Page 15 - 1957-11

d r u m u l so cia u s m u l w
V I A Ţ A DE P A R T I D
MUNCA COLECTIVÂ-
ciiezişia întregii aciitifi a organizaţiei de bază
Joi, după ce sunase sirena,
comuniştii furnalişti din secţ'a
I-a de la Combinatul siderurgic
Hunedoara, se adunaseră la
coltul roşu de pe platforma de
•încărcare, pentru a lua în dez-
batere activitatea depusa de or­
ganizaţia de bază pe timp de
un an şi pentru ca să aleagă
în noul organ de conducere, pe
comuniştii cei mai buni, care
au acumulat experienţă şi au
dat dovadă de iniţiativă.
Darea de seamă a fost pre­
zentată de către tov. Lăscuţ
Lucaci. Ea a subliniat rezulta­
tele pozitive dobîndite în creş­
terea producţiei de fontă, ca
urmare a activităţii politice des­
făşurate de comunişti. Au fost
date în acest an peste sarcina
producţiei planificate aproape
8.000 tone fontă, înregistrîn-
du-se şi însemnate economii la
preţul de cost etc.
Darea de seamă a fost apoi
complectată de cei 13 membri
şi candidaţi de partid care au
luat cuvîntul la discuţii, ana-
lizînd cauzele la o serie de
lipsuri din cadrul organizaţiei
de bază.
Tovarăşul Ioan Şelaru, pre­
şedintele comitetului sindical
de secţie, a arătat că dacă fur-
naliştii au deţinut drapelul de
fruntaşi pe tară pînă la 1 Mai,
în prezent există toate posibi­
lităţile ca el să fie deţinut şi
pe mai departe. Aceste posibi­
lităţi însă nu sînt sprijinite de
către conducerea secţiei şi nici
de către organizaţia de partid.
Cu toate că biroul organizaţiei
de bază a analizat în urmă cu
cîteva luni preocuparea comi­
tetului sindical pentru . stimu­
larea întrecerii, iar conducerea
administrativă a prezentat ra­
port cu privire la reducerea
preţului de cost şi experimentarea
sistemului’ de salarizare îmbu­
nătăţit, pînă în prezent nu s-au
luat măsurile necesare pentru
urmărirea zilnică a întrecerii
şi t>nerea unei evidente clare
pe graficul de urmărire.
Urmările nerespectării
principiului
muncii colective
Discuţiile purtate pe margi­
nea dării de seamă au scos în
evidentă o serie de lipsuri ce
ţau avut loc şi în domeniul vie­
ţii interne de partid. Munca co­
lectivă înseamnă înainte de
toate ca toti comuniştii să con­
lucreze strîns, să contribuie cu
priceperea şi experienţa lor la
examinarea problemelor, la a-
doptarea celor mai potrivite şi
eficace măsuri pentru rezol­
varea sarcinilor ce le stau în
faţă. Or, tocmai acest princi-
liiiillllllllllllllllllllllllllllllliiiili
Valea Jiului cunoaşte de cî­
teva luni o puternică afluenţă
de muncitori, în majoritate ti­
neri, care vin să lucreze la mi­
na. In ultimul timp au fost
create în Valea Jiului o serie
de condiţii menite să ducă la
complectarea rapidă a efecti e-
lor, cu cadre de muncitori! sta­
bili. Fără îndoială că unul din
principalele mijloace pentru a-
tragerea şi stabilirea muncitori­
lor îl constituie experimentarea
cu succes a sistemului îmbu­
nătăţit de salarizare şi nor­
mare a muncii. In perioada a-
prilie-august din acest am, în
Valea Jiului s-au stabilit peste
2.250 muncitori noi, care, în­
conjuraţi cu grijă şi dragoste
părintească, au îmbrăţişat fru­
moasa meserie de miner şi ca­
re vor deveni cadre de bază ale
mineritului nostru. *
Prin avantajele pe care le o-
feră sistemul îmbunătăţit de
salarizare şi normare a mun­
cii, minerii au fost puşi în
fruntea muncitorimii ca nivel
de salarizare. Ei au acum po­
sibilitatea să cîştige bine, să
mănînce mai bine şi să se îm­
brace bine, într-un cuvînt, să
aibă un nivel de trai mult ri­
dicat.
