Page 101 - 1957-11

Nr. 920
Sarcinilor de partid
importanfa
Cu cîteva zile în urmă a avut loc
conferinţa orăşenească de partid din
Alba lulia. Atît din darea de seamă
prezentată de tov. Vasile Cormoş, se­
cretarul comitetului orăşenesc, cît şi
din discuţiile purtate de cei peste 30
delegaţi şi invitaţi, s-a desprins con*
tribuţia însemnată ce a adus-o comi­
tetul orăşenesc de partid în realizarea
planului de producţie al întreprinde­
rilor, în munca de cooperativizare a
agriculturii, în întărirea continuă a
îdurilor partidului, cit şi în întă­
rirea rolului de conducător politic al
organizaţiilor de bază la locui de
muncă.
In nenumărate rînduri comitelui o-
răşenesc de partid a analizat activi­
tatea unor organizaţii de bază din în­
treprinderi privind munca politică pen­
tru mobilizarea colectivelor de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri Ia realizarea
planului de producţie şi generalizarea
experienţei pozitive. Organizaţiile de
bază au fost îndrumate la rîndul lor
să facă acelaşi lucru în întreprinderile
respective, Avînd la bază îndrumările
comitetului orăşenesc de partid, orga­
nizaţia de bază de la ate! crtil central
de reparaţii a îndrumat în mod con­
cret comitetul sindical în organizarea
’ desfăşurarea întrecerii socialiste şi
.ganizarea temeinică a consfătuirilor
de producţie. Au fost instruiţi cu re­
gularitate agitatorii, care, la rîndul lor,
au popularizat pe muncitorii fruntaşi,
ca şi metodele folosite de ei. Un ac­
cent deosebit a fost pus pe munca or­
ganizaţiei U.T.M., ţinînd seama că o
parte însemnată din numărul muncito­
rilor acestei întreprinderi sînt tineri.
Ajutînd concret conducerea atelierului,
mobilizînd şi însufleţind întregul colec­
tiv în realizarea sarcinilor, planul a-
nual de producţie a fost realizat la
dala de I octombrie 1957. Rezultate
deosebite au obţinut şi colectivele de
muncitori de Ia fabrica „Ardeleana",
Atelierul de zonă C.F.R., moara „Ni-
colae Bălcescu", întreprinderea de gos­
podărie locală „Horia" şi altele, care
şi-au depăşit sarcinile de producţie pe
lunile ianuarie — octombrie a.c., cu
Am fi vrut să vi-1 prezentăm
mai amănunţit pe omul care
ne-a acordat acest mic interviu.
E unul din minerii fruntaşi de la
Petrila şi se numeşte Peter Moi-
se. Lucrează la sectorul II. Din
păcate însă o să ne fie foarte
greu să vi-1 descriem. Cînd am
vorbit cu el, în curtea minei,
Peter Moise tocmai ieşise din
şut. Ne-a fost prezentat şi s-a
tras îndată mai la o parte, ca
să putem discuta în linişte. Nu
se deosebea cu nimic din masa
minerilor care ie^eaiT atunci" dta
sşyeubt.i ?vŞiNecgurmu s-ar fi 1pceuitluatlţi,deccu- ™ n c m de a b a ta <e e
ca toţi
hainele înnegrite şi ele de praf
de cărbune.
Desigur că peste cîteva cea­
suri, acasă, după ce s-a ferche­
zuit şi a băut un pahar cu vi­
nars, Peter Moise, a căpătat o
înfăţişare mai personală. Dar
noi n-am fost martorii acestei
transformări. Peter Moise este
un miner fruntaş. Este unul din
candidaţii de partid de la Pe-
tri'la care au cerut, în toamna
aceasta, să li se repartizeze lo-
curi de muncă mai grele. Lucra
pînă atunci la înaintări. Cînd
comitetul de partid a chemat
pe comunişti să devină fruntaşi
în cele mai grele locuri din mi-
nă, Peter Moise a cerut să fie
repartizat la un abataj în figuri,
Tocmai în legătură cu aceas-
ia cerere a sa, am formulat şi
na] prima întrebare a inter-
viului.
