Page 102 - 1957-11

Pag. 4 ____ _____ _ DRUMUL SOCIALISMULUI __ __ Nr. 9 2 0

Convorbirea Iui N. S. Hruşciov cu ziariştii americani Hearst junior, F. Connif şi R. Considine

MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS să preîntîmpine o agresiune prin sur­ litatea serviciului de spionaj militar fundamentală a declaraţiei care o- tă, d-le Hearst, dacă aţi publica în şi întăririi organizaţiei pactului de la toate valorile, de aceea ele trebuie

transmite: E7. R. Hearst junior, redac­ prindere. Nu mă refer acum în mod american să strîngă informaţiile care glindeşte fireşte concepţiile partide­ întregime această declaraţie în presa Varşovia. înseamnă oare aceasta că împărţite în interesul întregului popor

torul şef şi proprietar al trustului de special la ţara noastră, la noi în îi sînt necesare pentru pregătirea u- lor comuniste, ci vorbesc de faptul dvs şi aţi da astfel cititorilor, dv, în­ Uniunea Sovietică va aproviziona ţă­ şi în primul rind in interesul acelora

ziare „Hearst Nezvspapers" şi pro­ orice caz nu există nici o tendinţă de nui atac împotriva ţării noastre. Con­ că asemenea referiri la S.U.A. vor tregii opinii publice americane, posibi­ rile care fac parte din acest pact cu care creează aceste valori, în interesul

prietar al agenţiei de informaţii In­ a da o lovitură pc neaşteptate vreunei ducătorii dumneavoastră declară în fi interpretate în ţara noastră drept litatea să citească şi să se orienteze armamentul cel mai modern, inclusiv clasei muncitoare, ţărănimii muncitoa­

ternaţional News Service, a rugat pe ţări, fie ea Mexicul, Canada sau Si­ mod public că ei, dispunînd de baze o acţiune nu tocmai prietenoasă faţă singuri în conţinutul acestui document. cu armament atomic şi alt armament re, intelectualităţii muncitoare.

/V. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. ria, deşi am auzit aici vorbindu-se că militare în jurul Uniunii Sovietice, pot de ea. Atunci ei ar putea să judece singuri inventat recent, în scopul întăririi a- Nu vă speriaţi de aceasta în calitate

