Page 13 - 1957-11

In Uniunea Sovietică a fost lansat ’PROLETARl DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

v<>ooc»<x><><x><><><x >o<xx>o<x ><x>ock>c<><><xx>oock><><><x ><><><><x ><>oc^<x >o<><>ooo<><><x><><xxx>o<x ><><><><x>o<><

cel de-al doilea satelit artificial al pămîntalui

»0<X><>0<XX>00<X><X><XX>Cv<>0000<XXX><X><>CK>CK>0<X><>C>C<><>C><>C><XX: X xO O ^^X X X X X X JO O O O O O O O O O O O O O O O

MOSCOVA 4 (Agerpres). TASS transmi- Potrivit calculelor care sînt precizate de ob­ ORGAN A L COM ITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA $1 A L SFATULUI POPULAR REGIOHAL
te următorul com unicat:
servaţiile directe, depărtarea maximă a satelitu­

In conformitate cu programul Anului Geofizic lui de suprafaţa pămîntului depăşeşte 1.500 km,

Internaţional pentru cercetarea straturilor supe­ durata unei rotaţii a satelitului este de aproxi­ Marţi 5 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani

rioare ale atmosferei şi pentru studierea proce­ mativ o oră şi 42 de minute, unghiul de înclina­ Anul IX. Nr. 899

selor fizice şi a condiţiilor de viaţă în spaţiul ţie al orbitei faţă de planul ecuatorial este de

cosmic, Ia 3 noiembrie a fost lansat în Uniunea aproximativ 65°. '*¦'

Sovietică cei de al doilea satelit artificial al pă- Potrivit datelor măsurătorilor primite de pe Adunări ale activelor
mîntului. bordul satelitului, funcţionarea aparaturii ştiinţi­ de partid

