Page 17 - 1957-11

Trăiască cea de-o M-a aninersare a Marii Beiroluţii Sociaiiste din Octombrie! încetarea din viaţa

__ . .. . - Ri' '• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA I I a tovarăşului
'¦
' A ' . " 5 ’Ş : ' I Grigore Preoteasa

AA”**-- - '

Slavă Marelui Octom­ De la Comitetul Central al Partidului
brie care a deschis o Muncitoresc Romîn şi Consiliul
eră nouă în istoria o-
! menirii — era prăbu- de Miniştri al Republicii Populare Romine
t şirii capitalismului şi
statornicirii socialis- Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi Consiliul de Mi­
I mului 1
niştri al Republicii Populare Romîne anunţă cu nemărginită durere moartea

tovarăşului Grigore Preoteasa, membru supleant al Biroului Politic, secretar

Miercuri 6 noiembrie 1957 6 pagini 30 bani al C.C, al P.M.R., luptător devotat pentru cauza poporului muncitor, pen­

Anul IX. Nr. 900 tru întărirea şi înflorirea Republicii Populare Romîne.

Tovarăşul Grigore Preoteasa'făcea parte din delegaţia Partidului Mun­

Adunarea fe s tiv ă din Capitală citoresc Romîn şi a guvernului R. P. Romîne care a plecat în dimineaţa- de

4 noiembrie la Moscova pentru a participa la sărbătorirea celei de-a 40-a

aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie.

La sosirea delegaţiei la Moscova, în timpul aterizării, avionul a suferit

consacrată sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie o avarie. In accident şi-au jâerdut viaţa tovarăşul Grigore . Preoteasa,

membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., locotenen­

tul major V. N. Stiahov — comandantul avionului, căpitanul 1. I. Hriukalov

pilot şi N- Z. Pavlikov — tehnician. 1

Ceilalţi membri ai delegaţiei cît şi persoanele care o însoţesc nu au su­

acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S, general ma­ Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Constantin ferit decît uşoare răni şi contuzii; starea sănătăţii lor este bună.
ior I. P. Juravlev, ataşatul militar al Uniunii Sovietice la Bucu­
Marţi seara a avut loc In sala Teatrului de Operă şi Balet reşti, FI. Dănâlache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar Pirvulescu, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşe­ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi Consiliului de
al R. P. Romine adunarea festivă organizată de Comitetul orăşe­ al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Constanţa Crăciun,
nesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitelui executiv al Sfatului popu­ Petre Drăgoescu, Th. Iordăchescu, Ion Pas, membri ai C.C, al dintele Marii Adunări Naţionale, care a spus intre a ltele: Po­ Miniştri al Republicii Populare Romîne exprimă pe această cale Comitetului
lar al Capitalei, consacrată sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie, P.M.R., I. A. Atakisiev, E. I. BarLşev, A. S. Kostenko, V. A.
cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ Kocervinski, A. V. Lapin,.M. M. Nozdrin, I. N. Smirnov, V. M. porul nostru, împreună cu popoarele Uniunii Sovietice şi ale Central al Partidului Ci lunist al Uniunii Sovietice şi Consiliului de
tombrie. Soldatkin, A. P. Şaşmurin, membri ai delegaţiei de vechi membri
ai P.C .U .S.; acad. prof. P. Constanlinescu-Iaşi, vicepreşedinte celorlalte ţări socialiste, oamenii muncii din întreaga lume săr­ Miniştri al U.R.S.S. mulţumiri pentru condoleanţele transmise în legătură
Sala operei a căpătat un aspect sărbătoresc. Pe marea al A.R.L.U.S., V. Cristache, prim-secretar al Comitetului regio­
scenă, drapată In roşu şi străjuită de portretul lui Vladimir nal Bucureşti al P.M.R.,Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al bătoresc cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste cu moartea tovarăşului Grigore Preoteasa şi pentru măsurile luate în ve­
Ilici Lenin, sini înscrise datele festive 1917—1957, iar dedesubt U.T.M., Stela Enescu, preşedinta C.F.D.R., ing. Anton Vlădoiu,
chemarea: „Trăiască a 40-a aniversare a Marii Revoluţii So­ preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, din Octombrie, cel mai de seamă eveniment din istoria omenirii. derea îngrijirii sănătăţii celorlalţi membri ai delegaţiei.
cialiste din Octombrie I", ’Pavel Ştefan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popu­
lar al regiunii Bucureşti, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie care a învins acum In legătură cu sosirea
Slnt prezenţi numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al P.M.R., artistul poporului Coslache Antonia, maestru emerit al artei, în U.R.S.S. a delegaţiei
membri ai guvernului, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, Boris Caragea, Vasile Bigu, Ion Olteana şi Ion Razie, vechi ac­ patru decenii, instatfrind puterea muncitorilor şi ţăranilor pe o de partid şi guvernamentale
conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centra­ tivişti ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, Ana Avesalon, a Republicii Populare Romîne
le, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de partid, de deputată in Marea Adunare Naţională, fruntaşă in producţie şesime a globului pămîntesc, a schimbat radical mersul dez­
stat şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai de la G.A.S. Afumaţi, Petre Comaţi, fruntaş în producţie la com­
