Page 100 - 1957-11

&
Pag. 2
Albu baci s-a înscris
în întovărăşire
(Urmare din pag. l-a)
fel ca şi iată-său, rezemat de perete.
— Tu ce spui, fecioriile 2 Nu crezi scriem, tată. Nu avem de ce să mai
că e mai bine dacă vă înscrieţi şi amînăm de la o zi la alia,
voi ? — îl întrebă agitatorul Ioan
Crăciunescu.
— Ba da. Eu ştiu că-i mai bine,
sînt convins de aceasta şi chiar am
discutat aseară şi azi ditnineaţă cu
tata şi cu mama. l-am rugat să
curme cu îndoiala şi să ne înscriem
şi noi, că nu avem nimic de pierdut voia, copilul meu. Dacă tu spui, hai
ci numai de cîştigat.
După ce spuse aceste cuvinte, flă-
Ultimul mm din
campionatul regional
ANINOASA (de la subredac-
ţi'a noastră voluntară). La 28
noiembrie a.c., a avut loc la
Aninoasa ultimul meci de fotbal
din cadrul campionatului1 re­
gional, între Energia Aninoasa
şi .Progresul Zlatna. După un
joc spectaculos Energia Ani-
¦rioa'sa a dispus de Progresul
Zlatna cu scorul de 5— 1, la
pauză 3—1.
Puţinii spectatori care au a-
sistat la această întrecere, au
plecat mulţumiţi pentru jocul
frumos desfăşurat de echipa gaz­
dă şi de victoria obţinută cu
un scor destul de mare asupra
echipei din Zlatna, una din frun­
taşele regiunii. După ocaziile
avute, Energia Aninoasa putea
încheia jocurile din turul cam­
pionatului cu un scor mult mai
mare. Echipa gazdă a dominat
tot timpul şi a tras în perma­
nenţă - la poartă, dar portarul
din Zlatna — Furdui — aflîn-
duse intr-o excepţională formă,
a salvat echipa sa de la încă
5-^-6 gojuri gata făcute. Echi­
pa oaspe a reuşit să treacă de
centrul terenului de numai cî-
teva ori şi nu a putut trage la ga, şeful secţiei electrice de la uzina telierrl sculăriei este mult mai înalt,
poartă decît de patru ori. Uni­ „Victoria“-Călan. Căutînd să uşureze are posibilitatea să ridice o platformă,
cul gol al Progresului Zlatna munca fizică a electricienilor, să îm­ unde să se lucreze la motoarele elec­ Zilele acestea a avut Ioc la şcoala
a fost marcat în min. 31, dintr-o
lovitură liberă, impecabil exe­
cutată de înaintaşul I. Marcu,
de la 20 metri. Şi raportul de
cornere 11—2, arată că Energia
Aninoasa a avut jocul la dis­ Pe fişa lui de inovator, sînt tre­ s-a aprobat mutarea secţiilor. Apoi, văţămînt. Aşa de pildă, s-a discutat
creţie.
Jocul s-a desfăşurat într-o
perfectă disciplină sportivă şi
la un înalt nivel tehnic. Oaspe­
ţii ap luptat cu îndîrjire pentru
fiecare minge, dar nu au reuşit
deoarece Energia Aninoasa s-a
aflat în mare formă şi într-o
deosebită vervă de joc.
Golurile au fost marcate în
ordine de: Golgoţiu în min. 15.
Onea, min. 25, Golgoţiu, min.
30, Marcu de la Zlatna în miri.
31, iar în repriza doua, în min
35 Golgoţiu, în min. 40 Anca.
Toate cele 5 goluri au fost
marcate spectaculos, prin ac­
ţiuni bine închegate.
DÂNILA CONSTANTIN ceput, nu a aprobat această mutare, semnate.
<iîf> ,V* -s --V
i n s n munco
ii p e p i o i d o l u n i l o r
Odată terminate muncile agricole
de pe ogoare, ţăranii muncitori
stau mai mult timp pe la casele lor,
se adună şi discută despre rezultatele
muncii lor pe timp de un an şi-şi îm­
părtăşesc unul altuia din experienţa
dobîndită pentru a-şi făuri un trai
mai îmbelşugat.