Cel de al doilea satelit artificial al pămîntulul fice şi controlul asupra vieţii animalului decurg
în mod normal.
creat în U.R.S.S. reprezintă ultimul etaj al ra­ In preajma sărbătoririi: a 40
de ani de la Marea Revoluţie
chetei purtătoare avînd dispuse în ea containere Deasupra regiunii oraşului Moscova cel de-al Socialistă din Octombrie, comi­
cu aparatură ştiinţifică. doilea satelit artificial a trecut în ziua de 3 no­ tetele raionale şi orăşeneşti de
iembrie de două ori, la ora 7 şi 20 de minute şl partid au organizat adunări ale
Pe bordul celui de-al doilea satelit artificial al la ora 9 şi 5 minute (ora Moscovei). activelor de partid unde s-au fă­ MAREA REVOLUŢIESOCIALISTADINOCTOMBRIE
pămîntului sînt instalate : cut expuneri privind însemnăta­
Semnalele aparatului de radio-emisie de pe sa­ tea Marelui Octombrie. înainte de începerea lucrului Hoatuti de ia mina
—Aparatură pentru studierea radiaţiei solare telit pe frecvenţa de 20,005 Mh sînt de natura
comunicărilor telegrafice, cu durata de aproxi­ O astfel de adunare a fost ţi­ Lupeni
de scurtă lungime de undă în regiunile ultra­ mativ 0,3 secunde cu o pauză de aceeaşi durată. nută la Comitetul raional de
partid Alba, unde tovarăşul Şte­ * * * *4
violete şi Roentgen al spectrului; fan Miloş, prim-secretar al co­
mitetului raional de partid, a
— Aparatură pentru studierea razelor cosmice; vorbit în faţa participanţilor des­
pre însemnătatea'Marei Revolu­
— Aparatură pentru studierea temperaturii şi Aparatul de radio-emisie cu frecvenţă de ţii Socialiste din Octombrie.
presiunii; 40,002 Mh funcţionează cu un regim de radiaţie
continuă. La adunare a participat tov.
— Un container ermetic, cu un animal pentru Samoilă Momeu, secretar al Co­
experienţă (cîine), cu un sistem de aer condi­ mitetului regional P.M.R. Hune­
doara.
ţionat, rezerve de hrană şi aparate pentru studie­ Prin lansarea cu succes al celui de-al doilea
satelit artificial al pămîntului cu aparate ştiinţi­ In ziua de 3 noiembrie, tov.
rea vieţii în condiţiile spaţiului cosmic; fice variate şi cu un animal de experienţă, oame­ Ion Sîrbu, redactor şef al zia­
nii de ştiinţă sovietici lărgesc cercetările asu­ rului „Drumul socialismului" a
— Aparatură de măsurat pentru transmiterea pra straturilor superioare ale atmosferei. Proce­ vorbit în faţa activului de par­ 6u planul lunar t
sele necunoscute ale fenomenelor naturii care se tid al Comitetului raional P.M.R.
pe pămînt a datelor măsurătorilor ştiinţifice ; produc în cosmos vor deveni acum mai accesibile Ilia, despre succesele uriaşe ce depăşit ţ
omenirii. au fost obţinute de Uniunea So­
— Două aparate de radio-emisie, care funcţio­ vietică în cei 40 de ani de exis­ .t
Colectivele institutelor de cercetări ştiinţifice, tenţă.
nează pe frecventele de 40,002 şi 20,005 Mh ale birourilor de construcţii, ale cercetătorilor şi La sfîrşitul lunii octombrie,
întreprinderilor industriale, care au lucrat la Participanţii la adunare, prin­
(lungimea de undă fiind de aproximativ 7,5 şi 15 crearea celui de al doilea satelit artificial al pă­ tre care se afiau membri ai co­ graficul întrecerii arată că in
mîntului, au consacrat lansarea satelitului celei mitetului raional de partid, acti­
metri respectiv)'. _ de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste vişti, secretari ai organizaţiilor luna octombrie colectivul mi­
de bază şi numeroşi propagan­
— Sursele necesare de energie electrică. din Octombrie. dişti, au ascultat conferinţa cu
deosebit interes.
Greutatea totală a aparaturii sus-menţionate, nei Lupeni a dat patriei 1.522
Şi la Comitetul raional P.M.R.
a animalului pentru experienţă şi a surselor de Haţeg a avut loc adunarea ac­ tone de cărbune cocsificabil,
tivului de partid.
alimentare electrică este de 508,3 kg. în afara sarcinilor de plan. In
Cu această ocazie tov. Octa-
Potrivit observaţiilor efectuate satelitul a pri­ vian Enăşescu prim-secretar al prima zi a lunii noiembrie,