al P.C.U.S. sâ-l 'primească pentru o America este considerată agresoare, şterge de pe suprafaţa pămîntului ţa­ N. S. HRUŞCIOV: Nu înţeleg de ce se potriveşte şi ce nu se potriveşte cestei organizaţii ? de capitalişti. Dacă veţi scrie adevă­
ra noastră cînd o vor socoti necesar. ce Statele Unite ale Americii trebuie cititorului' american, şi-ar putea face rul vom interveni pentru d-voastră pe
convorbire. aţîţătoare ia război. Există anumite Dumneavoastră ştiţi cît de mult şi de să interpreteze aceasta ca o acţiune o idee despre acest document nu pe, N. S. HRUŞCIOV: Fireşte că acea­ lingă clasa muncitoare din S.U.A., vom
nechibzuit se laudă anumite persona­ neprietenoasă. • in declaraţie sînt baza unei expuneri unilaterale, ade­ stă problemă nu a putut fi discutată spune că d-1 Hearst, deşi este capita­
La 22 noiembrie N. S. Hruşciov a cercuri care se lem că Rusia poate lităţi din S.U.A., şi mai ales unii expuse poziţiile partidelor care sea tendenţioasă, prezentată dintr-o a la consfătuire deoarece ea se referă la list, altădată a manifestat o oarecare
dintre generalii dumneavoastră. Tot­ luptă pentru construirea socie­ treia mînă, ci direct, citind declara­ domeniul militar, iar militarii nu au obiectivitate în limitele posibilului (rî-
primit pe W. R. Hearst şi pe ziariştii umple vidul creat acolo unde ţările odată, ei spun — daţi-ne dreptul să tăţii socialiste. Şi fireşte, că poziţiile ţia în original. Vă încredinţez că ast­ participat la consfătuire. Dacă armate­ sete). De altfel pot menţiona fapte
inspectăm teritoriul Uniunii Sovietice. noastre socialiste nu sînt pe placul fel aţi face cel mai bun serviciu ci­ le ţărilor semnalare ale Tratatului de din istorie. In Rusia a existat ca­
americani F. Connif şi R. Considine, occidentale nu vor organiza apărarea. Aceasta oare le este necesar în sco­ anumitor cercuri din S.U.A. care con­ titorilor dv. Putem spera că veţi pu­ la Varşovia, vor fi înzestrate cu ar­ pitalistul Savva Morozov care a acor­
puri paşnice ? Desigur că nu t Cine duc partide avînd poziţii capitaliste blica declaraţia? mament modern, inclusiv cu rachete dat ajutor material partidului nostru
care l-au însoţit, şi a avut cu ei o De aceea mi se pare că efectuarea va crede că o asemenea inspecţie este opuse. Noi nici nu ne aşteptăm ca cu încărcături atomice şi cu hidrogen, prin intermediul scriitorului M. Gorki;
necesară pentru cauza păcii, pentru ele să salute această declaraţie, de­ W. R. HEARST: Aş vrea să spun aceasta va depinde de situaţia şi de a existat de asemenea un capitalist
convorbire. inspecţiei aeriene, a inspecţiei prin ra­ realizarea unei mari încrederi între oarece poziţia partidelor comuniste şi cinstit că publicaţiile trustului nostru linia pe care o vor adopta englez care a finanţat închirierea unei
ţări, în actuala atmosferă a cursei muncitoreşti, expusă în declaraţie, de ziare nu publică de obicei integral şi o vor urma ţările care fac clădiri pentru desfăşurarea unui con­
Urmează întrebările puse de zia­ dar, a inspecţiei terestre ar putea con­ înarmărilor, a psihozei războinice şi şi poziţia partidelor burgheze — documente atît de vaste. Aceasta o parte din blocul atlanticului de gres al partidului cu condiţia ca a-
a neîncrederii ? sînt poziţii ideologice opuse. fac ziare ca „New York Times", „New- nord. In afară, de aceasta, arma ra­ tunci cînd partidul bolşevic va veni
riştii americani şi răspunsurile date tribui Ia înlăturarea suspiciunilor re­ York Herald Tribune" şi alte cîteva chetă de care dispune Uniunea Sovie­ la. putere să î se înapoieze datoria.
Noi considerăm şi ne situăm în Aceasta face însă parte din dome­ ziare care au un volum mai mare tică esie destinată să fie folosită dc Şi aceasta s-a îndeplinit întocmai.
de' N. S.' Hruşciov la aceste întrebări. ciproce, şi aceasta la rîndul ei ar pu­ prezent pe poziţia că trebuie create niul luptei ideologice. Dacă cercurile decît al ziarelor noastre. Uneori nu pe propriul ei teritoriu, astfel îneît la Dacă ne dăm cuvîntul, ni-1 ţinem nea­
condiţiile pentru a exclude un atac conducătoare din S.U.A. ar recu­ publicăm în întregime nici declaraţiile noi nu se pune problema stocării obli­ părat.