— Ce te-a îndemnat să faci
pasul acesta ?
Peter Moise a zîmbit (am re-
cunoscut zîmbetul acesta după
pata albă a dinţilor care a a-
aărut deodată pe fondul negru
al feţei sale pline de cărbune)
şi ne-a explicat.
— N u e cine ştie ce pas greu
de făcut. Oam enii fugeau insă
înainte de abatajele în figuri
pentru că se cerea acolo m uncă
m ai m ultă, calificare m ai inal-
tă, o grijă m ai mare. De ce
să-şi bată ei capul cu toate as-
tea, cinci pot să scoată aceiaşi
bani sau poate citeodată chiar
m ai m ulţi lucrind la înaintare ?
-4şa g în d e a m şi eu, d re p t să v ă
spun, pînă nu demult. Dar, nu
ştiu dacă aţi aflat, sînt acum
candidat de partid. N u-m i m ai
este perm is să m ă gînclesc
doar la tihna mea, ci — în pri-
m ul rînd — la interesele gene-
rale. Or, interesele generale
VIAŢA OE PARTID
3—6 la sută, productivitatea muncii
crescînd cu 11—18 la sută pe cap de
muncitor, iar pe cap de salariat cu
10—13 la sută ; preţul de cost a fost
redus eu 1—5 la sută. Datorită acestui
fapt, morii „Nicolae Bălcescu" i-a fost
decernat drapelul de unitate fruntaşă
Conferinţa orăşenească
de partid Alba Huila
pe ţară în ramura respectivă, iar Ate­
lierului de zonă C.F.R. drapelul de
unitate fruntaşă pe regionala C.F.R.
Timişoara.
Trebuie menţionată activitatea pozi­
tivă a comitetului orăşenesc de par­
tid, în privinţa întăririi continue a
compoziţiei sociale a partidului. Ast­
fel, în perioada la care se referă ra­
portul, au fost primiţi în organizaţiile
de bază din întreprinderi, 122 candi­
daţi de partid, din care 47 au devenit
membri de partid. Dintre cei primiţi
în rîndurile candidaţilor şi membrilor
de partid, partea cea mai însemnată
o formează muncitorii.
Delegaţii care au participat la discu­
ţii şi înir-o oarecare măsură darea de
seamă, au scos în evidenţă faptul că
în activitatea comitetului orăşenesc de
partid au existat şi unele lipsuri, mai
ales în munca politică pentru coopera­
tivizarea agriculturii. E adevărat că
în ultimele două luni au fost consti­
tuite încă două întovărăşiri agricole,
dar aceasta e puţin, considerînd că
sectorul socialist cuprinde doar o su­
prafaţă de numai 159 ha din cele
1.164 ha pe care le deţin cei cu gos­
podărie individuală. Justificat a fost
criticat şi faptul că atît Comitetul o*
răşenesc de partid cît şi Comitetul e-
xecutiv al Sfatului popular orăşenesc
s-au preocupat în mică măsură de a
ajuta cele 3 întovărăşiri să se întă­
rească din punct de vedere economjco-
organizatoric. < taş la învăţătură.
Este cunoscută contribuţia ce o aduc
cooperativele meşteşugăreşti în produ­
cerea bunurilor de larg consum. Cu
toate acestea vorbitorii au subliniat
De vorb
m iner
cer ca m inerii buni să lucreze
la exploatare, să dea cărbune,
M -am sfătuit şi cu ortacii. A
trebuit să duc puţină m uncă de
lăm urire cu ei, dar pînă la ur-
mă au înţeles cu toţii. Şi aşa
am trecut — îm preună cu în-
treaga brigadă — la abatajul
in figuri.
—*¦Aţi întîmpinat greutăţi Ia
noul Ioc de muncă ? Cum aţi
luptat cu ele ?