comitetului raional P. M. R. a
mit o viteză de rotatie pentru orbită de aproxi­ vorbit în faţa celor prezenţi des­ planul zilei a fost depăşit cu
pre succesele obţinute de primul
mativ 8.000 de metri pe secundă. stat socialist din lume în cei 4 la sută.
40 de ani de existenţă.
Plecarea la Moscova a delegaţiei P.M.R. şi a guvernului R.P.R. Primul sector pe bazin
Expunerea a fost ascultată cu
Luni dimineaţă, de la aeroportul ghioroş, membru în Biroul Politic al Intrucît, tovarăşul Gheorghe Gheor- viu interes de către toţi partici­ Cinci transportul merge ca
Băiieasa a plecat spre Moscova dele­ C.C. ai P.M.R., vicepreşedinte al Con­ ghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al panţii la adunare.. ceasul, cînd grupelor li se asi­
gaţia Partidului Muncitoresc Romîn şi siliului de Miniştri, Nicoiae Ceauşescu, P.M.R., care urma să conducă dele­ gură materialele necesare, iar
a guvernului Republicii Populare Ro- membru în Biroul Politic al C.C. al gaţia, este suferind de gripă şi con­ “ A— lucrul este bine organizat, .re­
mîne care, la invitaţia Comitetului P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., form avizului medicilor nu se poate zultatele nu pot fi decît cele
Central al Partidului Comunist al U- Ştefan Voitec, membru supleant al deplasa, delegaţia este condusă de Noi cantităţi aşteptate.
niunii Sovietice şi a Consiliului de Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vi­ tovarăşul Chivu Stoica. de cereale preluate
Miniştri al U.R.S.S., va participa la cepreşedinte al Consiliului de Mi­ Aşa a procedat în tuna oc­
La plecare, pe aeroportul Băneăsa, din contractări tombrie colectivul sectorului
II al minei Lupeni, condus
sărbătorirea celei de-a 40-a aniversări niştri, Grigore Preoteasa, membru su­ membrii delegaţiei au fost conduşi de Zilnic la I.R.A.C. Recolta din O clipă de răgaz înainte de înce perea lucrului. Şeful de brigadă Etne- de tînărul inginer Dumitru
a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ pleant al Biroului Politic al C.C. al membri ai Biroului' Politic al C.C. a! Haţeg, preşedinţii sfaturilor ric Csiki de la mina Vulcan, împreună cu ortaeii săi, care şi-au luat anga­ Opriş. Rezultatele: 3.868 to­
tombrie. P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. şi P.M.R., membri al guvernului R.P. populare comunale raportează jamentul de-a da pînă la 7 Noiembrie 900 tone cărbune peste plan, dis­ ne de cărbune peste plan. Cu
Leonte Răutu, membru supleant al Bi­ Romîne, conducători ai organizaţiilor noi cantităţi de cereale prelua­ cută cîteva probleme privind organi zarea muncii. această performanţă colecti­
Delegaţia este alcătuită din tovară­ roului Politic al C.C. al P.M.R., şe­ obşteşti. te din contractări. Cifrele din vul sectorului II se situează
şii : Chivu Stoica, membru în Biroul borderouri se măresc în fiecare La discuţie participă şi tehnicianul Octavian Bozan. ’i în fruntea întrecerii pe bazi­
A fost de faţă, A. A. Epişev, am­ zi. Pînă zilele trecute au fost nul carbonifer al Văii Jiului.
preluate din contractările făcute De asemenea, după prima zl
Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele ful direcţiei de propagandă şi cultură basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­ de ţăranii colectivişti, întovără­ a lunii noiembrie colectivul a-
şiţi şi individuali 66.106 kg. grîu mintit se află tot în fruntea
Consiliului de Miniştri, Alexandru Mo- al C.C. al PJW.R. reşti. • si secară şi 83.000 kg. porumb. întrecerii cu o depăşire a pla­
nului de 24 ta sută.
D e puiafii sp rijină aefiunea de contractări şi a c h iz ijii Intovărăşiţii din Toteşti, Realizări ale minerilor
G.A.C. din Demşuş şi Rîu- Un succes grăitor
In multe comune din raionul la contractarea celor 27 tone format în acest scop echipe din Bărbat şi locuitorii din Livadia HUNEDOARA (de lia subre- Nicoiae Vereş- de la-' orizontul