W. R. Hearst: Aceasta este aceeaşi tea duce la stabilirea încrederii. prin surprindere al unor ţări împotri­ noaşte faptul incontestabil că in pre­ cele mai substanţiale ale preşedinte­ gatorii a acestei arme în ţările Tra­
va altora. In acest scop noi am pro­ zent există şi se dezvoltă o lume a lui nostru care ţin 30 de minute sau tatului de la Varşovia. Noi avem şi W. R. HEARST: Regret foarte mult
cameră in care am mai fost acum De aceea, singura mea speranţă pus să se instituie următorul fel de socialismului cu ideile ei şi o lume o oră. Aşa dar nu putem promite că rachete cu rază apropiată de acţiune. că cele două părţi nu înţeleg cum func­
inspecţie: Să se înfiinţeze pe baze a capitalismului în care domină ve­ ziarele noastre vor publica în întregi­ Unităţile noastre militare care se află ţionează, cum acţionează cele două
3 ani ? este ca cele două. părţi şă abordeze reciproce posturi de control, în primul chile rînduieli, ele ar recunoaşte şi me un document atît de mare. Pot în Republica Democrată Germană dis­ sisteme ale noastre. Ascultînd tot ce
rind la nodurile feroviare, pe şosele, posibilitatea coexistenţei celor două însă să vă încredinţez că ne vom pun fireşte de toate tipurile de arme ne­ spuneţi, nu pot să dau crezare nici
IV. S. HRUŞCIOV: Da, noi nu astfel această problemă îneît să îm­ in porturi, iar apoi şi pe aerodroame. sisteme sociale care se dezvoltă în strădui cu cea mai mare sinceritate să cesare capacităţii lor de luptă, pentru unui cuvînt. Un lucru este clar că cele
schimbăm atît de repede locuinţa cuin bunătăţească în modul acesta situa­ înfiinţarea acestor posturi de inspec­ societatea contemporană. Recunoscînd rezumăm, aşa cum o facem de obicei, a respinge orice atac al agresorilor. două ţări sînt mulţumite de sistemele
nu ne schimbăm nici politica. ţie nu este pretutindeni necesară, ci însă aceasta ele ar recunoaşte şi cele mai importante aspecte ale aces lor. Fireşte, nu vorbim aceeaşi limbă,
ţia nesănătoasă. Se pare însă că răs­ în anumite zone, dacă vorbim în lim­ faptul că lupta ideologică nu trebuie tei declaraţii şi apoi vom da, ca de R. CONSIDINE: Aş dori să preci­ nu putem nici măcar să înţelegem la
W. R. HEARST: Am observat că punsul meu la întrebarea dv este prea baj militar — ta liniile de plecare să ducă la conflicte şl cu atît mai obicei din partea redacţiei comentarii­ zaţi ce unităţi militare aveţi în ve­ fel aceleaşi cuvinte, chiar dacă vor­
schimbaţi rapid aspectul oraşului, el lung, dar am vrut să-mi explic punc­ pentru a nu se da posibilitatea unei mult la ciocniri militare între ţări le noastre. dere — ale armatei sovietice sau ale bim prin intermediul unui translator
a devenit mai frumos. ţări sau alteia să acumuleze forţe cu sisteme sociale şi politice dife­ armatei est-germane ? bun. Noi le înţelegem în mod diferit.
tul de vedere. în vederea unui atac prin surprin­ rite. Aceste ţări pot şi trebuie să co­ R. CONSIDINE: Punîndu-vă întreba­ Sînt de acord că viitorul v a' duce la
N. S. HRUŞCIOV: In viitor Mosco­ dere. Am acceptat de asemenea existe în mod paşnic şi să dove­ rea am încercat să-mi dau seama care N. S. HRUŞCIOV: Se înţelege că 5 oarecare rezolvare. Dar pentru acea­
instituirea unei inspecţii aeriene la dească într-o întrecere paşnică care este punctul dv de vedere în legătură ale armatei sovietice. sta este nevoie de timp.
va se va schimba şi mai rapid. N, S. HRUŞCIOV: Vedeţi, ţările 800 de kilometri de o parte şi de sistem oferă societăţii avantaje mai cu principalele puncte ale declaraţiei.
alta a liniei care desparte dispoziti­ mari. R. CONSIDINE: Aţi spus că la 23 N. S. HRUŞCIOV: Este cu totul
F. CONNIF: Şi eu am observat a- noastre au discutat deja această pro­ vul trupelor noastre de cel al trupe­ W. R. HEARST: Aceasta ne poate noiembrie va apare încă o declaraţie. firesc că vorbim limbi diferite. A-
r.easta. Aţi făcut foarte mult în cei blemă. Cunoaşteţi desigur bine propu­ lor puterilor occidentale din Germa­ In ceea ce priveşte declaraţia, ea ajuta s.l înţelegem mai bine declaraţia Avînd în vedere că materialele noastre ceasta nu trebuie să vă uimească în
