi aprecia­
tă de altfel din concertele pe
care muzicianul romîn le-a mai
condus în acest, an în Angiia.
a sălii de sus, de la clubul-cinema, ming, şi terminarea blocului cu 8 a-
precum şi executarea în proporţie de partamente de la Pestiş.
50 la sută a lucrării de zidărie a sălii Peste cîteva minute, pichamerele şefilor de echipe Alexandru Poborenl
Pe trust planul a fost realizat în şi Ladisiau Startz, de la mina Lupeni, vor intra în stratul de cărbune. Acum
de jos a clubului-cinema sînt executa­ trimestrul 111 în proporţie de 103,98 însă, la rugămintea reporterului, el s-au oprit o clipă.
te în afara angajamentului. De ase­ la sută, iar productivitatea muncii a
menea, s-a raportat că la fJluming crescut cu 5,32 la sută. Trebuie men­ — Mulţumesc şi succes la muncă, tovarăşi mineri 1
s-au terminat lucrările de construcţie ţionat că un succes al muncitorilor,
a halei 1.000, castelul de apă, precum inginerilor şi tehnicienilor în cadrul
şi lucrările staţiei de pompare. trustului, îl constituie realizarea pla­
¦xx3oooocxxx50ooooooooooooocxxxxjooooocooooooosxxxîc« xxxîoooocxxx>cxx3ooc5oooc5oo^ jo
Constructorii de la Trustul 4 din nului pe trimestrul 111 de căire toate
IN ORAŞUL REVOLUŢIEI
Hunedoara au mai raportat şi darea grupurile de şantiere.
in folosinţă cu 15 zile înainte de ter­ In fruntea întrecerii se menţine
men, a depozitului mecanizat monta­ grupul i, urmat de grupul IV.
Despre Leningrad se spune că ar fost locuinţa conspirativă a lui V. I.
fi un oraş al monumentelor. E ade­ Lenin". Dacă ar vrea însă cineva să
vărat, dar numai în parte — adică pună o placă comemorativă pe care Cînd Lenin s-a reîntors în orăşe­
in ce ea . ce priveşte oraşul înainte de să scrie: „AICI A FOST FOCARUL lul dc pe malurile Nevei, ţarul fu­
1917. Din acele zile de neuitat însă, MARII REVOLUŢII SOCIALISTE sese deja răsturnat. Puterea era însă
se poate spune că întreg Leningradul DIN OCTOMBRIE", ar trebui s-o în mîinile burgheziei şi a menşevi-
csle un muzeu. Un oraş-muzeu, cum fixeze tui pe o anumită casă, sau pe cilor, în frunte cu contrarevoluţiona­
puţine sint pe lume. o anumită stradă, ci la. porţile ora­ rul Kerenski. Bolşevicii însă nu stă­
IN. NEGRU şului. Căci în Leningrad, fiecare colţ teau cu mîinile încrucişate. Partidul
Intr-adevăr, irecind pe largile bule­ de slradă, fiecare piatră de pavaj începuse să pregătească revoluţia so­
varde ale oraşului de pe ţărmul Bal­ aminteşte de cele zece zile care au cialistă. In acele zile, stalul major
ticei, ¦la toi pasul ¦inlîlneşti plăci zguduit lumea. Chiar casele şi cartie­ revoluţionar se afla într-o clădire, în
comemorative prinse pe ca se: „Aici rele noi fac parte din marele oraş- care doar cu cîteva săptnmîni înainte,
a trăit V. G. Belinski", „In această muzeu al Revoluţiei, aşa cum fiul se lăfăise în lux familia unui nobil
ţiază de la secţia furnale echipa Libich, Iosif Novac, Constantin face parte din familia tatălui său. rus. In sălile cu pereţii îmbrăcaţi in
tov. Iosif Ştefănescu, cu o depă­ Creţii, Bela Mavruşca, Gheor­ casă a trăit 4 . S. Puşkin", „Aici a marmură fină, în lemn sculptat, în
şire de 23,81 la sută şi echipa ghe Noiiă şi Vasile Brăţei. Automobilul blindat tapete scumpe de mătase, se află . a-