Orâşlie,' deputaţii au răspuns grîu, 9 tone porumb şi 10 tone deputaţi şi salariaţi ai coopera­ şi-au predat întreaga cantitate dacţîa noaisitră vplunitiară).. In lunile anterioare sectorul
primii la acţiunea de contractări cartofi, cît era planul pentru Sfa­ tivei. Printre deputaţii care au o de cereale contractată. O aten­ II, Ioan Bodea de la orizontul IV B, sector al tineretului,
şi achiziţii, mobilizînd prin e- tul popular al oraşului Orăştie. activitate bogată în această ac­ ţie deosebită trebuie să dea însă ~ i Gu : deosebţt condus de ing. Ovidiu Dula,
xemplul lor pe mulţi din ţăranii ţiune sînt tovărăşii : Vasile Ciur- I.R.A.C. Recolta Haţeg preluă­ III şi alţii, care au obţinut în era codaş. In luna octombrie
muncitori. Astfel, în comuna Dar, deputaţii din Orăştie nu dărescu, Mania Zdrengihea, Pe­ rilor din contractările de car­ I f i l O i F 0n^uz>asm ' des­ şi mai ales în ultima decadă,
Orăştie, deputaţii Simion Dră- s-au mărginit numai la contrac­ tru Andreşoiu,' Alexandru Boco tofi. In această direcţie situaţia făşoară' întrece- întrecere succese deosebite, l colectivul sectorului IV B a
gan, Dumitru Dăian, Gheorghe tări. îndrumaţi de comitetul e- actuală se prezintă foarte slab, rea socialistă., în ¦' întîmpinarea î obţinut succese grăitoare în
Bodişteanu şi alţii, au fost prin­ xecutiv, ei au desfăşurat o sus­ şi alţii. deşi condiţii pentru realizarea celei de-a 40-a aniversări a Ma­ dînd cu 14—38 tone mai mult j muncă.
tre primii care au contractat cîte ţinută muncă pentru îndeplini­ Astfel de exemple de deputaţi acestor sarcini sînt. rii Revoluţii' Socialiste din Oc­ I In ultima zi a lunii octom-
200 pînă la 400 kg. grîu. De a- rea planului de preluări din con­ tombrie, muncitorii, tehnicienii minereu peste normă. Echipa | brie, graficul întrecerii ară-
semenea, ei au fost aceia care care au răspuns printre primii şi inginerii Trustului minier Hu­ ţ ta că sectorul IV B a ocu-
au dat exemplu şi la contractă­ tractări. Aşia s-a ajuns oa din la acţiunea de contractări, sînt nedoara. In scopul măririi pro­ comunistului - Dumitru Preda, 4pat locul III pe exploatare,
rile de cartofi şi porumb, exem­ cele 27 tone de grîu contractat, ducţiei şi productivităţii mun­ cu 668 tone cărbune. In a-
plu pe care l-au urmat şi ceilalţi şi în alte comune din raion. In cii, , precum ş i . pentru crearea- numai în ziua schimbului' de o- cest timp, sectorul a fost mai
ţărani muncitori individuali şi să mai rămînă de preluat doar 3 comuna Foit, de pildă, deputaţii unor condiţii mai bune de mun­ bine aprovizionat, iar munca
întovărăşiţi din Orăştie. Exem­ tone. In prezent, în oraşul Orăş­ Cornel Susan, Maria Crişan, că pentru mineri, în anul aces­ noa're' organizat -î n :cinstea ale­ mai bine organizată. Brigă­
plul deputaţilor şi munca desfă­ tie se desfăşoară munca pe ta, la exploatarea Ghelar au zile conduse de minerii Ale­
şurată de ei au contribuit mult străzi, pentru preluările de car­ Ioan Todor şi alţii, au contractat fost montate noi instalaţii de gerilor noilor, organe -de partid, xandru Furo şi Adolf Gross,
tofi şi porumb. Comitetul exe­ cîte 4—500 kg. grîu şi cîte coneasare şi sortare a. minereu­ au contribuit din plin ca sec­
cutiv, împreună cu conducerea lui ta silozurile de minereu de. a dat 24 tone' minereu -• peste torul lor să ocupe un loc de
cooperativei „Filimon Sîrbu11 au 3—400 kg. de porumb şi cartofi. fier, iia-r-pentru respectarea gr.a- frunte.
nulaţiei minereului au fost a- plan. - .• ;
menajate instalaţii de sortarea In prima zi a lunii noiem­
minereului mărunt,- , la halda feline Minerii de a- brie minerii' din• sectorul IV
Crăciuneasa — minereu ce este ci desfăşoară B, au obţinut o depăşire a
cu intensitate ! planului de 22 la sută.
folosit Ia fabrica de aglomerare.
Mîinile harnice ale minerilor întrecerea socialistă în cinstea i ----------------------