Dar — în problema stabili­
rii muncitorilor nou veniţi la
mină — pe lîngă avantajele o-
ferite de salarizarea bună, se poate nu a mai văzut mina,
mai ridică şi necesitatea cre­
ării condiţiilor de muncă şi de
trai corespunzătoare. In primul
rînd, trebuie create condiţii
pentru ca sectoarele de pro­
ducţie să-şi îndeplinească în din primele luni, precum şi ne-
mod ritmic şi constant planu­
rile de producţie. Din situaţ:a
producţiei de cărbune extras în
ultimele luni de exploatările
Văii Jiului, se constată că în
timp ce unele sectoare produc­
tive îşi îndeplinesc şi depăşesc rea fluctuaţiei destul de ridicate asta, Ceea ce este construit — rilor din exploatările Văii Jiului cuvenită,
piu, indicat de partid, n-a con­
stituit o călăuză în munca ve­
chiului birou. Unii membri ai
vechiului birou ca tovarăşul
Petru Cara, fiind şi membru
supleant în comitetul de partid
pe combinat, s-a mulţumit doar
cu participarea la adunările
generale, lăsînd întreaga mun-
ca pe seama a numai doi to­
varăşi.
O altă I nsă care este de alt­
fel o abatere de la disciplina
de partid o constituie întocmi­
rea planului de muncă al orga­
nizaţiei de bază numai de că­
tre unii membri din birou, fă­
ră să fie supus discuţiei între­
gului birou. Acest fel de a
munci, a avut ca rezultat ne-
repartizarea de sarcini concre­
te tuturor membrilor şi candi­
daţilor de partid şi lipsa unui
control sistematic asupra desfă­
şurării muncii politice.
Nu este de mirare că în ul­
timul timp şedinţele de birou
nu s-au ţinut cu regularitate,
iar ordinea de zi a adunărilor
generale a constituit-o nu nai
primirea de noi membri şi can­
didaţi de partid, neglijîndu-se
sarcinile cele mai importante.
Munca sectară practicată a
contribuit în mod direct la slă­
birea disciplinei de partid. To­
varăşi ca Nicolae Lupu, Lăscuţ
Toma, Gheorghe Moraru şi al­
ţii, vreme îndelungată nu şi-au
plătit cotizaţiile, iar în timpul
cît a lipsit secretarul, încasa­
rea cotizaţiilor a fost făcută
de activişti trimişi de comite­
tul de partid. Alţi membri de
partid, printre care şi !
Gheorghe Dumitriu, au ajuns
pînă acolo încît să refuze sar­
cinile trasate de membrii bi­
roului. Deşi cunoscut acest lu­
cru, nimeni nu s-a gîndit să-i
tragă la răspundere faţă de
astfel de abateri'.
Cînd lipsurile semnalate
nu constituie mijloc
de îmbunătăţire a muncii
Lipsuri serioase au dăinuit
încă de multă vreme şi în pri­
vinţa educării ideologice a
membrilor şi candidaţilor de
partid. Dacă anul trecut în\â-
ţâmîntul de partid s-a desfă­
şurat la un nivel scăzut, cu o
frecvenţă slabă, lipsurile sem­
nalate n-au constituit un mijloc
de îmbunătăţire a metodelor
de muncă în desfăşurarea edu­
cării ideologice a membrilor şi
candidaţilor de partid în anul
1957. Pentru a ne da seama de
starea în care se găseşte în-
văţămîntul de partid la ora ac­
tuală la secţia I furnale, este
suficient să amintim că din
cele •trei forme de învăţămînt,
Să lichidăm cu tărie, tot ce contribuie
la fluctuaţi muncitorilor mineri
regulat sarcinile de plan, fără
a depune eforturi speciale, alte
sectoare cu condiţii de exploa­
tare aproape identice, rămîn
sub plan. Or, acest fenomen
care are la bază organizarea
procesului de producţie, gene­
rează în mare măsură fluctua­
ţia cadrelor muncitoreşti. A-
ceastă fluctuaţie, care se men­
ţine şi azi destul de ridicată,
mai are la bază şi o serie de
alte cauze.