Aceasta fiind situaţia, este uşor de
înţeles că perioada lunilor de iarnă
este cea mai prielnică pentru a des­
făşura o intensă muncă cultural-edu-
cativă în scopul ridicării nivelului cul- cămin cultural fără director, bibliote­
. ţural şi politic al populaţiei satelor
noastre.
Multe din căminele culturale, biblio­
teci, colţuri roşii, cum sînt cele din
Petreşti, Dobra, Berthelot, Stremţ,
Simeria Veche etc., au reuşit să or­
ganizeze o muncă de calitate, obţinînd
în acelaşi timp şi rezultate pozitive
în realizarea sarcinilor economice ac­
iuate. Au fost însă unităţi culturale
care, din lipsă de preocupare a colecti­
velor lor de muncă, nu s-au ridicat
la nivelul sarcinilor pe care trebuie
să le'îndeplinească.
tnvăţînd din experienţa anilor tre­
cuţi, în iarna acestui an, activiştii
culturali trebuie să-şi organizeze mun­
ca îri aşa fci îneît să obţină noi reali­
zări în măreaţa operă de culturalizare
a maselor.
Organizarea activităţii
D entru 3 porni pe drimul cel bun,
L în primul rînd trebuie şă iie ori
călii şe uită la tată-său şi cu o oa­
recare sfială îi zise:
— Cred că e timpul să ne în­
Bătrinul se învioră. îşi aţinti privi­
rea la băiat şi-i zîmbi. Se vede că
cuvintele celui mai tînăr membru al
familiei îi ajunseseră la inimă. Albu-
baci, făcu ciţiva paşi-înspre jiul său,
apoi se opri şi-i zise:
— M-am hniărît să nu-ţi stric
să ne înscriem, Fă cererea!
Flăcăul se aşeză bucuros la masă i
şi scrise cererea de intrare în înto- ?
vărăşire.
— Gata tată. Semneaz-o!
Bătrinul se apropie de masă, luă
cererea în mină şi încercă s-o ci­
tească, dar nu putu, Luă ochelarii cu
¦ajutorul cărora citi ceea ce scrisese
fecioru-său în cerere. După ce ter­
mină de citit o puse liniştit pe ma­
să şi stătu aşa fără să scoată o
vorbă.
— Nu cumva te-ai răzgîndit? —
îl întrebă cineva.
— Nu, răspunse Albu. Iată, o sem­
nez. De acum vreau să mi se spună
întovărăşitul Ioan Albu.
Agitatorul Radu Dobre luă cererea
şi-i spuse:
— întovărăşirea din Apold s-a mă­ HAŢEG (de la subredacţia noastră
rit cu încă o familie, iar numărul in­ voluntară).
dividualilor s-a redus de la 20 la 19. Pe timpuri, copiii satului Urşici, din
Te rugăm ajuiă-ne şi dumneata să-/)raionul Haţeg, trebuiau să se ducă la
lămurim cit mai degrabă şi pe aceşti {şcoala din Boşorod — cale de peste
19. Vrem ca pînă la 30 decembrie* 10 Iun. In anii puterii populare, a fost
să terminăm cooperativizarea comu-( trimis la Urşici un învăţător. Lecţiile
net, y se ţineau prin casele oamenilor. Toate
Noul întovărăşit promise că v a } acestea, au făcut pe locuitorii satului
face tot ce-i stă în putinţă. Şi a- ?de munte să hotărască în 1953 con- 25.000 lei.
ceasia înseamnă că el va face mult, ţstruirea unei şcoli.
fiindcă influenţa lui în comună este S In urmă cu puţin timp, bătrînii şi tribuit din plin toţi locuitorii satului
mare.
