Page 10 - 1957-11
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 898
sse sas
Pentru-a noastră
X3000GOOOOOOOOOOGCGOGO
O voie ...
1OOOOOO00 OO0000 00 o
o Cine-a spus că ofelarii
Nu au voie să viseze ? Curg şi cântecele mele...
Cînd ne dogorăşte focul Cine-a spus că oţelarii
Parcă stăm pe metereze. Nu au voie să viseze ?
Metereze fără moarte, Visurile noastre zboară
Fără zgomot de bătaie, Către ţeluri mari şi treze:
Dar cuptoarele aceste
Fierb oţelul în văpaie!
Eu, de ziua asta mare Mîine ni s-or cere şarje
Mi-amintesc de-un om de-un Pentru zece noi oraşe, Moş Toader, dînd din coate e de părere c ă : CEI TREI re ajutor. Mă rog, or fi spe ÂgeffîfSa  F L  T O T
răzbeşte pînă în fată. îşi pune — S-or îndîrji... Vorba-i vor cialişti faini. Gu cît fură plă
frate, Pentru-a strânge în zăgazuri ochelarii, agăţîndu-i cu grijă tiţi ? transm sfle:
pe după urec.hi şi începe să bă... E sărbătoare mare.
(Gîndul meu din depărtare Calea apei nărăvaşe, silabisească, încet, pe înfun — Mă Gavrişi mă, îl ia moş — Specialişti mari sînt, moş Demisia unui apreciat
date. Cînd termină de citit, Toader, îi răspunde rîzînd un cartograf
Pînă-n ţara lui străbate). Pentru-atomice vapoare rămîne în cumpănă, privind Toader bătrîneşte. S-or învred laminorist. Dar de plată, nu
cînd peste ochelari, la angaja nici .ei mai mult, nu te in- ne luară nimic. A fost un a- Cugir, octombrie.
A venit din Ţara Păcii Ce-or porni de la Constanţa, mente, cînd pe sub ochelari, contrez. Numai că ^ot două dacă n-o împiedici cu ăsta, dat 1000 de tone laminate jutor frăţesc. Cunoscutul specialist carto
la Gavriş. II iscodeşte: mîini or avea. Şi n-au zis şi graf, căruia i se încredinţase
Să mă-nveţe meserie , Pentru tot ce ne îndeamnă ei o mie, hai, două, Se re îşi dă moş Toader cu arătător peste cele 5100 la care se an — D-apoi, mă rog, atunci executarea hărţii oraşului Cu
— Văzuşi ce angajamente peziră la cinci mii şi ceva. rul la frunte... Şi angajează îs de multă omenie. Să se ri gir, şi-a prezentat azi demisia.
Taina fierberii rapide Visurile, cutezanţa... luară laminatorii? Ei şi 1Apoi astea-s tone, mă Gavriş, mulţi ? gajaseră în cinstea lui 7 No dice undeva mai sus, să-i cu Faptul a sărnit vii comentarii.
zm eii! Ce zici ? tone nu firfirici! iembrie, In după-amiaza a- noaştem şi noi, cere moş Toa După cum se ştie, în
Mi-a desferecat-o mie, Pentru-a noastră voie bună, — Vreo doi trei, răspunde ceea, lumea s-a adunat păr der. mai multe rînduri renu
— Păi... de, frum os! La care Gavriş tace, des nepăsător Gavriş. în curte. Cînd cere şi ia cu- mitul specialist a acuzat
Şi din şarjele acestea Pentru-acest Noiembrie şapte % — O fi. Dar pot să le în cumpănit... vîntul, moş Toader se suie pe — Cu dragă inimă ar fa Comitetul executiv al sfatului
deplinească ? Te întreb: pot? — Şi cu asta rup initfta un dîmb. Tuşeşte de cîteva ce-o, dar nu-s aici, moş Toa- popular că, modificînd continuu
Curg pîraie strunguri grele, Curgă deci oţelul nostru Dă din cap G avriş: Trec patru-cinci zile şi,' la tîrgului ? Păi le trebuie oa ori, îşi alintă încurcat vîrfu- dere. De cunoscut îi poţi cu înfăţişarea oraşului prin ridi
— Cam mari... un prînz, moş Toader îl frage meni, nu jucărie. Şi cu trei, noaşte însă. carea de noi clădiri, îi împie
Noi motoare, căi ferate, Alb ca cel mai proaspăt lapte!9. — Mari, neică. Să mi-i văz pe Gavriş de m înecă: dică în mod intenţionat şi siste
pe unde scot cămaşaj la soco — Unde, neică? matic terminarea operei sale.