Una, şi poate cea mai im­
portantă, este aceea că nu toa­
te conducerile tehnice ale sec­
toarelor productive, caută să a-
sigure noilor veniţi condiţii pen­ lor angajaţi trebuie să li se a-
tru a putea lucra din plin şi a
cîştiga bine. Se mai practică,
să zicem aşa, obiceiul de a pla­
sa muncitorii noi angajaţi, după
perioada de instructaj şi acomo­
dare, în locuri de muncă unde,
datorită unor condiţii mai gre­
le de muncă, sau slabei orga­
nizări a lucrului, sînt puşi în
situaţia de a nu realiza cîşti-
guri mari de la început. Este de
la sine înţeles că pentru mun­
citorul nou venit la mină, care
contează în primul rînd sala­
riul ce-1 va primi. Or, prin pla­
sarea lui la un loc de muncă
unde nu va putea cîştiga bine
asigurarea unei vieţi sociale co­
respunzătoare, el se va îndepăr­
ta treptat de mină, pînă o va
părăsi. i
Pe de altă parte, la menţine­ pina oarecari greutăţi din cauza
BILANŢ LUNAR
Bunuri de larg consum peste plan
Intîmplarea a făcut ca în ziua iar planul valoric la aceeaşi
de 2 noiembrie a.c. să mă gă­ dată a fost depăşit cu 10 la
sesc în incinta fabricii de con­ sută.
pînă la data amintită n-a fost Odinioară în aceste locuri nu erau decît maidane. Astăzi se înalţă zeci serve şi mezeluri din Deva. Du­ — A tît? — întrebai eu. V
deschis decît un singur cerc şi de blocuri muncitoreşti. pă câteva minute de căutări l-am — Ar mai fi ceva.
acela cu mai puţin de jumătate găsit pe tov. director Francisc
din numărul cursanţilor în­ In clişeu: Un aspect de pe o nouă stradă din Petroşani. Rapolti, în faţa secţiei de cutii. — Pentru consumul popu­
scrişi. Era bine dispus. laţiei din regiune s-au fabricat
TELEGRAME 25.000 de cutii cu conserve a
— Organizaţia de partid se — îmi face impresia, tovarăşe 150 şi 250 grame.
face în mare măsură vinovată Realizări în cinstea zilei de 7 Noiembrie director, că ziua de 7 Noiem­
şi de slaba educare ideologică brie vă găseşte cu rezultate deo­ — Conţinutul este secret ?
şi culturală a tinerilor furna- In ziua de 2 octombrie a. c. au sosit la redacţie două te­ sebite. — Da de unde. Aceste cutii
lişti. Aci lucrează peste 100 ti­ legrame trimise de T.A.P.L. Hunedoara. conţin pateu de ficat, pastă de
neri utemişti, din care unii ab­ — Da, în luna care a trecut, carne de porc, aperitive şi altele.
sentează nemotivat de la servi­ In prima telegramă se comunica ştirea că lucrătorii de la octombrie, colectivul fabricii In zilele următoare se pun în
ciu. Intr-o singură zi au lipsit bufetul „Minerul", din oraşul Hunedoara, au cîştigat între­ noastre s-a simţit mai mobili­ consum.
nemotivat miai mulţi tineri — zat ca oricând, tocmai mă pre­
a arătat printre altele tov. găteam să transmit ziarului — Cine a contribuit mai mult
Gheorghe Gheorghişor — din bucuria noastră. Dar vino în la aceste rezultate ?
care cauză, furnalele au func­ birou — mă invită dînsul —
ţionat reduse, un număr mare să-ţi arăt hîrtia ce intenţionam — Necondiţionat, întreg co­
de ore. , s-o trimit. lectivul fabricii. Dar, în frunte
s-au situat' tovarăşii' Mihai
1 i* _ i- — îm i arunc ochii pe hîrtie Merlardt, Gheorghe Jula, şefi de
Rădăcina tuturor lipsurilor şi citesc: 15.000 kg preparate echipă, de la secţia de mezeluri,
scoase la iveală de adunarea de carne, 28.000 cutii cu conser­ maistrul lordache Visothi şi Ca-
uerală, constituie expresia ve de diferite sorturi peste plan. tiţa Benea de la conserve. Mult
slabei educări ideologice şi Mai departe citesc: planul la
politice a membrilor şi candi­ carne, la data de 1 noiembrie au sprijinit procesul de produc­
a.c. a fost depăşit cu 16,6 la
sută, la conserve cu 12,4 la sută, ţie maistrul Geza Gado, Kutroa-
bă Ludovic şi Carol Stana.