mînuiesc cu pricepere perfora­ zilei de 7 Noiembrie. Aplicîn-
toarele, luptînd pentru a da pa­
triei cantităţi sporite de mine­ du-se metoda de puşoare în ma­
reu de fier peste-plan. In luna
octombrie a. c. ei au scos cu să, cu găuri lungi de sondă, la
194 tone mai mult minereu, iar
Creşte sectorul socialist ¦de la-începutul anului şi pînă în care se foloseşte foreza sovie­
dio agricultură prezent au dat peste sarcina
planificată 1.034 tone. tică „Unaleţ“ . şi procedeul de

Sînt' bine cunoscute numele puşcare cu întîrziere de o mii-
minerilor Ioan Bidiga de ta ori­
zontul I, Gheorghe Drăgan şi me de secundă, minerii au reu­

şit să • dea numai în luna oc­

tombrie a.'c. 443 tone minereu

Sărbătoare la Mihalţ Faptele conving oamenii şovăială, au cerut să fie lămu­ peste plan.
riţi asupra articolului 5 din
statutul întovărăşirii. Aveau Graficul de producţie arată
ceva nedumeriri şi acum, îna­
Puţini erau cei care credeau g a Galda de Jos şi la Ber­ inte de începerea serbării vo- că de la începutul anului şi pî­

ea in Mihalţ se va putea or- ghin, în aceeaşi zi, au fost i- (Continuare In pag. 3-a) nă în prezent, totalul tonelor de

ganiza o a doua formă de coo- naugurate două întovărăşiri a- „LA SMOLNÎI" minereu de fier date peste plan

perare în producţia agricolă, gricole. Cea din Galda cuprin- depăşeşte cantitatea de 11.881

Se indoiau mulţi, cunosănd de .62 familii, iar cea din Ber- tone., In fruntea întrecerii sînt

„firea" mihălţcnilor. Zvonuri ghin 25 familii, echipele minerilor Ladislau Bo-

ţel de fel. vorbe veninoase por- Suprafeţele aduse de aceştia biniuc ¦şi • Nicoiae Dănilă- de la

neau de la chiaburi. \n întovărăşiri sînt destul de sectorul II, Ioan Mateş de Ia
sectorul III, Alexandru Herban
In sat au început însă să mari. Ce i-a convins pe aceşti

dîşfige teren tot mai mult al- oameni să se înscrie în întovă- de Ia orizontul VI şi altele.

te v e ş ti: la Obreja şi Cistei răşiri ? In primul tind exem- • ' N. N ..

colecliviştii au obţinut şi anul piui colectiviştilor din Ber-

accsla cele mai mari recolte, ghin şi exemplul gospodăriei La Muzeul Marelui Octombrie