forţelor noastre armate, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti plexul C.F.R. „Griviţa roşie", Elena Raiian, fruntaşă in produc­ voltării istoriei sociale, deschizind întregii omeniri drumul spre
din ţara noastră, participanţi la Marea Revoluţie Socialistă din ţie la uzinele „Tricotajul roşu", Vasile Omocea, fruntaş in pro­
Octombrie, fruntaşi in producţie din întreprinderile şi instituţiile ducţie de la uzinele „Republica", Gh. Ristea, tractorist fruntaş lichidarea oricărei exploatări.
Capitalei, fruntaşi In muncă de pe ogoarele regiunii Bucureşti. la S.M.T. Ulmeni, Elena Şimandan, muncitoare la C.A.M. Belve­ Despre cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste
dere, N. Militarii, I. Simulescu, pensionar, fost muncitor la uzi­
Ora 10. In prezidiul adunării festive iau loc tovarăşii: Gheor- nele , Timpuri noi", Radu Crislea, preşedintele G.A.C. Slobozia. din ^Octombrie a vorbit tovarăşul Emil Bodnăraş, membru in
glie Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici,
Constantin Pirvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al Au asistat şefii unor misiuni diplomatice acreditate la Biroul Politic al C.C. al P.M.R,, vicepreşedinte al Consiliului de
P.M.R., A. A. Epişev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucu­
reşti, general colonel Leontin Sălăjăn, membru supleant al Bi­ Bucureşti. Minjslri al R. P. Romine, ministrul Transporturilor şi Tcleco-
roului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate ale Au fosl intonate imnurile de stal ale Republicii Populare
R. P. Romine, A. F. Gorltin, conducătorul delegaţiei de vechi niutumţiilor. MOSCOVA (Agerpres) TASS anun­ Situaţia generală a sănătăţii lor este
membri ai P.C.U.S. care ne vizitează ţara, Janoş Fazekaş şi Romine şi Uniunii Sovietice. Participanţii la adunare au manifestat îndelung pentru ma­ ţă : La 4 noiembrie a sosit la Mos­
Vladimir Gheorghiu, secretari ai C.C. al P.M.R., Al. Bitrţădca- cova, la sărbătorirea celei de-a 40-a
nu şi Gherasim Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, rea Uniune Sovietică, patria socialismului biruitor, pentru glo­ aniversări a Marii Revoluţii Socialiste în prezent mulţumitoare. . ......
riosul său partid comunist, pentru prietenia veşnică romino- din Octombrie, delegaţia de partid şi
guvernamentală a Republicii Populare in seara zilei de 4 noiembriej pre­
sovietică. Romîne în frunte cu preşedintele Con­ şedintele Consiliului de Miniştri al
Participanţii la adunarea festivă au adoptat un mesaj de siliului de Miniştri al R. P. Romîne, U.R.S.S., tovarăşul N. A. Bulganin, a
tovarăşul Chivu Stoica. vizitat pe preşedintele Consiliului de
salut adresai Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­ Miniştri al R. P. Romîne, tovarăşul
Avionul în care călătorea delegaţia Chivu Stoica, şi a exprimat în numele
nii Sovietice şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. de partid şi guvernamentală a Repu­ guvernului U.R.S.S. şi al C. C. lai
Textul telegramei a fost citii de tovarăşul V. Cristache, blicii Populare Romîne a suferit în P.C. .S. adînci condoleanţe cu ocazia
timpul aterizării pe aerodrom o ava­ morţii tovarăşului Grigore Preoteasa,
membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului rie. In urma accidentului a murit to­ membru supleant al Biroului Politic,
varăşul Grigore Preoteasa, membru al secretar al C.C. al Partidului Munci­
regional Bucureşti al P.M.R. delegaţiei, membru supleant al Birou­ toresc Romîn.
După închiderea adunării festive, colectivul Teatrului de lui Politic, secretar al C.C. al P.M.R.,
locotenentul major Sliahov, V. N_
Operă şi Balet al R.P. Romine a prezentai premiera de gală comandantul avionului, căpitanul
Hriukalov I. I., pilot, tehnicianul Pav­
a baletului „Lacul lebedelor" de Ccaicovski. ( Agerpreş), likov N. Z. Ceilalţi membri ai dele­