C. RADU
daţilor de partid, spiritului cri­ cerea cu bufetul „Ardealul" şi că au depăşit planul de desfa­ La fabrica de teracotă din Deva
tic şi autocritic slab dezvoltat cere pe luna octombrie cu 12 la sută.
şi a lipsei ’de răspundere a Colectivul fabricii de teracotă cestei fabrici lucrează în contul
unor comunişti. De această sta­ In a doua telegramă se a răta că lucrătorii restaurantului din Deva a încheiat luna oc­ zilei de 8 decembrie a. c.
re de lucruri se face vinovat în „Cerna", din Hunedoara, au cîştigat întrecerea cu restaurantul tombrie a. c., cu rezultate deo­
bună parte şi comitetul de „Teliuc", reuşind să depăşească planul pe luna trecută cu 2,5 sebite în muncă. La aceste rezultate a contri­
partid al r mbinatului, care n-a la sută. buit echipa nr. 1 de la încărcat
îndrumat în mod consecvent însufleţiţi de apropierea celei cuptoare, condusă de tovarăşa
vechiul birou al organizaţiei de A 1I e r e a l i z a i * de-a 40-a aniversări a Marii Florica Mihoc. La transportul
bază şi nu l-a tras la răspun­ Revoluţii Socialiste din Octom­ caldelor la uscat, cea mai bună
dere faţă de slaba activitate Succesele obţinute în cinstea mente s-au înregistrat realizări brie, harnicul colectiv al fabri­ muncitoare s-a dovedit a fi E-
desfăşurată. Marelui Octombrie de către frumoase. La ciorapi de lînă, cii şi-a îndeplinit planul de pro­ lena Rubigher. Bine a muncit
muncitorii de la fabrica de tri­ de' pildă, planul a fost realizat ducţie în proporţie de 109 la şi echipa de la prepararea ma­
Pentru îmbunătăţirea activi- cotaje din Sebeş, sînt tot mai în proporţie de 109,5 la sută. sută. In prezent colectivul a- sei condusă de Teodor Ung.
tă!" organizaţiei de bază, adu­ frumoase. Ei au raportat re­
ni generală a adoptat liotă- cent îndeplinirea planului pe Angajamentul colectivului de C u drum eţii veseli
rîri, obiigînd noul organ să luna octombrie în proporţie de muncitori al fabricii este ca pla­
lupte neobosit pentru respecta­ nul anual să fie îndeplinit la
rea cu stricteţe a acestora.
I. GRADIŞTEANU 112,68 la sută, iar pe sorti­ 20 decembrie. Duminică dimineaţa în O.T., şi strungarul Ioan Murdare 90 de
puncte.
la clubul Comitetului de între­
Cîştigătorilor li s-au înmînat
Creşte sectorul socialist prindere I.C.S.H., s-a desfăşu­ ca premii creioane mecanice (ipi-
rat un repşit concurs „Drumeţii xuri), stilouri, bilete gratuite la
(Urmare din pag. l-a ) din agricultură veseli" pe temele : „Construcţiile staţiunile de odihnă, serviete etc.
siderurgice din Hunedoara" şi
„Marea Revoluţie Socialistă din Examinatorul Alexandru Du-
mitreseu a condus concursul cu
iaa să fie lămuriţi pe deplin. In sat la Chişcădaga rea acestei realizări frumoa- Octombrie". pricepere, participanţii urmărind
Ţineau oamenii să nu fie ulti­ cu atenţie pasul vesel al drume­
29 de familii s-au hotărît să» se. Toţi merită laude. In faţa juriului, primul s-a pre­ ţilor.