tov. Ioan Crişan, cu o depăşire iZZ d t a d ih tiă ctim, unul din muzeele revoluţiei. Am
de 8,37 la sută. De aci se mai ? ...Gara finlandeză. Am văzul-o aşa fost acolo. Sala mare, cu coloane de
Pe lîngă faptul că muncitorii eaU ctiaă cum arăta acum patruzeci de ani. In marmură, mai păstra parcă ecoul şe­
evidenţiază şi tov. Aurel Boz- uzinei „Victoria“-Călan au ob­ piaţa care se deschide în faţa ei, un dinţelor istorice a căror martoră a
dog, prim-furnalist, Haralambie Ziua de duminică 27 octombrie a . monument aminleşle că In locul ace­ fost .Aici au lucrat Lenin şi tovarăşii
Gh. Munteanu, furnalist, Adam ţinut realizări însemnate în pro­ fost pentru locuitorii din Călan o la, intr-o zi de aprilie 1917, Lenin săi. Deasupra intrării se află un bal­
Kiss, încărcător, Dumitru Mo- ducţie, ei au obţinut realizări şi adevărată, sărbătoare. Cu o ca zia , a urcai pe un automobil blindai, a con. De la acest balcon, în furtu­
raru, cauperist, şi Vasile Teiiş- pe tarîm social. In prezent se deschiderii „Săptămînii teatrului şi vorbit poporului', muncitorilor şi ţăra­ noasele zile ce au precedat revolu­
că, furnalist. lucrează la terminarea drumu­ muzicii sovietice" comisia ’ARLUS, ^ nilor, soldaţilor şi studenţilor veniţi ţiei socialista, Lenin a vorbit munci­
rilor de acces din incinta uzinii, Comitetul de întreprindere -şi co­ să-t intimpine la întoarcerea din lun- torilor adunaţi în stradă şi în parcul
Din cadrul secţiei turnătoiie la modificarea şi mărirea atelie­ lectivul clubului „11 Iunie" d in , •glii exil. Din acel loc rămas pe veci de peste drum.
se evidenţiază tovarăşii: Emil Călan au organizat o zi de odihnă in memoria poporului sovietic Vladimir
rului mecanic şi de lăoătuşerie. colectivă. Ilici Lenin şi-a expus vestitele sale Smolnîi
„Teze din aprilie".
® Dimineaţa, locuitorii din Călan t „Aşa în zilele Revoluţiei, Lenin locuia în
au asistat la club la conferinţa, case conspirative, deoarece bandele
„Contribuţia teatrului şi muzicii în inimă —a rămas sculptat contrarevoluţionarilor primiseră ordin
Manifestări cultural—artistice sovietice, la construcţia vieţii noi" monumentul acela, să-l omoare. In noaptea în care a
ţinută de tov. Hunimel Emeric. Du­ început însă Marea Revoluţie Socia­
pă conferinţă, cei prezenţi au a sis -, ciad pe turela listă din Octombrie, Vladimir Ilici
tat la un program artistic prezen­ automobilului blindat Lenin a fost dus la Smolnîi. Aici, în
tat de echipa de teatru a clubu- \ clădirea somptuoasă a fostului pen­
lui „11 Iunie", cu piesele într-un< el, Lenin sion de fete nobile, se mutase statul
act „Cine e ea" de Volkonskaia şi 1 major revoluţionar.
„îngerul alb“ de Juri Niculin. Or- 1 a intrat în Petrograd".
chestra de muzică uşoară a pre­ „Cu inima cuprinsă de emoţie am
zentat apoi un bogat program de (V. A. MAIACOVSKI)
Am văzut automobilul pe un soclu DAN LAZĂRESCU
de granit în faţa muzeului „V. I.
• La clubul „30 Decembrie" din oraşul Hunedoara a avut loc în seara (Continuare in pag. 3-a)
zilei de 23 octombrie un simpozion ştiinţific privind dezvoltarea ştiinţei şi Lenin" din Leningrad.
tehnicii în cei 40 de ani de putere sovietică. Cu acest prilej s-au prezen­
La acest simpozion au participat peste 400 tovarăşi. In continuare a
fost prezentat filmul sovietic „Mexicanul".