Cuvintarea tovarăşului Emil Bodnăraş gaţiei şi persoanele care o însoţesc Guvernul U.R.S.S. şi C.C. al P.C.U.S.
.................... mondia«l, -zdi-r_oib- i•r--e-a- rf_as_cismului ger­ au trimis guvernului Republicii Popu­
Cu 40 de ani în urmă — a spus buni specialişti din lume. Hidrocentra­ din ' Romînia. Cercurile revoluţionare cu neclintit devotament principiile in­ man şi japonez de către coaliţia anti- au suferit contuziuni şi răniri uşoare. lare Romîne şi Comitetului Central al
vorbitorul — s-a produs cel mai mă­ la de la Kuibîşev, cea mai mare din ruse transportau prin România lite­ ternaţionalismului socialist, solidari­ hitlerislă în frunte cu U.R.S.S., au Partidului Muncitoresc Romîn o tele­
reţ eveniment din milenara istorie a lume, racheta balistică intercontinen­ tatea proletară internaţională. înlesnit desfăşurarea cu succes a lup1 gramă în care-şi exprimă adîncilc con­
umanităţii. Sub conducerea partidului ratura ilegală pentru Rusia şi aveau tei de eliberare socială şi naţională a doleanţe cu ocazia morţii tovarăşului
bolşevic, în frunte cu Vladimir Ilici popoarelor Europei şi Asiei, Grigore Preoteasa, membru supleant
Lenin, proletariatul Rusiei a înfăptuit tală reprezintă realizări de amploare legături strînse cu luptătorii revolu­ Esenţa profund patriotică a politicii
prima revoluţie socialistă din lume. Noi evenimente revoluţionare au zgu­
P e .o .şe sim e a globului pămîntesc, şi îndrăzneală caracteristice concep­ ţionari de la noi. Larga mişcare de Partidului Comunist din Romînia s-a duit lumea. S-a lărgit breşa creată în al Biroului Politic, secretar al C.C.
orinduirca bazată pe înrobirea şi asu­ sistemul capitalist mondial de Marca al P.M.R.
prirea poporului de către o minoritate ţiei constructorilor comunismului. Uni­ solidaritate cu revoluţia rusă din 1905 vădit în lupta sa neobosită împotriva Revoluţie din Octombrie. Uniunea So­
de exploatatori şi jefuitori s-a prăbuşii vietică n-a mai rămas izolată în mij­
in faţa asaltului revoluţionar al mase­ unea Sovietică a lansat primii sate­ —1907, acţiunea de sprijinire a ma­ politicii partidelor burgheze de tră­ locul lumii capitaliste. Marele popor Comitetului Central al Partidului Comunist
lor muncitoare. După milenii de robie chinez s-a eliberat de robia imperia­
şi silnicie a începui clădirea unei so­ liţii artificiali ai. pămîntului, cucerind rinarilor de pe crucişătorul revoluţio­ dare a intereselor naţionale,' de îii- listă şi a păşit pe calea construirii al Uniunii Sovietice
cietăţi noi în ebre exploatarea şi asu­ socialismului. S-au eliberat de aseme­ Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor
prirea nu-şi mai aveau loc. admiraţia întregii omeniri prin această nar „Rotemkin", refugiaţi în România feudare a Romîniei puterilor imperia­ nea de exploatarea capitalistă Alba­
nia, Bulgaria, Cehoslovacia, partea ră­ Sovietice Socialiste
Drumul parcurs de Uniunea Sovie­ epocală realizare demnă de epoca nouă — au cuprins, alături de clasa mun­ liste, de folosire a ţării noastre drept săriteană a Germaniei, partea de nord
tică în cei 40 de ani care au trecut deschisă de Revoluţia din Octombrie. citoare, cercuri largi ale opiniei pu­ cap de pod al războiului împotriva a Coreei, Iugoslavia, Mongolia, Polo­
de la Revoluţia din Octombrie consti­ blice progresiste din' tara noastră. U.R.S.S. De-a lungul întregii sale e- nia, Romînia, Ungaria, partea de nord
tuie o ilustrare grăitoare a forţei uria­ Oamenii sovietici au trecut ia înfăp­ xislcnţe, partidul nostru s-a dovedit a Vietnamului. Dragi tovarăşi, citoresc Romîn şi Consiliul de Allniş-
şe a socialismului, a- superiorităţii lui tuirea măreţelor sarcini de construire Muncitorii şi ţăranii din ţara noa­ intransigent faţă de orice compromis Am primit scrisoarea dv. cu privire tri al Republicii Populare Romîne, ex­