mii din sat care să rămână în zentat pentru examinare Andrei
Bizdideanu, lăcătuş monlor. El a Ar fi de recomandat ca în vii­
afara întovărăşirii. încă odată lucreze pământul la un loc. Sa- Rîndurile întovarăşiţiîor realizat 75 puncte din 120 po­ tor, cînd se vor mai organiza
sibile. Al doilea care s-a pre­ asemenea concursuri, comitetul
Letiţia Vesa le-a tălmăcit con- tui nu-i prea mare. Oamenii din raionul Haţeg, au de întreprindere să insiste ca în­
ţinutul statutului, apoi, îm- s\înt harnici. Cu toată hărnicia zentat, fierarul-betonist Petre Io- trebările formulate să fie ceva
preună, au intrat în sala de lor însă, nu-şi puteau asigura crescut cu încă nescu, a totalizat 90 puncte. mai variate şi mai interesante,
festivităţi. De la masa prezi- traiul aşa cum a dorit fiecare, 36 familii Maistrul Eugen Deac a întrunit iar cei examinaţi să fie chemaţi
.110 .puncte, muncitorul .betonisf cîte doi pe scenă şi să se caute
diului celor 73 de familii, le-a De pe parcele mici şi recoltele HAŢEG (de la şubredacţia Petre Marian 80 de puncte, ingi­ a fi reprezentanţii unor colecti­
nerul Ervin Kzel peste 120 de ve. Cointeresarea părţilor la
fost adusă la-cunoştinţă încu- -erau-mici. Au văzut în toamna noastră voluntară)', puncte, inginerul Constantin punctaj ar colora mai mult con­
Garioea 120 de puncte, lăcătuşul cursul. După concurs, brigada
viinţarea copţitetului,,.t raional astă căi'din Chişcădaga, lu- Bucuria unui eveniment de montor Tosif Bocan 110 puncte artistică a prezentat un plăcut
program artistic.
de partid şi a sfatului popular crul făcut de tractoare pe tarla- seamă în viaţa satului lor, în
C. SANDU
raional de a-şi lucra păntlntu- lele întovărăşirii din comuna viaţa lor proprie, au trăit dă­
^ CMerie de serviciu !
rile în comun. Iulian Stănuş, Buruiene şi ’le-a plăcui mult. minica locuitorii’satelor Hobi- întreprinderea regio­
nală transport auto
lacob Alexe şi alţii şi-au expri- Comuniştii din sat le-au vorbit ia> y aa şi Demşuş. In aceste Deva
mat clar angajamentele, pen- despre felul cum se lucrează în 'sate au ţosi inaugurate întovă- angajează de urgenţă:
tru ca în munca de viitor să comun şi despre recoltele pe râşiri agricole care cuprind în- — mecanici auto
fie tot aiît de buni gospodari care le dau ogoarele arate cu că 36 familii. In casele noilor — conducători auto
cum au fost şi pînă acum. tractorul. Cei din Chişcadaga întovărăşiţi: Avram Idulescu, — taxatori
La serbarea constituirii s-au au cioru singuri, din toată ini- Anton Rezedea, Viorel Lăză-
veselit toţi întovărăşiţii. Cei ma să [ucreze rm întovărăşire. r°ni, Iovu lorgoni, Petru Gro-
vechi,^ au ciocnit la masă cu ? ^ amm m u [a şan Toma Vasiloni se simte
întovărăşim noi, obligindu-se „ suflul nou de veselie. Ei au
să meargă mână în mînă pe ^llcru 1,1 perimetrul intovara- c\nţaţ împreună cu ceilalţiîn-
drumul smulgerii de recolte Şirii lor. Sînt mulţi cei care au tovărăşiţi cîntec nou de viaţă
bogate pămîntului. muncit în sat pentru înfăptui- nouă.
trebuie să fie o sarcină de pri­
mă importanţă atît pentru con­
ducerile minelor, cît şi pentru
organele de partid, U.T.M. şi
sindicale. Acestea sînt chemate
să depună o activitate mai sus­
ing. GH. DUM1TRESCU noile cămine, casele în şir, blo­ ţinută de îndrumare şi control
curi şi cantine — trebuie gos­ şi mai ales să ducă o intensă
în rîndnrMe muncitorilor noi ve­
niţi la mină, contribuie şi fap­ podărit şi folosit cît mai bine, acţiune educativă în rîndurile ti­
tul că nefiind controlaţi şi traşi nerilor noi veniţi şi care locu­
la răspundere cu toată severita­ pentru a se asigura celor noi ve­ iesc în cămine noi, moderne.