¦OOOO00 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQPOOOOOOOOOOOOOOOOOOC teală. — Aud că iau oameni în — Ii găseşti la bibliotecă. Acum cîteva zile, finisînd în
ajutor, zmeii noştri. Întreabă de ei.
Şi chicoteşte înăbuşit în şi fără trei) tot un drac e, as- rjje mustăţilor şi zice, însfîrşit: — Cum «puserăţi că-i chea
barbă : h i ! hi I hi !... — Auzii şi eu, îşi doseşte mă ?
Gavriş zîmbetul. cultă la mine, că am păr alb, — Eu imul. neică, acum, — Lunin, Turtunov şi Mo-
Gavriş zîmbeşte stînjenit şi ruzov.
— Păi aşa, mersi de sco neică... după ce aplaudai pe lamino-
fală, neică. Tot vorba mea...
Gura-i slobodă, o ia la vale, Trec iarăşi zile şi vine 1rişti, spun că la început n-am
octombrie. De dimineaţă se crezut că-şi vor ţine vorba,
naşte şi apoi se lăţeşte ves- Şi nici mai tîrziu, cînd afini
tea în întreg C .S.H .: lamino- că mai angajară în plus frei
riştii din cele două schimburi, oameni. Acum, auzii că ăştia
conduse de Gheorghe Andră- trei — că nu le ţin minte nu-
şescu şi Constantin Petru, au mele — le-au dat cel mai ma
CE-A ZIS NEVASTA... — Puştiule, te rog adu o scară că iar au ciuda tuturor acestor greutăţi lu
depăşit norma crarea şi îndreptîndu-se radios
Moştenit-am de la tata Ai să-ţi dregi căsuţa veche, spre sfatul popular cu harta o-
La căsuţa din bătrîni, S-o găteşti în rrtîndru strai... raşului sub braţ, cartograful
Un şopron sărman şi şubred Cînd colo, ce-ncurcătură l nostru şi-a văzut barat drumul
Fără uşi, fără ţîţîni... Am primit la grîne, vezi, de o serie de noi blocuri mun
Fost-au anii plini, de jale Cît un sat mai altădată
Cînd şopronul găzduia, — Şi la poame, trei livezi! citoreşti, ridicate chiar pe locul
Oîte-un şoarec doar — şi vântul încărcai vreo cinci căruţe, unde el însemnase pe harta sa
Ce prin colţuri trist vuia. Cu de toate — şi-am pornit, „viran “.
Am intrat în colectivă Să le duc în bătătură Disperarea l-a împins la de
Şi-am muncit cu sârg şi spor, La şopronul primenit...
Şi-am cules în toamna asta Ce să fac acum ? Şopronul, misie. Opinia publică înţelege
Rod bogat de pe ogor. Nici un sfert nu ia măcar! actul bietului specialist.
Rod bogat, cum nu văzură „Măi bărbate — a zis nevasta A scăpat,., o locomotivă!
Neam de neamul meu niciănd, Cînd te-apuci să faci hambar
Că n-a fost al lor vreodată Simeria, octombrie.