INOVATORUI
Plin de iniţiativă, mereu frămîntat
de îndeplinirea sarcinilor secţiei, pre­
zent totdeauna acolo unde este lu­
crul mai greu — iată ceea ce îi ca­
racterizează pe comunistul Iuliu Var­
bunătăţească procesul de producţie în
scopul îndeplinirii şi depăşirii planu­
lui, fuliu Varga, s-a dovedit a fi nu
numai un bun organizator la locul de
muncă, dar şi un priceput inovator.
cute 6 lucrări (inovaţii şi raţionali­ aşa cum propusese Varga, s-a ridi­ situaţia băncilor, care vor fi procurate
zări) din care nici una n-a fost res­
pinsă. Economiile ce se fac prin a-
plicarea inovaţiilor sale depăşesc cifra
de 100.000 lei.
Anul acesta, Iuliu Varga a propus
să se facă două raţionalizări. încă din
anii trecuţi s-a gîndit la acestea, cău­
tînd să găsească posibilităţile ce le
are uzina pentru mărirea secţiei elec­
trice, care avea nevoie de un spaţiu
mai mare. Pînă la urmă, după multe
calcule, a găsit rezolvarea, cerînd con­
ducerii să facă o mutare de secţii:
secţia electrică să fie mutată în lo­
cul secţiei scuiărie care nu avea ne­
voie de tot spaţiul.
Cum şi atelierul secţiei scuiărie nu
era cu mult mai mare decît al sec­
ţiei electrice, conducerea uzinei, ia în­ lucrările lor aduc uzinei economii în­ conomiile personale.
ga'riizăm muncă şi 'aceasta' porneşte'
de la un colectiv de muncă bine în­
chegat în care să fie cooptaţi toţi
intelectualii satului (profesori, învăţă­
tori, medici, ingineri, tehnicieni agro­
nomi etc.). Pe lîngă aceasta, comite­
tele executive trebuie să asigure pen­
tru fiecare cămin cultural şi un comi­
tet de conducere, format din repre­
zentanţi ai sfatului popular şi orga­
nizaţiilor de masă din sat sau comu­
nă şi care să coordoneze întreaga
muncă culturală. Să nu existe nici un
că fără bibliotecar, numiţi cu decizie
de către sfatul popular, indiferent că
sînt sau nu salariaţi. Să nu existe
nici un colţ roşu fără responsabil ales
dintre cei mai buni colectivişti, cu
dragoste şi pricepere pentru a duce
munca culturală în gospodăria colec­
tivă. Avînd asigurate comitetele de
conducere şi colectivele de muncă, a-
cestea trebuie să-şi stabilească un rian
de muncă pe întreaga perioadă de
iarnă, în care să-şi prevadă acţiunile
pe care le vor desfăşura.
Să sprijinim
transformarea socialistă
a agriculturii
Cea mai importantă sarcină, la rea­
lizarea căreia unităţile culturale, tăreşte în satele noastre. Piese de tea­
prin formele de activitate şi conţinu-
P E N T R U TQŢÎL
O lectură plăcută şt- instructivă veţi' putea găsi în
A LM A N A H U L „ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ 1958“. In 192 pag.
de format mare şi bogat ilustrate, sînt prezentate cele mai
recente şi variate probleme ale ştiinţei şi tehnicii din' ţara
noastră şi de peste hotare. Nu lipsesc nici palpitantele călă­
Expedierea exemplarelor se va face pe adresa depună­
torului. Pentru o bună deservire, abonaţii trebuie să men­
ţioneze citeţ pe formularul de depunere adresa exactă a de­
punătorului.
CRONICA H A Ţ E G A N Â
Si-au construit şcoala
{tinerii satului au sărbătorit darea în Urşici, Luncani, Ciclovina. In mod
folosinţă a şcolii, construită de cetă- deosebit s-au remarcat învăţătorii Ioan
pe motiv că este cam acelaşi spaţiu.
Dar Iuliu Varga, care judecase zile
la rînd posibilităţile ce le avea, a a-
dus argumente convingătoare. Astfel,
el a arătat că datorită faptului că a-
trice, şi să facă o cameră pentru us­
carea motoarelor rebobinate.