— Sigur că am întîm pinat
greutăţi. Tocm ai din cauza a-
/‘« “T
Nu prea m ergea bine aprovi-
zionarea (asta din pricina dez-
organizării transporturilor) oa-
m enii nu ştiau cum trebuie să
fie o rg a n izată m unca într-un a-
sem enea abataj. N u mai spun
că erau şi unele defecţiuni e-
lenientare. N u funcţiona, de
pildă, cum trebuie instalaţia de
aer com prim at. Dacă ii se oprea
picham erul tocm ai cînd ţi-era
lumea mai dragă, îţi închipui
ce treabă puteai să faci. Ce-am
făcut atunci ? Ne-am adresat
com itetului de partid, am cri­
ficat puţintel si direcţia (nici-
odată nu strică o critică sănă-
fo a s ă !) şi am cerut să se ia
m ăsuri urgente.
_ S-au luat ?
Peter Moise ne-a tras lîngă
graficul de producţie.
— Dacă nu se luau, nu in­
scriam noi aici cifre de depă­
şire. A vem acum şi aer compri-
m at, s-a îm bunătăţit şi organi-
zarea muncii. Cu vagoneţii nu
stăm tocmai strălucit, dar o să
rezolvăm pînă la urm ă şi pro-
blem a asta.
Ultima întrebare pe care am
pus-o lui Peter Moise a fost le­
gată de pregătirile care se fac
în întreaga Vale a Jiului pen-
tru întâmpinarea Conferinţei ra-
ionale de partid şi a zilei de
30 Decembrie.
—¦ Dumneata cum îţi propui
să întîmpini aceste două sărbă-
tori ?
Aici Peter Moise a stat puţin
pe gînduri. A scos un carneţel
din buzunar şi şi-a făcut nişte
socoteli. '
— V-aş spune eu şi acum,
pe loc, gindurile şi planurile
mele. Dar trebuie să discut în-
tîi cu băieţii din brigadă. Sînt
de părere că un brigadier nu
poate să-si ia singur un anga-
jam ent în num ele atîtor oa-
m eni. In orice caz sintem hotă
nrVMUL SOCIALISMULUI
faptul că colţ 3 cooperative — „Mun­
ca nouă", „Mureşul" şi „Progresul" —
au fost scăpate de sub controlul şi
îndrumarea comifptului orăşenesc tţe
partid, acesta orjentîndu-se mai mult
înspre întreprinderi. Datorită lipsei de
control şi a analizării activităţii co­
muniştilor din aceste cooperative, ele
s-au dezvoltat slabi
Pe bună dreptate au criticat par­
ticipanţii Ia discuţii vechiul comitet
că nu şi-a organizat munca în aşa fel
îneît să poată cuprinde toate sectoarele
de activitate şi în primul rînd pe cele
rămase în urmă. S-a arătat de ase*
menea că o parte din membrii comi­
tetului, printre care tov, Ştefan Cos-
tea, Nicodim Qrdean, Leib Mentei şi
AAihai Oara au depus o slabă ac*
tivitate în cadrul comitetului, lucru
pentru care ei n-au fost traşi la răs­
pundere. Ţov. Vasile Cormoş s-a corn-,
plăcut şi el în aceste lipsuri, in ini
suficientă măsură a fost atras în mun­
că activul de partid, lucru ce a făcut
ca sarcinile ce au stat în faţa corni-
tetului să nu poptă fi cuprinse în în­
tregime. Fără atragerea tuturor forţe­
lor, comitetul orăşenesc nu-şi va pu­
tea rezolva, în bune condlţiuni, sar­
cinile ce-i stau în faţă. Au existat lip­
suri şi în ce priveşte îndrumarea comi­
tetului orăşenesc U.T.M. şi a celorlal­
te organizaţii de maşă, care, uneori
slab controlate, n-au desfăşurat o
muncă la nivelul posibilităţilor pe
care le au.
k
Delegaţii prezenţi au dat dovadă de
un înalt spirit critic şi de exigenţă,
atît în analizarea activităţii vechiului
comitet orăşenesc, cît şi în propunerea
şi alegerea noului organ. Scoţîndu-se
la iveală lipsurile ce au mai existat
în unele ramuri de activitate, confe-
rinţa a stabilit sarcinile de viitor ale
noului organ, orientîndu-i activitatea
spre îndrumarea mai concretă a or­
ganizaţiilor de bază din întreprinderi,
spre intensificarea muncii politice pen­
tru cooperativizarea agriculturii.