3 ani care au trecut de cînd am fost nerile noastre în problema dezarmării nia. Noi ne aflăm şi acum pe aceeaşi este pătrunsă în întregime de tendinţe şi va ajuta în aceeaşi măsură po­ despre convorbirea cu dv nu vor apare mod deosebit. Intr-adevăr, noi înţele­
aici. cu instituirea unei inspecţii internaţio­ poziţie, sîntem de acord cu asemenea paşnice, vorbeşte despre necesitatea porul american să se descurce mai în ziare pînă duminică, nu aţi putea gem în mod diferit procesele care se
N. S. HRUŞCIOV: Şi noi conside­ nale. Noi ne aflăm şi în prezent pe a- măsuri. Dar Statele Unite ale Ameri­ coexistenţei paşnice a statelor, chea­ bine în ea. Aveţi dreptate, — nici noi dv să nc vorbiţi .în liniile cele mai petrec în societate. Noi sîntem peniru
răm că în acest răstimp oamenii so­ celeaşi poziţii. Dar dv ştiţi,că partea cii, Anglia şi Franţa nu acceptă a- mă toate forţele iubitoare de pace la n-am reuşit încă să citim în între­ generale despre conţinutul esenţial al sistemul socialist, dv pentru sistemul
vietici au făcut mult. In următorii 3 americană, şi după ea Anglia şi Fran­ ceste propuneri. Contribuie oare a- lupta împotriva primejdiei izbucnirii, gime declaraţia, ci am citit doar cî­ noului document? Nu va fi oare for­ capitalist.
ţa, au renunţat la propriile lor propu­ ceasta la stabilirea unei mai mari în­ unui nou război. In ea se spune că teva ştiri despre declaraţie care au mulat un nou plan de asigurare a
ani vom face mult mai mult. crederi între părţi ? în prezent cea mai importantă sarci­ fost trimise astăzi *în -Statele Unite păcii ? Dv consideraţi că nu vă convine
neri. Astfel S.U.A., sub pretextul pre­ nă în întreaga lume este lupta pen­ pe la ora 4-5 dimineaţa. De aceea im­ sistemul socialist ,şi luaţi măsuri pen­
W. R. HEARST: Succesele în con­ venirii unui atac prin surprindere, au W. R. HEARST: O scurtă între­ tru apărarea păcii, că partidele comu­ presia noasfră despre această decla­ N. S. HRUŞCIOV: Lupta pentru tru consolidarea sistemului dv capita­
strucţia oraşului sînt vizibile mai a- început de cîtva timp să insiste cu în- bare. Probabil că tocmai aceasta aţi niste şi muncitoreşti năzuiesc spre raţie nU se-bazează ’ pe""studiereâ ei pace cere popoarelor mari eforturi. Şi list. Noi luăm măsuri pentru întări­
les cînd te apropii de Moscova, ve­ căpăţînare asupra efectuării inspecţiei subînţeles cînd aţi spus că Rusia a acţiuni comune pe scara cea mai lar­ completă; .ani.acordat-m ai multă a- ele trebuie să facă totul pentru a îm­ rea sistemului nostru socialist. A-
nind dinspre aeroportul Vnukovo, aeriene, asupra fotografierii din avion acceptat o serie de propuneri, iar â- gă cu toate forţele iubitoare de pace, tenţie la ceea ce se spune în deda piedica războiul şi a asigura pacea ,în ceasta reprezintă limbile diferite. ¦Inţe-
unde se construiesc case noi. poi că ţările occidentale au renun­ cu toţi cei oare nu vor război. Par­ raţie despre Statele Unite şi din a- întreaga lume. Aceasta este principala legînd lucrurile în mod diferit,
a teritoriilor U.R.S.S. şi S.U.A. Con­ ţat la propriile lor hotărîri. ticipanţii la consfătuire au declarat ceasta am tras concluzia că în de­ idee din manifestul păcii. fireşte, nu vom găsi un limbaj
N. S. HRUŞCIOV: Da, acolo se sideram că fotografierea din avion nu că sînt gata să sprijine eforturile tu­ claraţie se vorbeşte într-o formă cam comun cu dv. Pentru a ajunge la un
construieşte un raion nou al Mosco­ poate preveni un atac prin surprindere, N. S. HRUŞCIOV: Nu numai a- turor statelor, partidelor, organizaţiilor, aspră despre ţara noastră. S-ar putea F. CONNIF: Poate că ne veţi a- oarecare limbaj comun o parte sau
vei. nici nu poate asigura controlul nece­ ceasta. Amintiţi-vă chiar şi de propu­ mişcărilor şi persoanelor individuale ca atunci cînd vom cunoaşte în în juta să înţelegem declaraţia dacă ne cealaltă trebuie să renunţe la ideolo­
nerile cu privire la nivelul forţelor care se pronunţă pentru pace, împo­ Iregime documentul să' ajungem la o veţi spune ce se înţelege prin- cuvin­ gia sa — ori noi la a noastră, ori