• In ziua de 24 octombrie, la grupul şcolar profesional din Hune­
doara s-a prezentat în faţa a peste 600 tovarăşi, conferinţa „Ştiinţa şi teh­
nica sovietică în cci 40 de ani de putere sovietică".
• Casa tehnicianului de la Combinatul siderurgic Hunedoara a găz­
duit în ziua de 24 octombrie, o întîlnire între inginerii şi tehnicienii de cîntece sovietice şi ruseşti.
aici. Cu acest prilej tov. Gh. Neagoe a prezentat conferinţa „Topirea fon­ După-amiază, locuitorii din Că­ Istoria unui proces verbal semnat
tei, cu presiuni înalte la gîtul furnalului". Tot în cadrul acestei întîlniri, 8 lan au asistat la conferinţa „Sa­
ingineri din combinat, care au studiat în Uniunea Sovietică, au transmis telitul artificial al pămîntului" ex­ de 1 !. Lenin
prietenilor lor din U.R.S.S. cuvinte de salut, înregistrate pe bandă de mag­ pusă de tov. ing. Aurel Suciu. După
netofon. conferinţă a urmat din nou un In mijlocul satului Modenovo, lui Modenovo, membru în Co­
bogat program artistic. care se întinde de-a lungul şo­ mitetul Executiv al plasei.
• La căminul cultural din satul Simeria Veche a avut loc o conferinţă
despre patriotismul oamenilor sovietici, la care au participat peste 160 cetă­
ţeni. N. N. selei asfaltate ce duce spre Piotr Aleksandrovici îşi dea­
Staro-Mojaisk, se înalţă un obe­ pănă amintirile:
lisc de granit. Pe piatră sînt — Mergeam cu preşedintele
Ritmul cooperativizării agriculturii sculptate cuvintele:
Aici, la 15 decembrie 1920, Sovietului sătesc — Egor La-
sov — prin sat, cînd dintr-oda-
IN RAIONUL s-a oprit tă a apărut un automobil. In
BRAD poate fi îmbunătăţit! Vladimir Ilici Lenin acel timp, ba încă şi într-un
Această inscripţie nu redă în­ sat pierdut undeva în lume, a-
să fidel evenimentul care a a- pariţia unui automobil era un
vut loc în acea zi îndepărtată, adevărat eveniment. Maşina s-a
Fără îndoială că aceste rezul­ evenirrjent pe ca-re-l cunoaşte oprit în faţa casei lui Ivan No-
In timpul care s-a scurs de comun, era sporadică, nesusţi-
la Congresul al Il-lea ai parti­ nută. Din această cauză, în în­ tate merită a fi luate in con­ d-i-n povestirile părinţilor şi bu­ vikov — un bun vînător. Din ea
dului, au fost obţinute unele re-' treg raionul Brad numărul înto­ siderare, ele oglindind munca nicilor lor orice elev din raio­ coboară trei inşi. Am privit cu
zultate bune în raioanele regiu­ vărăşirilor agricole, zootehnice depusă în această privinţă, de- nul Mojaisk: Lenin nu numai atenţie pe noii sosiţi şi deodată
nii noastre, în ceea ce priveşte din agricultură era foarte redus. monstrînd în acelaşi timp, că că s-a oprit aici, ci a şi ţinut o mi se taie răsuflarea. Ii spun
munca de transformare socia­ In urma Plenarei G.C. al ţăranii muncitori se conving în cuvîntare la adunarea satului, a lui Ig o r: „E Lenin", dar el
listă a agriculturii. S-a mărit P.M.R. din 19—20 iuiie 1956, număr tot mai ma-re de rezulta­ stat de Vorbă cordial cu ţăranii . începu să rîdă : „Ce să caule
numărul membrilor în gospodă­ în raionul Brad, munca pentru tele muncii în comun. In spri­ din Modenovo. Acest eveniment Ilici în Modenovo al nostru ?“
riile agricole colective, a cres­ cooperativizarea agriculturii a jinul acestei afirmaţii, vine şi a fost consemnat într-un docu­ — „Sînt sigur că-i el, doar
cut considerabil suprafaţa aces­ cunoscut — ca în întreaga re­ faptul că în momentul actual ment.' Copia acestuia atîrnă în­ l-am văzut la Congres la Mos­
tora, au fost înfiinţate noi în­ giune de altfel — un avint ce în raion există încă 184 noi ce­ cadrată într-o ramă în locul cel cova şi chipul lui îl voi ţine
tovărăşiri agricole, de aseme­ a înregistrat oarecari rezultate. reri pentru întovărăşiri agrico­ mai de cinste din locuinţa con­ minte toată viaţa"...