P. VASILESCU
ă cu un
fruntaş
rifi să realizăm cea mai mare
producţie a anului. Va trebui
să dăm peste plan cîteva sute
de tone de cărbune, ca să con-
tribuim şi noi la îndeplinirea
angajam entului luat de între-
gul colectiv. E vorba de anga-
jam entul de a da, pînă la 30
Decembrie, 8.000 de tone de
cărbune peste planul pe lunile
noiem brie şi decembrie. E un
angajam ent mare, dar o să-l
realizăm. Sintem siguri de
a s ta !
cestor]greutăţifugeau noi
gMaoja,sme en“tuTl "m*5i-n' ecrail.or de fla Pae"-'
trila va fi într-adevăr respectat
cu stricteţe.
N. VALERIAN
Căile progresului tehnic
în siderurgie
(Urmare din pag. I-a)
oxigenat şi abur, în creuzetul furna­
lelor.
Pentru aplicarea cu succes a aces­
tor perfecţionări tehnice, s-a ivit nece­
sitatea unei mai judicioase alegeri a
materialelor refractare utilizate, pro-
punîndu-se utilizarea de cărămizi cu
50—60 Ia sută alumină, înlocuirea e-
tanşării uscate a părţii rotative a dis­
pozitivului de închidere cu etanşare
.hidraulică cu mercur sau cu apă, mai
sigură şi mai uşoară de întreţinut. S-au
produs de asemenea o serie de siste­
me pentru înlocuirea dispozitivului Mc.
In curînd o
noua cantină
Zilnic, muncitorii de la fabri­
ca „Simion Bărnuţiu11 din Sebeş
pierd timp preţios luînd masa
de prînz la diferite cantine din
oraş. Datorită faptului că spa­
ţiul fabricii s-a mărit nu de
mult prin darea în exploatare a
unei noi secţii, s-a ivit posibili­
tatea amenajării unei cantine.
Momentan se lucrează la con­
fecţionarea mobilierului, la ame­
najarea sobelor şi a sălii de me­
se. Pînă la sfîrşitul anului, noua
cantină va fi dată în folosinţă.
Aici, vor putea servi zilnic ma­
sa de prînz cca. 400 de mun­
citori.
Pe şantierele Hunedoarei
La centrul siderurgic Hune-
doara şe desfăşoară intens lu-
crările pe şantierele oţelăriei
„Martin11, laminorului Bluming
de 1.000, laminorului de 650,
bateria 3-.a de cocs şi altele.
Colectivele de constructori
din cadrul I.C.S.H. şi Trustul
4 construcţii Hunedoara, care
execută aceste lucrări, au făcut
o serie de pregătiri în vederea
desfăşurării în bune condiţii a
lucrărilor în timpul iernii. Pe
şantierul laminorului de 650
Despre activitatea de educaremm, la hala de maşini, la cup­
toarele de propulsie, la depozitul
intermediar al laminorului blu­
ming etc., au fost instalate cinci
locomobile de mare capacitate
care vor asigura apa caldă ne­
cesară executării şi turnării be-
toanelor. Şantierele au fost a-
provizionate cu materiale de
construcţie necesare executării
betoanelor la temperaturi scă­
zute, precum şi cu carburanţii
necesari unei perioade îndelun­
gate. In atelierele de executare
a prefabricatelor au fost puse
FE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
„î n întreg raionul nu se găsesc
seminţe de legume46
„Ce să răsară dacă n-ai ce se
măna ?f‘. Aşa ne spuneau ţăranii
muncitori din satele raionului Oraş-
tie, în primăvara acestui an, cînd au
fost întrebaţi dacă au seminţe de le­
gume. Pe baza acestor afirmaţii în
coloanele ziarului „Drumul socialismu
lui" nr. 694 din 6 martie a.c. sub ti­
tlul de mai sus a fost publicată la
adresa U.R.G.G.-ului Orăştie o notă
critică.