W. R. HEARST: Ni s-a spus că sar asupra dezarmării. Totuşi noi am armate. In propunerile puterilor occi­ triva războiului, pentru coexistenţă altă concluzie. Vă încredinţez că da­ tele „cercurile guvernante ale State­ dv la a dv. Noi nu aşteptăm aceas­
dentale — s-a spus întîi că ar fi in­ paşnică, pentru reducerea înarmărilor, că greşim, ne vom îndrepta greşeala lor Unite ale Americii", „oamenii mun­ ta de la dv şi dv probabil nu o aş­
atunci cînd vor fi terminate construc­ declarat că sîntem gata să examinăm dicat ca cele trei puteri şi anume interzicerea folosirii şi experimentării şi ne vom strădui să expunem în mod cii şi clasa muncitoare din S.U.A." ? teptaţi de la noi. Ce să mai
U.R.S.S., S.U.A. şi R.P. Chineză, să armei nucleare. Există oare .în aceasta obiectiv esenţa documentului. Există probabil diferite feluri de a in­ adaug? Tocmai aici este nevoie de
ţiile -acolo, în acest raion vor locui problema inspecţiei aeriene, întrucît aibă forţe armate cu un efectiv între vreo nuanţă de asprime sau de ne- terpreta aceste noţiuni. luciditatea minţii de adevăratul rea­
un milion şi un milion şi jumătate de prietenie la adresa Statelor Unite ale N. S. HRUŞCIOV: Aceasta ar fi lism. Trebuie să dăm dovadă de
2.000.000 de oameni. din cauza poziţiei S.U.A., sprijinite de oameni. Anglia şi Franţa — pînă la Americii ? bine, deoarece ar contribui Ia reali­ N. S. HRUŞCIOV: Cercurile guver­ o judecată sănătoasă şi să spunem:
650.000. In discuţiile ulterioare repre­ zarea unei mai mari înţelegeri reci­ nante sînt cercurile guvernante. Cla­ In lume există două sisteme: socia­
N. S. HRUŞCIOV : Cred că v-aţi Anglia şi Franţa, această problemă a zentantul american, dl. Stassen, a ci­ R. CONSIDINE: Permiteţi-mi şi proce. sa muncitoare — este clasa muncitoa­ list şi capitalist, să dăm posibilitate
tat cifre care diferă întrucîtva şi mie să vă pun o întrebare: Această re. După părerea mea aceşti termeni istoriei să aleagă care dintre ele esie
înşelat. S-a proiectat ca acolo să se devenit una din piedicile serioase în anume: cele 3 puteri — U.R.S.S., nouă declaraţie domină literalmente în In ceea ce priveşte politica cercuri­ sînt de înţeles în orice limbă ar fi mai bun.
construiască 2.000.000 de metri pă­ calea tratativelor cu privire la dezar­ S.U.A. şi R P. Chineză pot avea for­ prezent gîndurile oamenilor. E clar că lor guvernante ale Statelor Unite ale rostiţi ei.
ţe armate cu un efectiv de pînă ia această declaraţie este un indiciu al Americii, bineînţeles că nu sîntem de Statele Unite ale Americii sînt ţara
traţi de suprafaţă locativă. In pre­ mare. Dar, atunci cînd am propus ca 2,5 milioane oameni, Anglia şi Fran­ unităţii de vederi a socialiştilor şi co­ acord cu rolul pe care îl pretind W. R. HEARST: Cred că în S.U.A. capitalistă cea mai dezvoltată şi cea
zent însă planul a fost revizuit în S.U.A. şi U.R.SJ .S. să delimiteze pe ţa — cîte 750.000 de oameni. muniştilor. Este neîndoielnic şi faptul S.U.A. — dominaţia mondială. Ele­ clasa muncitoare alcătuieşte major..a- mai puternică. Cea mai puternică ţară
sensul unei anumite sporiri. (eritoriile lor zone de aceeaşi întinde­ că ea va fi interpretată în mod dife­ mentul principal al declaraţiei este tea populaţiei. Şi, în ultimă instanţă, socialistă este Uniunea Sovietică. S-ă
re care să fie supuse inspecţiei ae­ Cu această propunere a d-lui Sta­ rit în diverse ţări. Care sînt, după pă­ preocuparea pentru dezvoltarea ţărilor la noi problemele se rezolvă la ale­ ne îndreptăm toate eforturile spre re­
W. R. HEARST: Am fost. puternic riene, S.U.A. nu au acceptat această ssen au fost de acord reprezentanţii rerea dv, cele 3 puncte principale pe socialiste, pentru asigurarea coexisten­ geri prin vot. Cred că la noi clasa zolvarea porblemelor litigioase nu pe
impresionat şi de faptul că pe străzi propunere. Şi în general s-a creat o Angliei şi Franţei şi totuşi cînd noi care le conţine această declaraţie ? ţei paşnice cu toate ţările care au muncitoare este tocmai clasa condu­