Analizînd propunerile făcute, condu­
cerea uzjnei, împreună cu cabinetul
tehnic, au găsit că sînt realizabile, şi
cat un platou. De acum se punea
problema ridicării motoarelor, lucru
care necesita multă muncă fizică. Ino­
vatorul Iuliu Varga se gîndise şi la
aceasta, propunînd să se monteze o
macara pivotaniă — una din raţio­
nalizării importante din acest an, ca­
re s-au aplicat.
A doua raţionalizare propusă de iu­
liu Varga şi realizată în acest an,
este şi aceea a adaptării unei camere
speciale pentru uscarea motoarelor e-
lectrice rebobinate, cu posibilităţi de
reglare a temperaturii.
Cu aceste două raţionalizări şi ceie
patru inovaţii făcute în anii trecuţi,
comunistul Iuliu Varga se numără
printre inovatorii de frunte care prin
<L> <&• -Ci--<r> <â>
e sar no
tul acestora, trebuie să contribuie din
plin, este atragerea a cît mai mulţi
ţărani muncitori. în formele de coo­
perare din agricultură (gospodării a-,
gricole colective, întovărăşiri, coope­
rative agricole de producţie, etc.) şi
consolidarea acestora din punct de ve­
dere economico-organizatoric.
Expunerea în faţa ţăranilor munci­
tori, prin conferinţe, lecţii la cercurile
agrozootehnice, cercuri de cii.it, întîl­
niri cu colectiviştii fruntaşi, cu întovă-
răşiţii harnici, a rezultatelor superioa­
re obţinute în producţia agricolă, faţă
de familiile de ţărani individuali, este
o bună metodă de convingerea lor
pentru a păşi cu încredere pe. drumul
belşugului şi bunăstării. Bine se orien­
tează-în această privinţă secţiile de
învăţămînt şi cultură a raioanelor Ha­
ţeg, Sebeş, Alba şî Ilia, unde se in­
sistă în mod permanent asupra aces­
tor metode de muncă.
Prezentarea în faţa ţăranilor mun­
citori a unor programe artislice bine
pregătite, cu un repertoriu axat pe
problema transformării socialiste a
agriculturii, este de asemenea un mij­
loc educativ pentru a scoate în evi­
denţă viaţa nouă care creşte şi se în­
tru ca : „Răfuiala", „Nunta Ioanei",
„Bucuroşi de oaspeţi", „Zestrea llenu-
ţei" şi elitele, publicate în revista „Gul-
:DRUMUL SOCIALISMULUI
torii în regiunile pline de
curiozităţi ştiinţifice, poves­
tirile ştiinţifico-fantastice.
veştile despre satelitul arti­
ficial, sfaturile practice pen­
tru chimi-Ştii, fotografii şi
radiofoniştii amatori
P reţul unui exem plar
este de 8 lei.
A b o n a m en te le se p ri­
mesc num ai în colectiv (m i­
n im u m 5 exem plare), pînă
la 8 0 n o iem b rie a. c., la ghi­
şeele sucursalelor raionale
C.E.C.. cont 304, cu specifR
caţia : „Editura Scînteia“ —
vărsăm iH te pentru alm ana­
h u l „Ş tiin ţă şi te h n ic a ‘
ţenii din Urşici şi satele înconjură­
toare. Satul Urşici, aşezat la mare
înălţime, este inaccesibil mijloacelor
de transport. Materialele de construcţie
au fost transportate în mare parte mai
mult cu' braţele oamenilor.
Datorită ajutorului material acordat
de sfatul popular raional, şcoala din
Urşici — pentru care fusese întocmit
un deviz în valoare de 53.000 lei —
s-a terminat, chelluindu-se doar
La lucrările de construcţie au con­
Firulescu, Ioan Borcescu, cetăţenii
Adam Ursic Vinereanu, Ilie Hîrban,
Aurel Pascu, Ieronim Grecu etc.
In prezent se lucrează la construi­
rea unei şcoli în satul Ciclovina. In
primăvară ,un nou lăcaş de cultură
va fi dat în folosinţă.