La acea dată era vorba de lipsa
seminţelor de legume pentru însămîn-
ţările de primăvară. La data de 16
noiembrie a.c. (după 9 luni de zile).
Uniunea regională a cooperativelor de
consum, răspunde ziarului:
Din resurse locale
Pînă nu de mult i materialul pom­ nul comitetului executiv al sfatului
Npeie-raismtic daelspfăorrmţiatţiedie tovvo.lunPtaertee din popular comunal, s-a început cbn- recţiunea şcolii.
comuna Berghin, raionul Alba, era strucţia din resurse locale a unei re­
păstrat in condiţii necorespunzătoare, mize. In scurt timp, prin mobilizarea
pe la diferiţi cetăţeni sau chiar sub membrilor F.P.C.I. şi a meseriaşilor
cerul liber. La propunerea tov. Teodor din comună s-a reuşit să se termine
Ghiuşan, şeful F.P.C.I., Şi cu spriji­ construcţia remizei. N. A. NICOLAE
Kee, de utilizare universală, care nu
rezolvă întrutotul satisfăcător pro­
blema repartizării uniforme a mate­
rialelor de încărcare în furnal.
Ţinînd seama de toate perfecţiona
rile de mai sus, la Institutul de pro
iectări siderurgice din U.R.S.S. (Ghi
promez) se elaborează proiectul unui
furnal de 2286 m.c. care va fi cel mai
mare din lume. El va utiliza aglome­
rat complet autofondant, materiale de
încărcare clasate pe fracţiuni granulo-
metrice ce se vor încărca în furnal
separat, aer suflat îmbogăţit cu cca.
25 la sută oxigen cu adaus de cca.
50 g/N m.c. abur. Temperatura ae­
rului cald va atinge 12000 C, iar pre­
siunea la gura furnalului 1,5—1,8 at­
mosfere. Capacitatea de producţie a
instalaţiei şi a dispozitivelor auxiliare
ale furnalului se proiectează pentru
o producţie de 5000 tone de fontă pe
zi, corespunzătoare unui coeficient de
utilizare de 0,46 mc/t.
In proiectul furnalului tip de 2286
mc se prevede mecanizarea şi auto­
matizarea următoarelor operaţiuni: în­
cărcarea materialelor prime şi a com­
bustibilului ; încălzirea şi umezirea ae­
rului ; reglarea mersului furnalului; e-
vacuarea fontei, a zgurii şi a produ­
selor secundare rezultate ; transportul
materialelor auxiliare pe platforma de
lucru a furnalului. Noul furnal va
realiza cei mai ridicaţi indici tehni-
co-eeonomici şi cea mai înaltă pro­
4 romînească
Printre lucrătorii
de frunte de la
U.R.U.M. Petro­
şani se numără şi
Ion Ilinca de la a-
lelierul electric de
întreţinere.
IN CU ŞEU : Ion
Ilinca, la locul de
muncă.
la punct instalaţiile de încălzire
centrală.
Pregătiri pentru desfăşurarea
lucrărilor pe timpul iernii s-au
făcut şi pe şantierul construc­
ţiilor de locuinţe din oraşul nou,
unde au început de curînd lu­
crările de fundaţii la cinci blo­
curi cu 100 de apartamente. In­
stalaţiile provizorii de închide­
re şi încălzire care sînt în curs
de executare la blocurile con­
struite la roşu vor permite e-
xecutarea în bune condiţii a lu­
crărilor interioare de finisare.
sanitară în şcoli
Anul trecut în şcolile regiunii noa­
stre s-au ob{inut rezultate frumoasa
în activitatea de Cruce Roşie. In acest
an şcolar această activitate va trebui
să se desfăşoare cu un avînt deosebit.
Pentru buna organizare a muncii,
în fiecare şcoală a fost numit respon­
sabil de Cruce Roşie cîte un învă­
ţător sau profesor care este ajutat în
fiecare clasă de cîte un elev, frun­
Pentru stimularea activităţii de Cru-
„S-au luat măsuri de către condu­
cerea Uniunii raionale Orăştie, ca toa­
te cooperativele săteşti să-şi riaice can­
titatea de sămînţă respectivă".