asupra capitalismului. a societăţii comuniste. Faptele arată stră, crunt exploataţi şi asupriţi de şi cedarea în faţa curentelor şovine Aceasta a dus la o radicală schim­ la accidentul avionului special cu care primă mulţumiri pentru condoleanţele
că poporul sovietic are toate posibili­ burghezie şi moşierime, sărăciţi şi şi anlisovietice întreţinute de forţele bare pe arena internaţională a rapor­ delegaţia de partid şi guvernamentală ce ni le-aţi adresat în legătură cu
Intr-una din ultimele sale cuvîntări, obosiţi de război, au primit cu imensă reacţionare. Comuniştii arătau mase­ tului de forţe dintre socialism şi ca­ a Republicii Populare Romîne călăto­ moartea tovarăşului Grigore Preotea­
rostite în condiţii în care U.R.S.S. tăţile de a ajunge în scurtă vreme din bucurie şi încredere vestea că fraţii lor că politica de ostilitate faţă de pitalism. Formarea sistemului mondial rea spre Moscova pentru a participa sa, membru supleant al Biroului Po­
mai avea de învins greutăţi şi lipsuri urmă şi a. depăşi cele mai dezvoltate lor din Rusia au terminat pentru tot-, U.R.S.S., de împingere a poporului al socialismului a constituit o mă­ la sărbătorirea celei de-a 40-a ani­ litic, secretar al C.C. al P.M.R., pen­
uriaşe, Lenin afirma plin de convinge­ ţări capitaliste in ce priveşte producţia deauria cu domnia ţarilor, capitalişti­ romîn într-un război antisovietic, nu reaţă victorie nu numai a popoarelor versări a Marii Revoluţii Socialiste tru măsurile luate în vederea îngrijirii
re : „Vom reuşi să ajungem din urmă industrială şi agricolă pe cap de lo­ lor şi moşierilor, şi au pus capăt poate duce Romînia decît la catas­ ţărilor socialiste, ci şi a mişcării mun­ din Octombrie. sănătăţii tovarăşilor accidentaţi, pre­
celelalte state cu o rapiditate la care cuitor. războiului imperialist. trofă naţională; ei lămureau masele citoreşti din întreaga lume, o măreaţă Sîntem mişcaţi de atenţia şi grija cum şi în vederea cercetării cauzelor
ele nici nu au visat". că numai pe baza unei politici de cucerire a omenirii progresiste. Siste­ tovărăşească pe care aţi manifestat-o accidentului.
Revoluţia din Octombrie a pus te­ In anii 1918—1919, creşte valul bună vecinătate, de colaborare şi prie­ mul socialist mondial, lagărul ţărilor în această împrejurare atît de dure­
Profeticele cuvinte ale lui Lenin luptelor revoluţionare ale maselor tenie cu U.R.S.S. putea fi asigura­ socialiste influenţează în mod hotă- roasă pentru noi. Cu stimă,
s-au adeverit. înfăptuind industriali­ meliile unei noi forme a democraţiei, muncitoare din ţara noastră. tă securitatea ţării. P.C.R. arăta că rîtor asupra evoluţiei întregii socie­
zarea socialistă a ţării, Uniunea Sovie­ interesele naţionale ale Romîniei cer tăţi umane, constituie o forţă de neîn­ Comitetul Central al Partidului Mun- Gheorghe Gheorghiu-Dej
tică a făcut un uriaş salt în dezvolta­ democraţia socialistă al cărei conţi­ înflăcărate de măreţele evenimen­ stabilirea unor relaţii de strînsă prie­ vins în lupta pentru progres social, Emil Bodnăraş
rea ei economică; volumul global al te din Rusia, elementele revoluţio­ tenie cu Uniunea Sovietică, încheierea democraţie şi pace.
producţiei ei industriale a crescut de 33 nut este dictatura proletariatului, pu­ nare din vechiul Partid Socialist din unui tratat de asistenţă mutuală pen­
de ori faţă de anul 1913, producţia România, organizind grupuri comu­ Ideile Revoluţiei Socialiste din Oc­
mijloacelor de producţie a sporit de terea de stat a muncitorilor şi ţă­ niste şi opunîndu-se reformiştilor, a- tombrie, ideile marxism-leninismului,
74 de ori, iar producţia bunurilor de dresează muncitorilor chemarea de a rodesc din plin şi pe pămîntul patriei
consum de 13 ori faţă de 1913. ranilor. ' •••• urma exemplul revoluţiei ruse care noastre, a spus tovarăşul Emil Bodnă­