s în t.mai •multe automobile. Se ridică asemenea situaţie îneît atunci cînd noi am acceptat această propunere Sta­ orînduiri de stat şi sociale diferite de cătoare. Deşi la noi există familii ca­ calea cursei înarmărilor şi stocării de
bunăstarea poporului. acceptăm vreo propunere sau alta a tele Unite ale Americii şi Franţa au N. S. HRUŞCIOV: Declaraţia este ţările socialiste. Repet, elementul re au bani mai mulţi şi altele care
renunţat la propriile lor propuneri. un document important în care şi-a principal al declaraţiei este cea au bani mai puţini, în ultimă in­ materiale militare, ceea ce poate duce
N. S. HRUŞCIOV: Nu trebuie să Cum se explică toate acestea ? găsit expresia o sferă destul de vastă mai sinceră dorinţă a partidelor noa­ stanţă, însă ele nu au influenţă, to­
de probleme. Se vede că dv nu aţi stre de a asigura o pace trainică şi tul depinde de guvern. Ia un conflict militar, şl să ne con­
apreciaţi dezvoltarea noastră după Statelor Unite ale Americii, Angliei W. R. HEARST: Da, îmi amintesc citit-o bine. Dacă aţi fi citit-o cu a- îndelungată în lumea întreagă.
numărul automobilelor. Deocamdată, şi Franţei, guvernele acestor ţări re­ de aceasta. tenţie aţi fi observat cu uşurinţă in N. S. HRUŞCIOV: Aşa este, multe centrăm eforturile şi mijloacele în
ea principiile fundamentale, principale. R. CONSIDINE: Permiteţi-mi să vă depind de guvern, domnule Hearst. Da­
nu căutăm să ne întrecem în acest nunţă la propunerile lor, le complică F. CONNIF: Ingăduiţi-mi să vă Fireşte că unii oameni vor interpreta mai pun o întrebare. Am observat că că doriţi să discutaţi în această pro­ vederea dezvoltării economiei, ridicării
domeniu deoarece nu considerăm că şi le leagă de condiţii vădit inaccep­ pun o întrebare. Vorbiţi despre nece­ intr-un fel aceste principii, iar alţii — reprezentanţii Iugoslaviei nu au semnat blemă, trebuie să aveţi în vedere că
numărul de automobile ar fl indicele tabile, pentru a nu permite realizarea sitatea îmbunătăţirii relaţiilor dintre în altfel. Dacă vă voi spune părerea declaraţia. S au depus oarecari efor­ ea va lua mult timp. In S.U.A. cla­ bunăstării poporului, a culturii sale,
principal al creşterii bunăstării po­ unui acord. toate ţările. Cum va putea atunci mea despre cele 3 puncte principale turi pentru a se convinge Iugoslavia sa muncitoare alcătuieşte într-adevăr
porului. Aşadar, după părerea noastră contribui la o asemenea îmbunătăţire cuprinse în declaraţie se poate ca pă­ să semneze acest docum1 ent ? majoritatea, dar în ţara voastră cla­ adică să convieţuim. Oamenii să nu
creşterea numărului de automobile pe Dv. puneţi problema — la început tonul oarecum aspru care se remarcă rerile noastre să nu coincidă. sa muncitoare nu deţine puterea, nici
străzile Moscovei nu este indicele cel inspecţia, iar apoi stabilirea încrederii. în declaraţia consfătuirii liderilor co­ N. S. HRUŞCIOV: Eşti absolut li­ mijloacele de producţie, nici posturile hotărască pe calea armelor, ci prin
mai caracteristic al creşterii econo­ Noi considerăm însă că mai îniîi tre­ munişti dată publicităţii la 22 noiem­ R. CONSIDINE: Voi cili cu aten­ ber să-ţi pui sau nu semnătura pe un de radio. In mîinile cui se află a-
miei noastre, al dezvoltării noastre. buie să se realizeze încrederea între ţie declaraţia şi o voi învăţa neapă­ document. Fiecare ţară hotărăşte în cestea ? Toate acestea sînt în mîinile raţiune, care sistem ie convine mai
ţări iar apoi să se instituie inspecţia. brie ? rat pe de rost. mod independent în problema oamenilor bogaţi, ale monopoliştilor,
dacă va participa sau nu la în mîinile lor se află de asemenea a- mult. Noi ne situăm pe aceste po­
W. R. HEARST: Pretutindeni se pot Rezolvarea acestei probleme complicate N. S. HRUŞCIOV: Nu înţeleg la N. S. HRUŞCIOV : Acestea nu sînt elaborarea unui document. Repre­ proape întreaga presă. Ei formează opi­
vedea îmbunătăţirile realizate la dv. se va putea obţine treptat, prin în­ ce anume din această declaraţie se versuri pentru a fi învăţate pe de zentanţii Iugoslaviei n-au participat nia publică prin radio, prin televi­ ziţii. Noi spunem: Societatea se dez­
referă domnul Connif calificîndu-o rost, trebuie să înţelegi sensul acestui la elaborarea declaraţiei. Tot ei vor ziune, prin cărţi, ziare, cinematograf.