Oare, ce părere pot să-şi facă ţăra­
nii muncitori despre o aşa muncă
„operativă". Lor le trebuiau seminţe
de legume în primăvară, nu acum cînd
întreaga recoltă de legume a fost re­
coltată.
Cum s-ar fi petrecut lucrurile dacă
şi ţăranii muncitori din raionul ©
răştie ar fi fost tot atît de operativi
ca şi tovarăşii de la U.R.C.G. ?
Ce părere aveţi, tovarăşilor de la
U.R 0.0. ?
ductivitate a muncii înregistrată vreo­
dată în tehnica furnalistică.
în fabricarea oţelului
In legătură cu mărirea productivi­
tăţii cuptoarelor Siemens-Martin, la
cîteva uzine s-a încercat procedeul de
topire prealabilă a fierului vechi în-
Ir-un cubilou cu aer cald. Productivi­
tatea unul astfel de cubilou este de
8,5—9,5 tone/oră, prin topirea fierulm
vechi cu 20 la sută cocs şi 6 la sută
calcar, rezultînd o fontă cu 3—3,5 Ia
sută carbon şi maximum de 1 la su­
tă siliciu. Utilizînd această fontă în
locul fierului vechi, rezultă o creştere
a productivităţii cuptorului pînă la 55
1a sută. ^ mite să se obţină conţinuturi duale
Aîărirea rentabilităţii cuptorului S.M
se poate realiza prin creşterea pro­
ducţiei şi reducerea cheltuielilor de ex­
ploatare. Creşterea producţiei este le-
gată direct de coeficientul de utiliza-
re, care poate fi sporit prin mărirea
duratei campaniilor de exploatare şi
scurtarea timpului de reparaţii. Mări­
rea duratei campaniilor de exploatare
se poate aştepta numai de la îmbună­
tăţirea calităţii cărămizilor cromo-mag-
nezitice, iar micşorarea duratei repa­
raţiilor prin organizarea corespunză­
toare a muncii pe baza unui plan foar­
te detailat.
Utilizarea, pentru spaţiul de elabo­
rare a cuptorului S.M. a unei sec­
ţiuni cuasi eliptice în locul celei cla-
Pag. 3
O nouă maşină forestieră
| De cîteva luni, la unul din Prin cojirea pe cale mecanică ?
? sectoarele IFET-ului Mîneciu- a întregii cantităţi de masă*
t Ungureni, din regiunea Ploeşti, lemnoasă destinată fabricării»
| funcţionează o nouă maşină celulozei, se vor obţine anual •
ţ pentru coj'itul lemnului. Cu aju- economii de manoperă de pestei
f torul acestei maşini un munci- 2.000.000 lei, şi o economie de»
j tor obţine într-o zi o productivi- circa 20.000 tone material lem-?