PETRE FARCAŞIU
Şedinţă cu părinţii
de 4 ani din Bozeş, o şedinţă cu
părinţii elevilor. Gu această ocazie au
fost dezbătute •cîtfva probleme privind
buna desfăşurare a procesului de în-
anul viitor din sumele încasate la
autoimpuneri. S-a pus şi problema ri­
dicării unui gard împrejmuitor şi da­
rea în folosinţă a fîntînii din curtea
şcolii.
In încheierea discuţiilor, învăţătoa­
rea Letiţia Frăţilă le-a vorbit părin­
ţilor despre sarcinile ce le revin în
procesul instructiv-educativ al copiilor.
Li s-a vorbit părinţilor şi despre
foloasele economisirii şi educării co­
piilor pentru a face economii. A doua
zi după şedinţă, un număr de 11 e-
levi — din cei 30 cîţi sînt înscrişi
la şcoală — şi-au depus la C.E.C. e-
I. FRAŢILA
o<2>
tura poporului", nu trebuie să lip-'
sească din repertoriul formaţiilor de
amatori. Dar pe lîngă aceasta, se im­
pune ca în perioada lunilor de iarnă
să fie organizate cît mai multe for­
maţii artistice.
Un rol deosebit de mobilizator îl au
brigăzile artistice de agitaţie. Trebuie
să recunoaştem însă, că deşi în re­
giunea noastră există posibilităţi de
a organiza un număr mai mare de
brigăzi artistice de agitaţie, din lipsa
de preocupare a activiştilor culturali,
numărul lor este destul de mic. Sec­
ţiile de învăţămînt şi cultură şi ca­
sele raionale de cultură, trebuie să or­
ganizeze cît mai multe brigăzi şi în
special la colţurile roşii din gospodă­
riile agricole colective, care, prin pro­ de amatori.
gramele lor prezentate fie în localitatea
respectivă, fie în deplasare, să oglin­
dească realizările obţinute de unităţile
socialiste din agricultură.
Conţinutul manifestărilor de . masă
cu cartea (recenzii, lecturi în grup,
expoziţii, seri literare) de asemenea
trebuie să fie orientat pe această temă.
Liîna culturii din R.P.R.
Sîntem în preajma deschiderii Lunii
culturii din R.P.R. care va avea
loc între 1—31 decembrie 1957. In a-
ceastă perioadă, închinate celei de-'a
10-a aniversări a proclamării R.P.R.,
se vor organiza o serie de manifes­
tări cultural-artislice, care vor face
cunoscut oamenilor muncii cele mai
valoroase lucrări literare, muzicale,
de artă,' create în ţara noastră în
ultimii 10 ani.
Nr. 920
Reţeaua sanitară ¦¦«¦» ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ < • ¦ « » « ¦ * * * « » « ¦ ¦ « ¦ * ¦ «¦ ¦ «¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ o
se dezvoltă Răscoala ţăranilorRomînia este astăzi una din4¦4¦¦¦¦¦¦¦
ţările cu o reţea de ocrotire a 4
de la Bohîlnasănătăţii populaţiei bine organi­
zată. In ultimii ani s-a triplat
Din răscoalele ţăran ilor io- ferite, nobilii se vedeau obli-
numărul spitalelor şi paturilor 4
de spital, au luat fiinţă unităţi
sanitare în întreprinderi, centre ¦¦¦O bagi de pe întinsul Transilva- g a (i să încheie înţelegeri cu
niei, răscoala din 1437 de la ţărănim ea răscu lată, înţele-
„ ,,, , ,, , gen care nu au fost respectate
de ocrotire a sănătăţii de tip 44 B o b iln a se desprinde din glo- niciodată de nobilime. P înă la
nou la sate etc., 444 rioasele file ale istoriei ca urma răsculaţii sînt înfrînţi
una din cele m ai importante ( ianuarie 1438), dar lupte şi
După o statistică recentă, în
ţară sînt peste 560 de spitale cu răsco ale ţărăn eşti. focare de răscoală continuă să
aproape 84.000 de paturi, din
Izbucnită — ca urm are a existe pînă in 1439, cînd noul
care 225 spitale cu peste 13.000 îm pilării a d u să de statu l feu- rege a.1 U n gariei, Albert, a d at
paturi la sate. Pe lingă marile dai, r ă sc o a la de la B obilna a iob ăgim ii unele satisfacţii,
întreprinderi din industrie func­ ridicat la luptă sate şi regiuni R ă sc o a la ţăran ilo r din 1437
ţionează 111 servicii medico-sa- întregi, aprinzind dorul de li- constituie o g lo r io a să p a g in ă
nitare, cinci spitale de şantier şi bertate s i un trai m ai bun in din lup ta ţărăn im ii pentru li-
1700 de puncte de sănătate.