tea, mulţi delegaţi trimişi după niţi condiţii bune de viaţă. Com­
recrutarea de muncitori în dife­ binatul carbonifer al Văii Jiului, Este necesar de asemenea să se
rite regiuni ale ţării, obişnuiesc, asigure folosirea timpului liber
pentru a se făli cu un mare nu­ a amenajat — din fondurile a- în mod cît mai plăcut, recreativ
măr de muncitori recrutaţi, să locate în acest scop de stat —
le promită acestora „cîte-n lună o serie de cămine mouel, cum şi educativ, pentru toţi tinerii
şi stele". Asemenea practici, pe sînt cele din Lonea, Vulcan şi mineri.
lîngă faptul că sînt costisitoa­ O sarcină deosebit de impor­
re pentru exploatări, au o in­ Lupeni. Cu toate acestea, încă
fluenţă negativă asupra oame­ nu se poate afirma că s-a făcut tantă revine şi organelor admi­
nilor care vin la mină şi asupra totul. Mai sînt multe cămine nistrative din cadrul Combina­
celor care ar dori în viitor să unde domneşte dezordinea şi lip­ tului carbonifer al Văii Jiului
se îndrepte către minerit. Noi­ sa de curăţenie. Aşa se prezintă (director administrativ tov. A-
situaţia la căminul nr. 2 din Pe- lexandru Cosma), pentru efectu­
rate în mod adevărat şi just ca­ trila şi la cele două case că- area unui control pe teren, mai
re sînt condiţiile de muncă şi mine-tampon de la Lupeni. Că- activ şi mai concret. Trebuie ur­
viaţă din Valea Jiului —¦ con­ minele-tampon sînt destinate să gentate lucrările de reparare şi
diţii din ce în ce mai bune — adăpostească în primul rînd ti­ amenajare a sobelor şi complec­
fără ia li &e promite lucruri ne­ nerii noi veniţi la mină şi deci tarea mobilierului lipsă, în spe­
adevărate. cu atît mai mult apare condam­ cial la căminele-tampon din Lu­
nabilă neglijenţa şi lipsa unor peni.
Un alt mijloc important' pen­ Acţiunea de stabilire a cadre­
tru reducerea fluctuaţiei şi sta­ intendenţi şi gospodari, cum
bilirea muncitorilor noi veniţi în lor de muncitori mineri, cere e-
Valea Jiului este crearea unor sînt Ion Csenteri de la Petrila forturi susţinute din partea tu­
condiţii cît mai bune de cazare şi Leonid Naista de la Lupeni,
şi hrană. In Valea Jiului cu toa­ care, necontrolînd zilnic cămi­ turor factorilor de la mină. Se
te că în ultimii ani s-au cons­ nele, lasă să-şi facă loc murdă­ ştie că şefii de sectoare sînt pre­
truit zeci de blocuri pentru mi­ ria şi dezordinea. Mulţi dintre ocupaţi mai mult cu probleme­
neri în toate localităţile, cu toa­ gospodari nu ştiu că la combi­ le organizării procesului de pro­
te că s-au dat în folosinţă peste nat există suficiente fonduri pen­ ducţie, dar asta nu înseamnă că
4.000 apartamente în blocuri, tru procurarea de mobilier, ru- nu pot să-şi găsească timp pen­
sau case în şir pentru familişti fărie de pat şi alte materiale tru a face vizite periodice în că­
şi aproape tot atîtea locuri în
cămine pentru cei necăsătoriţi, necesare pentru bunul mers al mine şi cantine, pentru a se in­
problema spaţiului locativ rămî- căminelor. Este clar că, dacă teresa de modul de viaţă al
ne încă nerezolvată şi se întîm- toţi gospodarii vor folosi cu muncitorilor din sectoarele pe rv
chibzuinţă fondurile destinate care le conduc. Aceasta, ar re­
/ ‘* v o e c a u t a t e sty u z& sx sd tc L
îmbunătăţirii condiţiilor de lo­ zolva multe nedumeriri şi ar fi
cuit în cămine, toate pot deveni numai în interesul producţiei. M $# .
cămine model, asigurîndu-se de­ Mijloace pentru asigurarea
opotrivă atît noilor veniţi, cît şi stabilităţii muncitorilor mineri fa
celor mai vechi, condiţii de via­ sînt create şi se creează mereu.
TO ATB>m
Este însă necesar ca oamenii
ţă cît mai bune. care vin la mină să fie încon­
Reducerea fluctuaţiei muncito­ juraţi cu toată gFja şi atenţia