raş. Republica Populară Romînă re­
S-a transformat radical agricultura Dar, Revoluţia din Octombrie, n-a prezintă încununarea luptei de veacuri
înapoiată a Rusiei ţariste într-o agri­ a poporului nostru, pentru libertate şi
cultură socialistă, înzestrată cu o pu­ creat numai o formă nouă, superioa­ independenţă naţională, a luptei eroi­
ternică mecanizare. ce pentru democraţie şi socialism a
ră a orînduirii sociale şi de stat, ea clasei noastre muncitoare, sub condu­ Din partea Prezidiu lui Marii Adunări
Uniunea Sovietică a întrecut ţările cerea partidului comunist. Naţionale a Pepublie ii Populare Romîne
capitaliste înaintate, inclusiv S.U.A., a făurit înainte de toate un om nou,
din punct de vedere al ritmului dez­ In decursul celor 13 ani care au
voltării economice. Ea a depăşit cu omul societăţii socialiste. trecut de la eliberarea Romîniei, po­
mult orice ţară capitalistă avansată în porul nostru a realizat progrese care
domeniul ridicării nivelului cultural al Oinul sovietic dovedeşte azi în întruchipa năzuinţele părţii celei mai tru apărarea comună împotriva peri­ întrec cu mult tot ce s-a înfăptuit în Prezidiul Marii Adunări Naţionale Biroului Politic al Comitetului Cen­
populaţiei şi al dezvoltării asistenţei cadrul operei măreţe de construcţie înaintate a proletariatului mondial. colului de război. decenii de stăpînire a claselor exploa­ a Republicii Populare Romîne anunţă tral al Partidului Muncitoresc Ro­
sociale. Revoluţia din Octombrie a a- comunistă acelaşi eroism înflăcărat tatoare. Revoluţia populară a descătu­ cu adîncă durere încetarea din viaţă mîn, deputat al Marii Adunări Naţio­
dus poporului sovietic nu numai eli­ Spulberînd mitul atotputerniciei In continuare vorbitorul a arătat şat energia creatoare a maselor, care la 4 noiembrie 1957 a tovarăşului Gri­ nale, fiu devotat al poporului şi mili­
berarea de exploatare, ci şi posibili­ muncesc cu neabătută stăruinţă pentru gore Preoteasa, membru supleant al tant activ pentru cauza socialismului
tatea de a-şi făuri un trai îmbelşugat. ca în anii Marelui Război pentru A- claselor exploatatoare, victoria Revolu­ că partidul nostru a dezvăluit in faţa făurirea orînduirii noi, socialiste. Tre­ şi păcii.
Mizeria maselor muncitoare, şomajul, cerea întregii puteri de stat şi a prin­
crizele, însoţitoare inevitabile ale sis­ părarea Patriei cînd a nimicit pu­ ţiei din Octombrie a făcut să creas­ maselor conţinutul antinaţional al răz­ cipalelor mijloace de producţie în mîi-
temului exploatării capitaliste, au fost nile poporului muncitor, conştiinţa că
lichidate în Uniunea Sovietică pentru ternica maşină de război fascistă. El că încrederea clasei muncitoare în boiului împotriva Uniunii Sovietice şi lui îi aparţin roadele muncii sale, 170 tone de cărbune peste planul zilei
totdeauna. Uniunea Sovietică a între­ îşi închină toate forţele, întreaga sa propriile ei forţe, în posibilitatea răs­ a chemat toate forţele patriotice să-şi uriaşa activitate economico-organizalo­
cut cele mai avansate state capita­ capacitate muncii paşnice şi nimeni unească rîndurile pentru a smulge ţara rică a statului democrat-popular, au In prima zi din luna noiem­ mină s-au extras în ziua schim­
liste în ce priveşte numărul specialiş­ n-a făcut mai mult pentru cauza pă­ turnării capitalismului în Romînia. din războiul antisovietic. Partidul a dat putinţă poporului nostru să dobîn- brie, minerii de la Vulcan au bului de onoare — 170 tone
tilor de care dispune economia naţio­ cii. Dar ca întotdeauna, el este gata Ea a ajutat partea cea mai avan­ fost organizatorul şi conducătorul in­ dească succese hotărîtoare în lichida­ organizat un schimb de onoare, de cărbune peste plan. In frun­