f tate de 7 ori mai mare faţă de nos. încă un avantaj este căţ
f cojitul manual, iar cheltuielile aşchiile rezultate prin cojirea»
• de manoperă scad pe unitate de mecanică pot fi valorificate a - ’
produs de 6 ori. proape în întregime ca materie*
Noua maşină pentru cojitul Pr‘mă pentru fabricarea plăci- »
lemnului destinat fabricilor de I°r aglomerate. ¦
celuloză a fost realizată de un Utilitatea noii rnaşirn este-
grup de ingineri şi muncitori cu aI'I ma* simţită, cu cît pi-»
de la IPET-ul Mîneciu-Ungu- na acum> cojirea lemnului pen-»
reni care au lucrat sub îndru- ^ru celuloză se făcea în gene- *ţ
ţ marea Ing. Nicolae Sulea. Ca- ral c“ ‘“J0™1, sa“ cuţitoaiele, j
racteristic noii maşini ro- °P“ a*'f. das“ d? f rea: °
mineşti este faptul că permite P™<“c‘'y‘ta‘e redusă ş, mar, ţ
cojirea lemnelor de orice esen- c ® uie |
ţă sau specie, indiferent de for- Noul tlP ? e ™ ? ina cojit J
mă şi dimensiuni, chiar şi a are ° ^nstrucţ.e simpla, ro- i
, ,. , . ’ busta, poate fi uşor transpor-»
T lemnullu' despicat, in timp ce tată în exploatările forestiere
maşinile cunoscute p.na acum , se reaiizează cu cheltuieli ^
t "u c°Jesc c,ecţt lemn rotund şi reduse< Datorită randamentuIui
| de anumite dimensiuni şi spe- Ssu)ipneerriifotrr onbhHţinnuiltt pnrriinn ffnol,onsci,rreaao;
î e,,‘
acestei maşini, ea va fi pro-v
î Faţă de 1 m.c. lemn de fag dusă în serie pentru dotarea f
! cît P0^ coji un muncitor ma- sectoarelor din exploatările fo-î
* nual într-o zi, această maşină restiere care prelucrează lemn L
t deservită de numai doi oa- pnentru celuloză. f
$
^ meni, realizează 14 m.c. pe zi. (Agerpres)
L . . . e*.• «••»<• •#•• •#•••
Preluări din
contracfiărâ
Unităţile cooperaţiei de con­
sum au preluat pînă acum în ­
treaga cantitate de cartofi con­
ce Roşie, între 15 ianuarie şi 30 de­ tractată anul acesta. Contractă­
cembrie 1958 se organizează o întrecere rile şi achiziţiile de cartofi fă­
între posturile sanitare şcolare. Acest cute de cooperaţie au asigurat
concurs se va desfăşura în două etape: aprovizionarea industriei cu can­
faza raională sau orăşenească şi faza tităţi mai mari de cartofi decît
regională. Direcţiunile şcolilor şi or­ anul trecut; numeroase fabrici
ganizaţiile U.T.M. trebuie să ajute prelucrătoare au primit mii de
colectivele de Cruce Roşie din şcoli tone peste plan. Centrele mun­
pentru ca la 15 ianuarie şă se poată citoreşti, printre care Hunedoa­
stabili cele mai active posturi care ra, Petroşani, Reşiţa, Bacău,
să participe la faza raională. Intre Galaţi, Ploeşti şi altele, au fost
1 martie şi 1 aprilie 1958, posturile aprovizionate din abundenţă cu
cîştigătoare ale primei faze din între- acest produs.
In trimestrul acesta coopera­
ţia de consum a dat peste
'cere, vor participa la fa?a pe regiune.
In şcoli, trebuie introdusă o eviden­
ţă precisă a membrilor de Cruce Roşie
şi a posturilor sanitare şcolare. Acolo
unde colectivele sînt descompletate tre­ 250.000 tone de cartofi din con­
buie să se treacă de urgenţă la reor­ tracte şi achiziţii pentru apro­
ganizarea lor şi paralel, la dotarea vizionarea industriei şi a oame­
baremului de mpteriale necesare bunei nilor muncii de la oraşe şi din
desfăşurări a activităţii. centrele muncitoreşti.
In această perioadă trebuie intensi­ Unităţile cooperaţiei de con­
ficată corespondenţa interşcolară inter­ sum din regiunea Suceava au
naţională pentru a se comunica elevi­ depăşit planul achiziţiilor cu
lor din alte ţări, rezultatele obţinute peste 16.000 tone, iar cele din
în şcolile regiunii noastre pe linie de Regiunea Autonomă Maghiară
educaţie sanitară. cu peste 15.000 tone de cartofi.