— Aţi găsit soluţia, iova răşe planificator ? Nici un petic de pământ. Interviu rapid O veste a străbătut fulgeră
— Da. M-am adresat unui tovarăş din secţia de alpinism Şi mi-am z i s : şopronul tatii despre... tor oraşul, trecînd peste toată
a colectivului nostru sportiv. Ai să-l umpli însfîrşit regiunea: din secţia l-a a ate
Ai să coci o pîine mare şarje rapide lierelor C.F.R.... a scăpat, pe ne
La Apoldul Din avansul cuvenit. aşteptate, o locomotivă nou-
Şi ai să-ţi îmbraci nevasta nouţă, sub presiune, pata de
Şi copuul tău bălai, drum. Departamentul CFR a dat
ceî de Sus 444444444444444444444444444446664444444444444444444444444 însă un comunicat prin care
asigură că nu se va întîmpla
La Apoldul cel de Sus, 4 Doar 40 Ia sută La cuptoarele Siemens Martin de la nici un accident, fiind vorba de
la Gostat, la cramă Combinatul siderurgic Hunedoara, re o locomotivă... peste plan.
simţi un iz plăcut de must 4 porterul nostru special a întîlnit pe
şi gust de pastramă. maistrul Aurel Stanciu, unul din auto Noii locomotive i s-a dat ..ca
¦ rii celor 1.000 şarje rapide date în le liberă" pentru un tur de o-
S-au făcut recolte mari, cursul acestui an. Convorbirea dintre noare în cinstea muncitorilor
curge vinul... Mureş 4 tovarăşul Stanciu şi reporterul nostru secţiei I-a.
iar flăcăii prin butuci, a decurs, cum era şi firesc... rapid.
dau recoltei iureş. ¦ îmbucurătoare previziune
4 — Noroc bun, tovarăşe1Stîttftiu, să meteorologică
Căci Gostatul din Apold trăieşti...
(aşa se cuvine) 4 Deva, octombrie.
Cum Apoldul e „de Sus“ — Noroc. La noi nu se mai spune, Zilele trecute, aparatele Insti
e la... înălţime. 4 Cade amurgul liniştit rămîn mute, morfolindîmboldeşte cu cotul pe ţ să trăieşti o mie de ani, ci... să mai tutului meteorologic din Bucu
4 dai 1000 de şarje. Acesta-i salutul nos reşti au înregistrat o sensibilă
— Cît oţel aţi produs astăzi, tru de oţelari ai Hunedoarei. iradiaţie călduroasă, venind din
1 noiembrie ? PPP peste tihnaduminicală vlrjul basmalelor in col- Măria. % Desen de N, ARION vest şi răspîndindu-se peste o
a satului. Prin aer plu ţul gurii. Dinspre capă- — I-auzi ? Prost / L — Ce să spun, frumos salut, ca şi bună parte a ţării.
— Întreabă normatorul, să P succesele voastre. Dar fiindcă veni vor începînd cercetările şi sonda
caute în arhiva lunilor trecute l ba, n-ai vrea să-mi spui, care-i cheia jele, spre a da de sursa acestei
P teşte şi se pierde uşor tul liniei, vine prin a e r : Apoi se face, mieros, ¦ acestor succese ? iradiaţii, o echipă de specialişti
0 .P-&U d e Q,kicit P a ajuns în oraşul Deva. Aci, a-
— Am folosit forme noi 1 -Ti/
Tînărului miner Molse ¦ scîrfîitul ultimelor care sclrţ, sclrf I Se întorc peste ulucă, ia Adam : * — Aha, adică noi investiţii ? 1
Petre de la sectorul II, P ale colectiviştilor de la — Dacă vrei să spui aşa... De fapt
mina Petrila, care, Îm capetele m irate: ăsta ci- - —¦ Pjrţin, Adame 7 ¦¦* eu mă refeream la formele noi de... în paratele de detectare i-au con
preună cu brigada sa, P trecere. De vorba cu calendarul dus jftnă în... incinta fabricii de
scoate cărbune în contul P — De întrecere ?.,. teracotă, unde au dat de izvo
anului 1960. — Da, folosindu-le bine, timpul a ră rul iradiaţiei: producţia de sobe
P4P „înfrăţirea". S-au îm ne-o mai fi ? Ii deslu- Adam scuipă în pal- 1 mas rapid în urmă, iar noi, tot rapid, de teracotă dată de pe acum în
Mi-a ghicit o ghicitoare părţit veniturile. şese chipul. E Adam. me şi trage un sac, ic- ţ am luat-o înaintea graficului. contul lunii decembrie.