nală. însemnătatea acestor strălucite să-şi apere cu toate mijloacele ce-i sată a mişcării muncitoreşti din ţara surecţiei armate de la 23 August 1944 rea înapoierii economicc.de veacuri a în cinstea celei de-a 40-a ani­ tea întrecerii s-a situat colecti­
succese creşte cu atît mai mult cu stau la îndemînă cuceririle dobîn- noastră să înţeleagă că singurul steag care, în condiţiile favorabile create de ţării, să construiască bazele economice versări a Marii Revoluţii Socia­ vul sectorului II, care a dat cu
cît din cei 40 de ani de existenţă a dite prin atîta jertfă, să-şi îndepli­ sub care poate fi obţinută victoria în marile victorii ale U.R.S.S. asupra ale socialismului. liste din Octombrie, (n cadrul 122 tone de-cărbune mai mult,
statului sovietic, aproape jumătate au nească obligaţiile de solidaritate fră­ lupta împotriva burgheziei şi mo.şie- hitlerismului, a răsturnat dictatura fa s­ schimbului, minerii de la Vulcan peste preliminarul său. Brigă­
fost perioade de război, respectiv de ţească cu popoarele prietene. De a- rimii este acela al leninismului, stea­ cistă şi a dus Ia trecerea Ro-tniniei A -fost creată o puternică industrie au obţinut un succes de sea­ zile lui Gheorghe Danciu şi
eforturi pentru înlăturarea urmărilor ceea, oamenii muncii de pretutindeni, gul Revoluţiei din Octombrie. de partea coaliţiei anlihitleristă în socialistă, temelia dezvoltării economiei mă. Planul zilei a fost îndepli­ Ştefan Gantz, au dat mai bine
războiului. popoarele lumii privesc cu încredere frunte cu U.R.S.S. Acordînd o înaltă naţionale. Niciodată În trecut ţara noa- nit cu 4 ore mai devreme. Pe de două planuri zilnice.
şi dragoste spre poporul sovietic, ste­ înfiinţarea Partidului Comunist din apreciere contribuţiei aduse de armata siră n-a cunoscut un asemenea ritm al
Superioritatea socialismului, progre­ gar al luptei pentru pace şi progres Romînia a însemnat în mişcarea noa­ romînă, cot la cot cu armata sovie­ dezvoltării producţiei industriale, ca a- A D U N Ă R I FESTIVE
sele sale în cadrul întrecerii cu capi­ social. stră muncitorească victoria leninismu­ tică, la luptele pentru înfrîngerea hi­ ccla realizat în anii democraţiei popu­
talismul s-au materializat în ultimul lui asupra oportunismului. După crea­ tlerismului, I. V. Stalin arăta la 27 Ieri după-amiază, in oraşele re­ de 400 locuri, devenise, neîn­
timp în cîteva din cele mai grandi­ Revoluţia din Octombrie — a spus rea sa, Partidul Comunist din Romî­ mai 1945, într-un mesaj personal a- lare. căpătoare.
oase realizări ale geniului omenesc. în continuare tovarăşul Emil Bodnă­ nia şi-a călit continuu rîndurile, s-a dresat primului ministru al Angliei, Cooperativizarea agriculturii a înre­ giunii noastre au avui loc adunări
Acum devine tot mai evident că ţara raş — a marcat începutul unei noi eliberat de rămăşiţele oportuniste, s-a W. Ghurchill, că în urmă cu peste 8 Cu această ocazie, tov.
Revoluţiei din Octombrie păşeşte nu ere în istoria omenirii — era pră­ dezvoltat ca partid al leninismului, ca luni Romînia a rupt cu Germania hitle- gistrat, îndeosebi după Congresul al festive închinate aniversării a 40 de loan Barna, prim-secrelar al
numai în fruntea progresului social buşirii capitalismului şi a triumfului avangardă revoluţionară a clasei mun­ ristă, a încheiat armistiţiul cu statele II-lea a! P.M.R., importante succese: Comitetului raional P.M.R.
ci şi în fruntea ştiinţei mondiale. orînduirii socialiste — exercitînd o citoare şi a întregului nostru popor aliate şi a intrat în război de partea ani de la victoria Marii Revoluţii Petroşani, a vorbU despre în­
Prima centrală atomica din lume a influenţă uriaşă asupra destinelor po­ muncitor. aliaţilor împotriva Germaniei, deta- semnătatea Marii Revoluţii
poarelor lumii, ridicînd pe o treaptă şînd în acest scop forţele ci armate. Socialiste din Octombrie, Adunările Socialiste din Octombrie, pre­