Membrii primei întovărăşiri, de stat din Galda, ale căror

înfiinţată la Mihalţ în urmă cu rezultate pe linia obţinerii u-

doi ani, au obţinut recolte nor recolte bogate, Sînt eloc-

tnari. vente. Oamenii sovietici şi oaspeţii străini de A. ROJNOV, oraş l-au ales deputat în a doua dumă
cunosc bine Muzeul de Stat al Re­ de stat. Apoi din nou închisoare,. fuga
Piuă la urmă, realitatea a voluţiei, situat într-una din clădirile
din centrul Moscovei. Exponatele a-
ieşit la suprafaţă. Duminică, 3 In aceeaşi zi, 383 familii din cestui muzeu vorbesc1 numeroşilor vi­ Bahica, comandantul palatului Smol- în străinătate. In 1917 com unistul'Ro­
noiembrie, 125 de familii din raioanele Alba, Haţeg şi Ilia, zitatori despre istoria şi desfăşurarea nîi — Pavel Malkov. Sub conducerea manov conduce Comitetul militar re-
Mihalţ, au participat la inau­ au sărbătorit victoria muncii Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ lui Vladimir Ilici Lenin, Podvoiski a ¦ voluţionar — al. Sovietului din . Nijni
gurarea întovărăşirii lor. Peri­ lor. Au sărbătorit bucuria pa­ brie, despre războiul civil; despre vic­ comandat detaşamentele revoluţiona­ Novgorod, iar- apoi ocupă funcţia de
metrul cuprinde 103 ha de te­ şilor făcuţi spre viitorul fcicit toriile primului stat din lume al mun­ re care au întreprins asaltul Palatu­ preşedinte al Comitetului, executiv al
ren, pe care tractoarele au tras al lor, al copiilor tor. Peste citorilor şi ţăranilor. lui de Iarnă. guberniei Nijni Novgorijjl. O moarte
brazdă adîncă, pentru arăturile suprafaţa de 245 ha, va porni jarematură de pe urma tuberculozei a
ciy toamnă. Noi nume de eroi O altă fotografie înfăţişează un tî- smuls pe acest neobosit luptător din
duduit de tractoare şi din braz­ ai lui Octombrie năr marinar de pe crucişătorul „A- rînduriie constructorilor vieţii ncî.
frika" — Nikolai Ismailov. Acest ma­
La sărbătoarea din Mihalţ da adîncă va rodi grîu bogat, In sălile muzeului, consacrate Revo­
luţiei din Octombrie se pdt vedea în
au participat, mulţi oameni din hrană îndestulată pentru oame­ prezent multe documente fotografice rinar de rînd .de pe Baltica — un.bol­ Alte două fotografii
noi. Un interes deosebh de mare, şevic, .conducea în acele zile istorice interesante
împrejurimi. Au fost martorii nii muncii. îl prezi.otă. portretele unor eroi din organizaţia revoluţionară a marinarilor
zilele lui Octombrie, participanţi la
bucuriei lor, membrii Ansam­ luptele revoluţionare din Retrograd,
. Mos.cova. şi din alte oraşe ale ţarii.
blului artistic de la l.C.S. Hu- Veselie la Zam Una din fotografii îl înfăţişează pe de pe Baltica („Ţentrobalt"); Ismailov Prima înfăţişează pe I. F. Ivânov,'
nedoara şi coriştii sindicatului N. I. Podvoiski, , vechi activist de
muncitorilor din învăţămînt şi Letijia Vesa, „veterana" co- partid, car,e a condus Comitetul mili­ vine adesea la muzeu, povesteşte vi­ participant la luptele din Octombrie
tar revoluţionar al sovietului din Pe-
trograd în neuitatul an 1917. zitatorilor despre participarea m arina-' de la Pefrograd — soldat într-un

cultură şi cei din sindicalul ra- mitetului de iniţiativă pentru îmi aduc bine aminte de Nikolai rilor. de pe Baltica la Reyoluţia din* regiment din Volîni, care a trecut de
Podvoiski, ne povesteşte un vechi co-
ional I.A.S. Alba lulia. înfiinţarea celei de-a doua în- 1 munisf, fost marinar în flota de pe Octorpbrie( despre întîinirile cu Vla- partea Revoluţiei, iar cealaltă fotogra­

Mihâlţenii s-au convins de tovărăşiei din Zam. tocmai stă- .dimir, Ilici Lenin. fie — acelaşi om în zilele noastre' —

un mare adevăr: de pe ogoa- tea de vorbă cu cîţiva cetăţeni, Vizitatorii muzeului examinează a- generalul-maior I. F. Ivănov 'din ar­

rele întovărăşirii va intra mult ghid cineva a anunţat cu glas .tent portretul .unui fiu, de ţăran, iar mata sovietică.

belşug în casele lor, belşug pe tare că festivitatea inaugurării apoi lăcătuş la .uzina Putilov din Pe- Un răspuns dat de Lenin
care nu l-au avut ei niciodată, trograd — Ivan Romanov. Din fra: ţăranilor
dar l-au văzut la colectiviştii întovărăşirii va începe peste gedă tinereţe, el şi-a legat, viaţa de

din Obreja, Cistei şi la cei din cî-teva¦minute. Oîţiva locuitori Partidul. Comunist. închisori, depor­ Printre noile documente expuse la
tări, ocnă. Apoi Romanov ajunge mun­ muzeu reţine atenţia fotocopia unei
Mihalţ. din Zam, iii . ultima clipă de citor la şantierul naval „Sormovo" din

tablou de V. SEROV Nijni Novgorod. Muncitorii acestui (Continuare, ţn gag. 2-a)