şi mi-a spus : P
— băiete dragă, — Şi cu rebuturile cum staţi ? Apreciind această sursă, me
ce-i cu tine, nud de şagă. PP Pe la porţi, ieşiţi să Adam Ion, cu 'nevastă- nitid: 1 — Stăm... fără rebuturi. teorologii consideră că vom a-
îmi spun bobii năzdrăvani sa Cocoţaţi, sus pe saci. vea... o iarnă călduroasă.
că ai să trăieşti, nepoate, O vadă şi să cîniârească Făloşi, nici nu privesc — Puţin Aspasio! •> Acesta a fost rapidul interviu cu Calendarul din perete, mi te-au scos din funcţiune
cam vreo două mii de ani. Cînd revine din rna- ¦% maestrul şarjelor rapide, pentru care aprigul judecător, că ar sfa de lemn Tănase
— Două mii de ani, nu-i glumă, P frec i-am urat... la mai multe mii de şarje
dară, poate şuguieşti. rapide. care toarce firul vremii chiar şi zeii din Olhnp.
— Ba să n-aibă maica parte P pricopseala celor „in- — Uite la ei! gazie, se apropie de 1» din al spaţiilor tort, Mi te joci cu oţelarii
de bucluc sau oale sparte traţi", oamenii rămîn — Parcă-s chiaburi. *
dacă nu-i adevărat. PPPP gard şi-i spune: ¦ mă îndeamnă pe-ndelete care iar au spart trei norme
Uite, eu îţi spun curat tăifăsuind, Vorbele-s do- ¦ şi-ntr-un stil necruţător sau te ţii după minerii
cum mi se arată-n carte. P
— S-ar putea să ai dreptate să-i apar din nou în faţă cei de la mina Lupeni?
P moale, ies nehotărîte, - Fă socoteala: L dîndu-i zilnicul raport.
— Nu se poate P Dacă vrei să le ţii pasul
Ba se poate — Ce să-ţi spun de astă dată încropeşte-ţi alte forme
ţ printre pufăituri de ţi — Vorbeşti cu ve 1.753 kg griu, 537 kg t eu, modestul cronicar?
Ia să te vedem, ghiceşti nin, Aspasio. e Şi în filele anuale
în ce an sînt eu acum ? p gară. Dacă vrei fapte bogate
— Cum să nu ? In 57 ! — Eu? La ce? Tot ovăz, 189 kg orz, 111 * mai degrabă duce-te-aş îmbulzeşte-ţi doi—trei ani I
— Ba pe naiba ! In 60 ! p ¦¦ — Pline,.. atît strînserăm şi noi. ¦
— Fugi de-aicea, nu mai spune, Cu ce-s mai procopsiţi Ca să afli în persoană Astea-s faptele, vezi bine
fugi că prea eşti năzdrăvan ¦¦ — Da... pline... ăştia ai lui Adam ? kg floarea—-soarelui, « mult iubite calendar şi modestul meu raport
— Ba aşa-i, că scot cărbune
chiar în contul celui an... ¦* — Se opinteau caii... Deschide Adam larg 15.000 kg furaje şi vreo * cum nu eşti luat în seamă Vrea acuma prieteneşte
de cei de la C. S. Haş. încăodată să îţi spună :
¦ trei mii şi ceva de bă- |
«• Vei afla că pentru dînşii dacă vrei să fii la modă
— Aha... se... nuţi. ¦ eşti o simplă ficţiune mai... apucă-te de sport,
*¦¦ — Dar dacă nu-s ale ¦
$V lo r? ¦ eşti o normă învechită fă antrenamewte zdravăn
pentru ce se cheamă timp şi-narmat cu voie bună
Aspasia parcă face în ¦
Iar minerii de Ia Lonea Fii şi tu în pas cu... vremea
¦ — Adică ? porţile curţii. îndeamnă gînd cinlăritul. Z ice: * ca să nu rămîi în urmă !