mai înaltă întreaga mişcare muncito­ însuşirea şi aplicarea creatoare la cum şi despre succesele mine­
rească revoluţionară, şi mişcarea de condiţiile ţării noastre a experienţei au constituit un minunat prilej de rilor din Valea Jiului.
P.G.U.S. a dat posibilitatea partidului
nestru să elaboreze strategia şi tac­ trecere în revistă a marilor' reali­ IN ORAŞUL DEVA. Adu
narea festivă s-a ţinut în'sala
eliberare naţională a popoarelor asu­ tica revoluţionară corespunzătoare sar­ Prin aceasta — spune I. V. Stalin — zări înfăptuite in cei 40 de ani de cinematografului „Filimon
Sîrbu" unde a vorb't tov. Pe­
prite. Revoluţia din Octombrie a pro­ cinilor complexe ce-i stăteau în faţă. România a adus contribuţia ei la cau­ putere sovietică. tre Dumibrescu, secretar al
Comitetului regional P.M.R.
vocat o breşă, adîucă în sistemul ca­ De-a lungul întregii sale existenţe, za nimicirii hitlerismului şi a contri­ LA HUNEDOARA. Aduna­ Hunedoara.
rea festivă închinată Marii
pitalist mondial. Răsturnînd în Rusia partidul nostru s-a dovedit singura buit la terminarea victorioasă a răz­ Revoluţii Socialiste s-ia ţinut Cei peste 600 participanţi
în sala noului club-cinema. au- ovaţionat îndelung pentru
puterea exploatatorilor şi instaurînd . forţă1politică'în stare să conducă lupta boiului în Europa. In cadrul adunării, tov. Ilie prietenia dintre popoarele so­
Vcrdeţ, membru supleant al vietic şi romîn.
dictatura proletariatului, Marea Re­ de apărare şi promovare a intereselor Eliberarea de sub jugul fascist a C.C. al P.M.R., prim-secretar
al Comitetului regional P.M.R. Asemenea adunări au avut
voluţie Socialistă din Octornbrie a vitale — sociale şi naţionale — ale deschis poporului romîn calea înlătu­ 'Hunedoara, a conferenţiat loc şi în alte oraşe din re­
despre importanţa Marii Re­ giune.
deschis întregii omeniri calea spre so­ poporului romîn şi ale minorităţilor rării ulterioare a !-regimului burghezo- voluţii Socialiste din Octom­
brie, despre drumul glorios
cialism. v • . ¦-V- conlocuitoaredin ţara noastră. ^Teroa­ moşicrcsc şi a trecerii la construirea parcurs de popoarele sovieti­
rea dezlănţuită-de guvernele burghezo- ce în cei 40 de ani'.
Sub influenţa • Revoluţiei din Octom­ moşiereşti n-a putut abate, partidul socialismulu‘i.
comunist de la organizarea şi condu­ PETROŞANI. La ora 17,
brie a crescut valul luptei ik'revoluţio­ cerea luptei maselor muncitoare pen­ • - -.V-. . .. sala noului cinematograf'.,7
tru eliberarea lor de sub jugul exploa­ Noiembrie", cu o capacitate
nare pe întregul glob pămîntesc. In tării. Marile lupte ale ceferiştilor şi Sărbătorind ¦40 de ani de la vic­
j- . V 'N A 'V V V 'V '.'V V
numeroase ţări din Europa au avut toria Revoluţiei din Octombrie, po­

loc revoluţii, s-a intensificat mişcarea porul nostru ţine să-şi manifeste, şi cu

de eliberare a popoarelor subjugate din acest prilej recunoştinţa sa fierbinte

Asia. In viitoarea luptei au luat naş­ petroliştilor din ianuarie—februarie faţă de ajutorul frăţesc pe care po­

tere partidele comuniste. 1933, desfăşurate sub directa condu­ porul sovietic, armatele sale l-au a-

. încă de la sfîrşitul secolului al cere a>.P.G.R., au zădărnicit pentru -un , . ,cprdat (în lupta pentru eliberarea de

fost. creată în .U.R.S.S. Intiietatca Uni- XlX-lca, mişcarea revoluţionară din şir de ani planurile de instaurare a ¦sub jugul fascist. sectorul socialist a! agriculturii cuprin
‘ L.
Victoria epocală a Uniunii Sovietice
unii Sovietice în domeniul aviaţiei Rusia a «exercitat o puternică înrîurire dictaturii fasciste în ţara noastră. In

reactive este recunoscută de cei .nai asupra mişcării noastre muncitoreşti lupta sa partidul nostru a apărat ¦ în cursul celui de al doilea război (continuare în pag. G-a)