In orele educative, diriginţii trebuie Reînnoili-vă din tim p abo­
să-şi planifice predarea lecţiilor de nam entele la ziarul „Drumul
educaţie sanitară cuprinse în progra­ socialism ului".
ma elaborată de Ministerul Invăţămîn-
tului şi Culturii. Ziarul apare zilnic. Costul
abonam entelor este de 4 lei
Trimestrial, profesorii şi învăţătorii lunar pentru abonamentele
care răspund de munca de Cruce colective şi 5 lei lunar, pen­
Roşie, vor informa colectivul pedago tru abonam entele individuale.
gic în cadrul consiliilor pedagogice
asupra felului cum se desfăşoară a- A b o n a m en te le se fac la o-
ceastă muncă. Această problemă va ficiile poştale prin factorii
trebui să fie analizată trimestrial şi îri poştali şi difuzorii voluntari.
cadrul şedinţelor de analiză cu di
ETELKA NAGY
Secretară a Comilelului regional
de Cruce Roşie
sice, de formă trapezoidală, a dus la
economii de 25—30 la sulă la materia­
le refractare şi de cca. 14 Ia sută la
combustibil. In Uniunea Sovietică se
dă o atenţie deosebită automatizării
secţiilor de cuptoare S.M. (cca. 90 la ţioneze actuala metodă de turnare a
sută din oţelul Martin este elaborat
în cuptoare cu regim termic automa­ oţelului în lingouri, totodată să eli­
tizat), realizîndu-se o creştere a pro­
ductivităţii de cca. 8 la sută, o scă­ mine laminorul bluming ca agregat
dere a consumului de combustibil de
5 la sută şi de refractare de 9 la intermediar între oţelării şi larninoa-
sută.
rele de profile şi finisoare, este turna­
Un mijloc, cunoscut de accelerare
a procesului de elaborare, este între­ rea continuă a oţelului. Această me­
buinţarea, în locul fontei lichide, a
metalului preafinat. In ultimul timp todă prezintă numeroase avantaje: îm­
se utilizează în acest scop injecta­
rea de oxigen sub presiune (12—15 bunătăţirea calităţii lingourilor, creşte­
kg/cm), în oala de transport. Practica
a arătat că adăugarea unei anumite
cantităţi de calcar, pe suprafaţa me­ rea producţiei de lingouri bune, redu­
talului, înainte de începerea suflării,
îmbunătăţeşte randamentul operaţiei. cerea preţului de cost la laminare, ca
In U.R.S.S. se dă o atenţie deose­ urmare a reducerii şutajelor, uşura­
bită problemei accelerării şarjei cu
ajutorul oxigenului. Prin suflarea oxi­ rea condiţiilor de muncă în hala de
genului în baie, s-au obţinut creşteri
de producţie mergînd pînă la 47 la turnare, etc. ,
sută si o reducere a consumului de
combus{ibi| pînă ,a 36 Ia sută. In. In U.R.S.S. procedeul de turnare
continuă, se execută cu cochile fixe,
cercări de elaborare a oţelurilor din lungi de 1500 mm, cu o viteză de tra­
fontă cu conţinutul de mangan sub gere de 700—800 mm pe minut.
1 la sută au arătat că oţelul are a-
ceeaşi calitate ca şi cel obţinut din
fonta standard; utilizarea foniei cu
conţinut redus de mangan prezentînd
o serie de avantaje din punct de ve­ Şi la cuptoarele electrice se uti­
dere tehnologic. In general, în practi­ lizează oxigen pentru accelerarea şarjei
ca marilor oţelării din lume se obser­ prin suflarea de oxigen în baie, în pe­
vă tendinţa de a utiliza fonte cu con­ rioada de topire sau în perioada de
ţinut de mangan din ce în ce mai
mic.
O metodă nouă, menită să revolu­ topire şi în cea de afinare. In acest
din urmă caz, durata de elaborare a
şarjei scade cu 12—37 la sută, con­
sumul de energie cu 34—56 la sută,
iar consumul de fero-aliaje cu 40—50
la sută.
Elaborarea în vid a oţelului per­
foarte reduse de oxigen, hidrogen şi
azot, conţinuturi de 0,02—0,04 la sută
carbon şi să elimine unele impurităţi
supărătoare ca arsen, stibiu, staniu,
etc.
Este o datorie patriotică a ingine­
rilor şi tehnicienilor noştri siderur-
gişti să studieze cu atenţie noile me­
tode, să le discute în amănunţime în
cercurile ASIT şi să propună aplica­
rea cu curaj în practică, în specia! a
celor ce nu necesită un volum prea
mare de investiţii.