O — Aşa, de propa caii din căpestre şi cu — Spusesi că-i pu- ¦
*
O gandă... trec să ne ia biciul şfichiuind pe sub ţin...
¦
<• burţi, să treacă podişca. — Puţin... locul. Unde ¦
¦ ochii şi de la margine
«¦
¦ Din spatele căruţii, fe- le bag ? ţ
<• o întorc larg, la hamba <>
mă Adame, ¦
o rele colectivei. meia lui se opinteşte: — Lasă,
$
o
¦ — Mai ştii... — Deel... nu face agitaţie cu mi- ¦
* — Fugi, lelea lui Mi Opresc în curte. A- ne^ se imbăţoşează /Îs- %
<•
¦
¦ nă trase în curte, nu dam îşi lasă femeia şi pasia. Că doar nu-ş aşa %
văzuşi ? intră în magazie. Iese. de multe. Iti .intră în ¦>
¦¦ Cîntăreste din ochi sa Mister John, „boss" cum îi spun cola- Pe urmă, cineva i-a şoptit că greutatea a sta ; au rămas doar resturile — şi alea
¦¦ — Descarcă ?
boratorii în ale bussines-ului, e pe cale să de 9 kg a satelitului pe care trebuia să-l arse...
» — Nţţl... cii, dă căciula pe ceafă magazie. •>
turbeze. In faţa ochilor îi joacă număi ra- arunce racheta ar fi prea mult... Hm! Mister John simte că o să înnebunească,
V — EheiI Vezi'/ şi fluieră a treabă rea. — Astea da / Dar ¦>,
¦ . 1 . , ......................... ¦*. chete. De toate culorile. Zi şi noapte, nu M.ult ? Bine, atunci să fie numai de 5 kg I Vede numai rachete. Rachete Jupiter, ra
¦ — Ce să vă z? Nu îşi întreabă fem eia: restul ? t
mai are odihnă din cauza lor. Şi nu se — O .K .! Gata de zbor! Hei, la o par- chete Vangtiard, cu sateliţi, fără sateliţi...
¦ dă jos, că nu poate ¦— Care rest? se mi- '•»>
¦o singur. S-a dus omul — Prost, ai? poate plînge! Nu. cu mîna lui şi-a făcu te! Pleacă „Wiking"! Albe, albastre, cu dungi, cu stele... Stau
* t-o... Numai el ştie cît l-a costat ca să aliniate frumos, elegante.' strălucitoare, de
— Deh, om face noi ră moale, presimţind . primească comanda satelitului şi a rache o frumuseţe supra pământeană, cosmică —
după ajutori
« P,
¦¦c — I I I Carevasăzică, intr-un fel... ceva Aspasia. 4
¦¦¦<• aşaI
Aspasia cască ochii — De 60 la sută, că 4 Nu zboară.*.telor. Şi cu cîtă trudă l-au construit alţii şi nu vor să zboare!
Tac. Pufăie din ţi- 4 Iar Sputnik-ul, se plimbă fără să-i pese!
pentru el! Şi acum poftim — nu vrea să
mari, să nu-i scape ni- ce-cim aci e numai 40 p zboare ! Să nu înnebuneşti ? Mai şi cîntăl Biip, biip! Numai asta aude
4
¦ la sută... 4
gări, bărbaţii. Femeile mic şi ciuleşte urechile. mister John. Dumnezeule, nu-i nimic de
«¦ 4 Măcar de n-ar exista ziarele, radioul, te făcut ?
leviziunea, care-i pun în fa{a ochilor ima Dar n-a plecat; era puţin prea greu... — Biip, biip!