rîndurile întregii ţărănim i din bertate şi un trai m ai bun, o
O mare dezvoltare a luat re­ T ran silv an ia. C aracterul ge- urm are d irectă a luptei coniu-
ţeaua de ocrotire a mamei şi co­ n eral a l răsco ale i şi aspectul ne d u să de ţăran ii rom îni şi
pilului. In mediul rural sînt pes­ ei o rgan izat, deosebeşte aceas- m agh iari, un stim ulent al ţă-
te 1500 de case de naştere do­ tă ră sc o a lă de celelalte ce a- rănim ii, pentru continuarea
tate cu aproape 7000 de paturi, v u sese ră loc p în ă atunci in luptei îm potriva exp loatării.
iar în unităţile spitaliceşti s-au T ran silv an ia. C au za im ed iată Faptele vitejeşti a le ţărăni-
creat secţii speciale pentru în­ a răsco ale i din 1437 o g ă s im mii, cit şi figu rile m ăreţe ale
grijirea copilului, cu peste în m ăsurile hrăpăreţe luate de unor conducători ai răscoalei
13.200 de paturi. Aceeaşi sta­ biserica catolică, pentru strin- d[n m 7 > m m em a Pau[
tistică arată că în 1938 doar ger ea zeciuielu de la fărâm , 7 , , ,. r ,. .
2,2 Ia sută din naşteri erau asis­ care răm ăseseră in urm ă cu ,on ,acob
tate de pediatri. Astăzi numai
plata acesteia, datorită năvă- meşterul Antal, Budai N agy
Ia casele de naşteri procentul lirii turceşti din 1435— 1436. ( p rin s ş i tă iat in b u că ţi), ră-
naşterilor asistate de pediatri a A m eninţările bisericii catolice, min n eşterse în am in tirea po-
ajuns la aproape 45 Ia sută. sprijinite de regele Sigisniund, poruiui nostru.
La toate acestea se adaugă dezlănţuie ura ţărăn im ii asu
unităţile speciale pentru com­ prite care porneşte răsco ala în L La Simeria încă 145
baterea unor boli răspîndite în
prim ăvara lui 1437. ¦
trecut ca, de pildă, malaria P ornită din sudul T ra n sil-* de librete de economii
care în 1945 se ridica la peste vaniei, răsco ala se extinde ful- L SIMERIA (de la subredacţia noa­
200.000 de cazuri, iar în 1957 gerător pe văile Mureşului, % stră voluntară).
înregistrează doar 280 de cazuri, Som eşului, nordul Transilva- ¦
tuberculoza şi unele boli profe­ niei şi un teritoriu din Ungă- ¦ La Simeria, comisia de organizare
sionale etc. ria de azi. Luptele se ţin lanţ ¦ pentru sprijinirea „Săptămînii econo­
şi culm inează prin crincenele * miei" a dus o muncă susţinută de a
Reţeaua balneo-climaterică în bătălii duse la poalele dealu- ¦ atrage cît mai mulţi depunători la
continuă dezvoltare permite ca lui Bobilna, în apropiere de * C.E.C. . „
în fiecare an circa 180.000 de
lo calitatea A pati, iar în i a r n a * AstfKel: pi" a. ’f ™ 1 * de 27
bolnavi de reumatism, boli de l/ui• 1437— 1i4/3ii8o, in rmergtti'tu.nnnenaî* noiembrie, oficiul P.T.T. Simeria a tre-
stomac, afecţiuni cardiace etc. Clujului. După înfrîngerile su ­ cut în evidenţa sa încă 145 de librete
să fie trataţi în staţiunile de să­ de economii cu o valoare de 13.835
nătate 4_ > 4 4 4 0 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 0 - 0 lei. Printre mandatarii C.E.C. din în­
treprinderi şi instituţii, care au reuşit
Pentru întărirea activităţii organizaţiilor prin Itmrnca lor să facă cît mai multe
librete de economii, în cadrul „Săp­
pioniereşti tămînii economiei” se numără şi tova­
răşa profesoară Maţcovici Valeria de
SEBEŞ (de Ia subredacţia primesc un ajutor substanţial la Şcoala medie mixtă.