Or, de la ultima noastră întrevedere făptuirea unor hotărîri reciproc avan­ aspră. In ea sînt expuse poziţiile documeri?. fi aceia care vor hotărî asupra atitu­ Toate mijloacele de influenţare a o- voltă pe baza legilor ei şi iată a ve­
partidelor comuniste şi muncitoreşti dinii faţă de acest document. In ce tnuiui din punct de vedere politic, e- nit ora cînd capitalismul trebuie să
au trecut aproape 3 ani. Credeţi oare tajoase. Atunci, dacă va exista do­ din ţările socialiste şi concepţiile lor. F. CONNIF: Mi sc pare că încă Lenin priveşte politica guvernului iugoslav conomic şi moral se află în mîinile
că în această perioadă s-a realizat rinţa reciprocă, se va putea trece la Toate acestea decurg din programele, spunea că simplitatea duce la o mai şi a partidului comuniştilor din Iugo­ capitaliştilor şi celor mai bogate mo­ cedeze locul socialismului, ca sistem
vreun progres în ceea ce priveşte o instituirea inspecţiei cuvenite, care nu din statutele acestor partide, din în­ bună înţelegere. De aceea citind acest, slavia, ea esie expusă în cunoscuta nopoluri. Ei mai profită deocamdată
mai bună înţelegere reciprocă între este de conceput decît în condiţiile în­ văţătura marxist-leninistă, care stă la document am încercat să-l simplific declaraţie făcută de Iov. Kardelj la de faptul că conştiinţa de clasă a social superior capitalismului. Aceasta
conducătorii ţărilor noastre ? In cazul crederii reciproce. baza activităţii partidelor noastre. In oarecum şi astfel să-l ajut pe cititorul sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem unei părţi însemnate a muncitorilor
de faţă nu mă voi teferi la proble­ această declaraţie de altfel nu au fost nostru să-l înţeleagă, deoarece este şi în articolul preşedintelui Iugosla­ americani este încă Ia un nivel scă­ nu depinde de mine, comunist, şi nu
ma înţelegerii reciproce între popoare­ W. R. HEARST: La început iilspecţia, expuse nici un fel de teze aspre. Dim­ clar că cititorii noştri nu se vor pu­ viei, tov. Tito, care a fost publicat zut, de faptul că oamenii cu idei pro­
apoi încrederea. Aceasta este. părerea potrivă în ea se arată că partidele tea descurca singuri în acest document de „Pravda". Considerăm că poziţia gresiste sînt urmăriţi: oamenii sînt depinde nici de dumneavoastră capita­
le noastre. mea, pentru că invers s-ar părea că comuniste şi muncitoreşti consideră uriaş. Iugoslaviei în problema relaţiilor de convinşi, sînt forţaţi prin toate mijloa­
N. S. HRUŞCIOV: Nu, din păcate, nu se poate. lupta pentru pace ca sarcina lor prietenie cu Uniunea Sovietică este cele să voteze pentru candidaţi care list. Nu, aceasta este un proces isto­
primordială, că aceste partide vor N. S. HRUŞCIOV : Veţi face un lu­ destui de bine expusă în aceste docu­ promovează o politică în interesul ace­
situaţia nu s-a schimbat. Continuă N. S. HRUŞCIOV: Vreau să-mi lupta pentru a asigura coexis­ cru util dacă veţi studia bine declara­ mente. loraşi monopoluri. Trebuie spus că ric obiectiv.’ Marx şi Engels au de­
duelul verbal care duce nu la atenua­ continui ideea. Dacă se constituie tenţa paşnică a ţărilor cu orînduiri ţia şi dacă veţi înţelege just principii­ în S.U.A. capitaliştii, au inventat şi
re şi la îmbunătăţirea relaţiilor din­ o inspecţie fără încredere, a- de slat, politice şi sociale diferite. In le ei fundamentale. Dar nu-mi vine să Celălalt document — Manifestul pă­ practică o democraţie abilă; ca mai in­ monstrat foarte bine acest lucru şi
tre ţările noastre, ci, dimpotrivă, la ceasta nu va mai fi o inspecţie. In faţa partidelor comuniste stă sarcina cred că veţi aduce la cunoştinţa citi­ cii — care va fi publicat în presă la duce încă ' în ¦eroare milioane de oa­
înrăutăţirea, ascuţirea relaţiilor. Nu condiţiile unor relaţii nesănătoase în­ de a lupta pentru asigurarea păcii în torilor dv principiile fundamentale ale 23 noiembrie şi care a fost adoptat meni. Dar va sosi timpul cînd clasa Lenin l-a dezvoltat şi continuat. A,ş