« \ >*44«t4«ttM 444*4 ginea, glasul „Sputnik-ului“ l Acela zboa-
ră... Zboară şi nu-i pasă că el, mister John, Bossul nu şi-a pierdut curajul: Argintiu, satelitul a trecut din nou pe
A / \X \/\/ nu-i permite! Ei, n u ! Asta n-o să tolereze — Să mai taie jumătate din satelit! deasupra, cu toate cele 83.6 kg ale tui. Şi
e sprinten! Repede mai zboară... Parcă-l
el. O să dea ordin să-l prindă. Da, da, Şi au tăiat. Din satelit, din salarii...
o să-l prindă şi-o să-l aducă legat! Şi-o Oind credea că totu-i în ordine, s-au ivit allc^ă
— Sic! Prinde-ma...
să vadă el atunci... Paşaport? N-are! In alte bazaconii: ba că nu poate urca pînă Să nu înnebuneşti?
ţaţa comisiei pentru cercetarea activităţii la 509 km — cît ar trebui, — ba că s-a însfîrşit, un astronom i-a adus o veste :
anti-americane s-a prezentat? Nu. Atunci? defectai comanda automată...
— Vine cometa Halley!
Cum îndrăzneşte să se plimbe pe unde-i Auzi! Un fleac de 500 km! Asta-i nere- — Şi dacă vine ?
place, fluierînd în bătaie de joc? Iţi vine cunoştinţă! — Are şi coadă...
să-ţi iei lumea-n cap, nu alta! Ce-i de ş i g-in „Wiking" — fie-i ţărâna uşoară!
Extraordinar t Şi... ce dacă are coa-
făcut ?... — a rămas doar amintirea şi planurile, un- f
Evrika! O să trimită rachete după el. deva într-un dosar din safeu... _ \ n coadă, are meteoriţi. Şi-o să lo-
Yes, asta-i soluţia! Mister John şi-a stnns ciracii şi a urlat: Spufnik_ul Praf u face ,
Da, soluţia... Dar unde-s rachetele ? — Asta-i trădare! Activitate anti-ame- Mister John l-a îmbrăţişat.
De ciudă, mai să-şi înghită trabucul. Hrană! Să fie daţi afară inginerii! Adu- _ Grozav! Trebuie să văd asta! Iţi
Acu' diva timp, crezuse c-a reuşit. Ingine- c°4i a lţii! !! cumpăr telescopul!
rii lui îi arătaseră o rachetă, suolă, ţrumoa- Au venit alţi ingineri. Au construit altă Mister John s-a. toi, uitat. A văzut come-
să, o adevărată zînă cosmică. Şi-o botezaserachetă: Şi mai frumoasă. ta, i-a văzut coada... A văzut-o şi Sput-
V Wiking" — în memoria diviziei fasciste, _ Zboară. Precis zboară! 12.000 km! nik-ul. I-a zîmbit, a salutat-o şi şi-a vâ-
ţie-i ţărîna uşoară! Mister John e din nou radios. Cu toată zut de drum.
Perfect _ a rindit el — ce-o să mai ^căldura, a plecat în New-Mexico. înpustiu, — Biip, biip!...
zboar* asta In^Marte în Jupiter... Se şi. să vadă cum îi pleacă „micuţa". Mister John e pe cale să turbeze. In
v»d°a trimitîndmşi „colaboratorii" să-i cu- — By-bij. darling! Nu ne mai vedem... faţa ochilor îi joacă numai rachete De
Şi s-a dumirit băbuţa cerească luna. Pentru el. numai pentru el! Şi nu s-au mai văzut. După 1200 metri, toate culorile. Şi nu vor să zboareJ^H....
pîn’ la urmă, în sfîrşit. z. BOR
Grozav bussines! ' racheta a dispărut. A dispărut din lumea
La mineri, să socoţi anii — De ce Âzi de el ?
greu mai este de ghicit. — Auzi, să nu ştie ce inse anină cuvînlul rebut..?