noastră voluntară). din partea organelor de con­ SABIN MUNTEANU
Odată cu deschiderea noului trol ale secţiei de învăţămînt Sebeşul va avea
an şcolar, Comitetul raional şi cultură. băi calde, sărate
U.T.M. împreună cu Secţia de
invăţămînt şi cultură a Sfatu­ Cu ocazia convocărilor direc­
torilor de şcoli, aceştia sînt so­
lui popular raional Sebeş, au licitaţi să informeze secţia şi Incepînd cu anul viitor, ora­
şul Sebeş va dispune de băi
studiat problema unei mai bu­ despre activitatea unităţilor pio­ calde, sărate, care vor servi la
tratarea oamenilor muncii din
ne colaborări care să îmbună­ niereşti din şcolile de care răs­ localitate, suferinzi de reuma­
tism. In aceşt scop, prin grija
tăţească munca de educaţie a pund. I.G.O. s-a terminat instalaţia
necesară şi s-a procurat de la
elevilor şi pionierilor.,djn, rgia-^ ş Roadele acestei colaborări au • Medgidia o conductă de bazalt
lungă de 5 km, prin care va fi
nul Sebeş. . i "început să se vadă; Unităţile adusă apa de la izvoarele ter­
male.
De la bun început, s-a pus pioniereşti îşi trăiesc mai intens
accentul pe recrutarea şi in­ viaţa. Pionierii s-au obişnuit
struirea cadrelor didactice tine­ a-şi purta zilnic cravatele roşii,
re, utemiste, care să muncească se organizează focuri de tabără,
ca instructori superiori de pio­ se desfăşoară întîlniri ale mem­
nieri. In această acţiune, comi­ brilor de partid cu pionierii, se
tetul raional U.T.M., a lucrat învaţă diferite jocuri, iar la ra­
mînă in mină cu secţia de în- ion sînt organizate consfătuiri
văţămînt şi cultură. Aşa se face de trecere în revistă a rezulta­
că au fost recrutaţi şi instruiţi telor muncii pioniereşti.
53 instructori superiori de pio­ Privind această colaborare, in
nieri. raionul Sebeş mai sînt de re­
îmbucurător este şi faptul că zolvat cîteva neajunsuri de a
secţia de învăţămînt şi cultură căror existenţă se fac vinovaţi
a raionului contribuie efectiv la atît Comitetul raional U.T.M.,
pregătirea instructorilor supe­ cit şi Secţia de invăţămînt şi
riori — cu ocazia şedinţelor de cultură. Mă refer mai ales la
analiza muncii, la comitetul ra­ controlul şi îndrumarea muncii
ional U.T.M., ajutînd in acelaşi Casei pionierilor din oraşul
timp şi la mobilizarea acestora. Sebeş în problema orientării
mai juste a unor cadre didac­
In munca de îndrumare şi tice faţă de preocuparea lor în
control la unităţile pioniereşti, activitatea pionierească.
membrii biroului raional U.T.M. IULIAN IONAŞ Portretul ospătarului „V1NEE t"
Echipele de cor, dansuri, teatru, bri­ rea obţinerii de recolte bogate, uni­ bibliotecile din regiune. O atenţie de­
găzile artistice de agitaţie, soliştii vo­ tăţile culturale, trebuie să intensifice osebită trebuie să acorde bibliotecile
săteşti, bibliotecilor căminelor cultu­
cali, instrumentali şi dansatorii, tre­ propaganda agricolă. Secţiile de învă­ rale şi bibliotecilor colţurilor roşii din
buie ca în săptămîna muzicii romî- ţămînt şi cultură, în colaborare cu G.A.G.