sîntem mulţumiţi de această situa­ tre ţări o asemenea inspecţie se trans­ întreaga lume. Nu înţeleg ce este as­ declaraţiei în sensul în care sînt ex­ de toate partidele comuniste şi munci­ muncitoare va înţelege, îşi va da sea­
ţie şi facem totul pentru îmbunătă­ formă într-o recunoaştere pentru ale­ pru în aceasta ? puse acolo. Doar dv vă situaţi pe .cu toreşti, este semnat şi de Uniunea Co­ ma de forţa sa şi atunci ea va voia vrea să vă spun, d-le. Hearst şi prin
ţirea relaţiilor dintre Uniunea Sovie- gerea momentului cel mai pri­ lotul alte poziţii ideologice. De aceea muniştilor din Iugoslavia. cu adevărat aşa cum îi dictează inte­
Ică şi Statele Unite ale Americii. A- elnic uneia sau celeilalte părţi în F. CONNIF: Mi s-a părut, de pil­ nu prea pot să cred în obiectivitatea resele sale de clasă. Clasa muncitoare dv poporului Statelor Unite ale Ame­
eeasla însă nu depinde numai de noi. vederea săvirşirii unei agresiuni. Noi dă, că în această declaraţie unele dv. R. CONSIDINE: In declaraţie se va spune: Eu sînt stăpîn, eu creez
După cit se pare, partea adversă, a- nu ne gîndim la nici un fel de atac referiri la Statele Unite ale Americii vorbeşte despre necesitatea menţinerii ricii, că Uniunea Sovietică este pentru
dică cercurile conducătoare americane, agresiv, şi desigur, nu vom accepta vor fi probabil considerate în S.U.A. Aţi manifesta obiectivitatea cuveni­
nu doresc aceasta. o asemenea inspecţie. Dar dacă între ca exprimaţe înlr-un limbaj nepriete­ pace şi coexistenţă paşnică. Ţara noa­
ţări se vor crea condiţii de încredere nos. Nu vorbesc despre orientarea
W. R. HF.ARST: Este foarte regre­ reciprocă, atunci instituirea inspecţiei stră nu va începe niciodată un război
tabil. Noi dorim o înţelegere recipro­ nu va mai prezenta nici un fel de
că, dar, probabil, că nu putem găsi dificultăţi. dacă nu va fi atacată, noi nu ne giri-
metoda cu ajutorul căreia s-ar puten
obţine aceasta. Am propus să se în­ Dacă, de exemplu, ar fi necesar să dim Ia un război nici împotriva Star
ceapă cu instituirea unei anumite li­ se instituie o inspecţie reciprocă între telor Unite ale Americii, nici împo­
nii de inspecţie în Europa. îmi dau Uniunea Sovietică şi India, am ac­
seama că în prezent, nu există încre­ cepta orice inspecţie, deoarece consi­ triva vreunei alte ţări, indiferent dacă
derea necesară, încrederea reciprocă derăm că India este o ţară iubitoare
necesară; dar o asemenea inspecţie ar de pace, întrucît ea nu plănuieşte ni­ această ţară este aproape sau de­
putea duce eventual la crearea acestei mic împotriva noastră, Ia fel cum noi
încrederi. Care este părerea domnului nu plănuitn nimic împotriva ei. De parte de Uniunea Sovietică, deoarece
secretar în această privinţă ? aceea o asemenea inspecţie n-ar pro­
voca neliniştea guvernului sovietic, a .acest lucru este contrar spiritului
N. S. HRUŞCIOV: La ce inspecţie poporului sovietic. Cînd însă numeroşi
ideologiei noastre. Vrem să ne intre-
vă referiţi ?
cem în construcţia paşnică, în muncă
W. R. HEARST: Mă refer la ins­ oameni de stat şi politici din Statele
V • .\
pecţia care ar putea fi efectuată pc Unite ale Americii şi generalii dum­
creatoare.
pămînt, la aceea cu ajutorul instala neavoastră? care vorbesc atît de mult
(Continuare în numărul viitor)
ţiilor radar, la inspecţie aeriană. Cred despre pretenţiile lor la dominaţia

că principalul motiv pentru care s-a mondială şi fac declaraţii făţişe des­

creat N.A.T.O., a fost, după părerea pre planurile lor de agresiune mi­

organizatorilor Iui, apărarea împotriva litară împotriva Uniunii Sovietice,

eventualităţii unei agresiuni ruse. Gu cer totodată adoptarea imediată a

vernele ţărilor din Europa occidentală propunerilor lor cu privire la insti­

doresc probabil să aibă o asemenea tuirea inspecţiei pe teritoriul Uniunii

organizaţie întrucît cele două părţi Sovietice, aceasta se înţelege, că noi

au o atitudine de suspiciune una faţă nu putem accepta.

de cealaltă ; ele doresc în primul rînd Aceasta înseamnă doar a da posibi­

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. lJ, lelefon: IS8 —189. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie i'.‘10. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.