nea s-au creat o serie de în­ Bine înţeles, rezultatetc sint în­ le, cu o suprafaţă de 63,33 ha. fortabilă a lui Piotr Aleksandro-
Intr-un cuvînt, unul din cei
tovărăşiri zootehnice, legumi­ că nesatisfăcătoare. De asemenea, pentru întovără- vici Kozlov — în prezent mun­ sosiţi era cu adevărat Vladimir
cole şi apicole. i citor pensionar, iar în acea vre- Iliici;. Venise să se odihnească şi
(Conlinuare tn pag. 3-a) ce conducătorul sărăcimii salu- apoi să meargă la vinătoare.
In raionul Brad, munca poli­ S-a schimbat faţa De noi se apropiară şi alţi oa­
tică depusă pentru cooperativi­ raionului
zarea agriculturii a cunoscut, pî­ In multe comune ale raionu­ meni. Vestea se raspîmdi cu iu­
nă acum o serie de rezuilate lui Brad, au fost create întovă­ ţeala fulgerului în tot satul. Au
bune, ceea ce demonstrează că răşiri agricole şi zootehnice. 23 început să curgă propuneri —
ar fi bine să-l invităm pe Lenin
acolo unde se desfăşoară o mun­ întovărăşiri agricole şi 14 înto­ la o convorbire. Cu toţii împre­
că perseverentă, succesele nu vărăşiri zootehnice. Acestea sînt ună i-am scris un b ilet: „Către
conducătorul revoluţiei mondia­
întîrzie. cifrele care oglindesc realiză­ mm. le, tov. Lenin, din partea cetă­
ţenilor satului Modenovo. Vă
O privire în trecut rile de pînă acum. Numărul to­ is p i rugăm să veniţi la o convor­
tal al membrilor care s-au în­ bire". Biletul i l-am trimis lui
Ilici cu an delegat speciab Ilici
Pînă nu de mult, în raionul scris în întovărăşirile agricole, îl citi şi spuse să alegem o casă
mai spaţioasă, să ne adunăm
Brad, munca politică pentru coo­ se cifrează la 651, cu o supra­ ¦acolo şi va veni şi el. Ne-am
adunat în casa lui Pavel Şan-
perativizarea agriculturii se des­ faţă totală de 284,88 ha. In cele darov. Gospodina lui — Pras-
făşura la voia întîmplării. Acti­ zootehnice sînt cuprinşi 632
vitatea depusă pentru lămurirea membri care au adus un total
ţărănimii muncitoare să treacă d e .2.005 oi ş i.o suprafaţă de '
de la mica gospodărie indivi­ 344,95 ha păşune. Mai sînt trei t. :
duală ta marea gospodărie so­ întovărăşiri apicole, cu 31 fami­ .'.. --.< , -I.•:* ?•:.ÂAiîf.Xffl
cialistă, pentru convingerea ţă­ lii şi 40 stupi, precum şi o în­
VEDERE DIN HUNEDOARA. In clişeu: una dintre clădirile grupu­ kovia Afanasievna Kocetova —
ranilor muncitori despre superio­ tovărăşire .legumicolă, formată
lui şcolar profesional din Hjţm&dqara, construit acum ciţiva ani. (Continuare în pag. 111-a)