neşti — 7—14 decembrie, săptămîna secţiile agricole, să ia urgente mă­
dramaturgiei — 24—31 decembrie, sau suri pentru deschiderea învăţământului O sarcină de. bază a bibliotecilor
în decada culturii naţionalităţilor con­ agricol (cercurile ag'ro-zootehnice) la este şi informarea politică a oameni­
locuitoare — 14—21 decembrie, — data de 1 decembrie. Pentru ţărăni­ lor muncii. Presa, radioul, afişarea
să-şi dea concursul la serbările ce se mea muncitoare care nu este cuprin­ zilnică a ziarului, etc., sînt metode şi
vor organiza în căminele culturale, să în cercuri şi cursuri agricole, în mijloace eficace pentru a dezbate şi
colţurile roşii şi casele raionale de perioada lunilor de iarnă să se orga­ lămuri masele populare despre poli­
cultură. nizeze la căminele culturale expuneri tica internă şi internaţională.
de conferinţe cu teme agricole. Pen­
Fiecare direcft-or de cămin să muri- tru o mai bună calitate a acestor Asigurarea bazei
ceaşcă în aşa fel ca manifestările ce manifestări, trebuie atraşi toţi ingi­ materiale
se vor organiza în cadrul Lunii cul­ nerii şi tehnicienii agronomi, fie -ca
turii, să fie un bun prilej de trecere lectori la cercuri, fie conferenţiari. Pentru a putea munci în bune con-
în revistă a forţelor noastre artistice diţiuni, conducerile căminelor
Din preocuparea activiştilor culturali culturale, sfaturile populare comunale
să nu lipsească nici organiza'rea de şi secţiile de învăţămînt trebuie să se
întreprinderea cinematografică regio conferinţe şi cercuri de ştiinţă popu­ ocupe în mod permanent de asigura­
rială, să organizeze în această perioa rea condiţiilor materiale ale unităţilor
dă o susţinută propagandă prin film larizată. culturale. Să aprovizioneze căminele
Să prezinte festivaluri ale filmului ra culturale cu lemne de foc. petrol, mo­
bilier, precum şi alte materiale nece­
mînesc, atît pe bandă îngustă cît şi Munca cu cartea sare.
normală, iar în lunile februarie şi I n munca cu cartea, o sarcină im­ Oamenii vin cu drag la căminul cul­
martie să organizeze prin ciriemato portantă pentru biblioteci este tural, dacă ei găsesc acolo condiţitmi
grafele săteşti, festivalul filmului a impulsionarea activităţii în cadrul con­ prielnice de activitate.
gricol. cursului dintre bibliotecile săteşti ale
căminelor culturale, caselor de citit ir
Biblioteca' centrală regională în co­ şi colţurilor roşii din G.A.G. Nici o
laborare cu G.L'.D.G. să îndrume uni­ bibliotecă din regiune să nu rămînă Să folosim din plin perioada luni­
tăţile îri subordine de a organiza di­ în afara concursului, iar bibliotecarii, lor de iarnă pentru ridicarea ni­
fuzarea largă a operelor literare scrise împreună cu colectivele lor, să lupte velului cultural al oamenilor de la
în ultimii 10 arii, precum şi populari­ pentru traducerea lozincii sub care se sate, făcînd din căminele culturale ade­
zarea acestora prin formele de muncă desfăşoară concursul: „Nici o casă de vărate lăcaşuri de lumină şi cultură,
ale bibliotecilor. ţărani muncitori fără un cititor". E- adevărate tribune de pe care să fie
xemplul bun al bibliotecilor săteşti din transmis maselor cuvîntul partidului
Cercurile agro­ şi guvernului, în munca de construi­
zootehnice re a socialismului în patria noastră.
P entrii a lucra părriîritul la timp şi Miercurea, Petreşti, Sarmizcgelusa, V. M
în condiţiurii mai bune în vede­ • Vinerea etc., să fie urmat de toate