Page 18 - 1957-11

Pag: 2 iTiir^rMif-rttf.TBirn^ijir d r u m u l so f ia rrsMumr Nr. 900

r o d n le
IIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlilIlIllllllllilIllllllllllllllllllllllllllllllllllllillHIIII

V. MAIAKOVSKI (Fragment)

De vorbă cu tovarăşul Lenin CIFRE ŞI FAPTE

Lungă droaie Dăm .producţii' chezaşe ? In anul 1913 nivelul producţiei industriale din Rusia
de treburi }., vieţii ,noastre, mai bune. Iera de 4,5 ori mai mic decît în Anglia şi de 2.5 ori deăt ît]
\Franţa. In anul 1955 producţia industrială din U.R.S.S. era
şi hărmălaie, Sini îfi -frunte ţ i \de 2.2 ori mai mare decît în Anglia şi de 6,2 ori decît în Fran-
| ţa. In ce priveşte volumul producţiei industriale, Uniune-'. So­
ziua scade, şe-ntunecă, ,, ori tinde , . . * vietică ocupă primul loc în Europa şi al doilea în lume.

un ecou. d‘ in ecou. \ t ' , . astăzi, oamenii harnici. ? Extracţia de cărbune faţă de anul 1917 a crescut de
\aproape 15 ori, cea de petrol de 9 ori, producţia de oţel de 12
S-a-nnoptat în odaie. ' Mpi 'ayem .ţ. ". >ori, producţia de energie electrică de 99 ori, producţia indus-
\triei constructoare de maşini şi de prelucrarea metalelor de
Şi sînt singur, cu Lenin — .nu zic nu, 1184 ori.

care se uită " ‘fi pramatii. ? In anul 1956 în Uniunea Sovietică s-au produs 192
>miliarde Kw ore de energie electrică,'rproape de 100 ori mai
de sus, din tablou. , Ne dau -multă" \mult decît în 1913.

Văd sburlirea rriuşteţii măruntă. { ; bătaie de cap'. „Lenin vorbind în faţa detaşamentului Armatei Roşii, care pleacă pe frontul polonez". ? In anul 1956 productivitatea muncii din industria
(Tablou de I. Brodski). U.R.S.S. a crescut de 9 ori faţă de anul 1913, iar dacă se ţine
El vorbeşte. Şi-i energic Dau, >mişeii, tîrcoale — |seama de reducerea zilei de muncă, sporul este şi mai mare.
)In acelaşi timp productivitatea muncii în S.U.A. a crescut de
/' Şi catd>'' ' eu i-aş pune [2,2 ori, în Anglia cu 40 la sută, iar în Franţa cu 75 la sută.

arcul buzelor mute...' ' ‘ s«ă gratii, ? Astăzi există în Uniunea Sovietică aproximativ 78.900
|colhozuri mari, 8.000 staţiuni de maşini şi tractoare, 4.800
Văd. Cuvintele-i .ard. ba mai. mult, le-aş servi V. I. Lenin — conducătorul \sovhozuri. La începutul anului 1957, agricultura U.R.S.S. dis­
lut OCTOMBRIE punea de 1.577.000 tractoare (de 15 C.P.), 385.000 combine
Uriaşa M frunte ¦» •\ dite-un hap... \cerealiere, 631.000 autocamioane şi milioane de alte maşini agri­
cole complexe.
— leniniană —
"k In 1914, în Rusia existau 105 instituţii de învăţămînt
strânge fald lingă fald I Noi, tovarăşe¦ Lenin. superior şi 127.000 de studenţi. In prezent, în U.R.S.S. sînt

în adincile-i cute, ’ pentru multe decenii 767 de instituţii de învăţământ superior, frecventate de 2.000.000
de studenţi — de 15 ori mai mult deăt înainte de revoluţie.
uriaşul gîndirii umane stindard, pretutindeni
? In 1956 au fost date în folosinţă case de locuit cu o
pe ogor şi-n uzine,
suprafaţă totală de 36.000.000 m.p., iar anul acesta 46.000.000
—• Eu, tovarăşe Lenin, tot mai bine Istoria revoluţiilor nu a cunoscut 1. — Nu te juca niciodată cu In­ tr-o locuinţă conspirativă din cartierul
o alta de importanţă egală cu cea surecţia şi, odată ce ai început-o, Vîborg. m.p. In U.R.S.S. se construiesc anual aproximativ 40 de oraşe
n-am să ies „la raport“ prin tine '• a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ să fii pătruns de ideea că trebuie SA
tombrie, care a deschis omenirii dru­ MERGI PINA LA CAPAT; La şedinţa C.C. din 10 octombrie a ăte 100.000 de locuitori sau 4—5 oraşe ca Baku, Kiev, sau
Eu din inima mea ¦ mai puternici in toate, mul larg spre socialism. Inspirato­ cînd, după spusele lui Lenin urma să
rul şi organizatorul Revoluţiei din 2. — Este necesar să realizezi o fie rezolvată problema puterii, el a Gorki. Zilnic moscoviţii primesc cîte 200 de apartamente.
îţi dau veste: respirăm Octombrie a fost Partidul Comunist, mare superioritate de forţe în locul prezentat un raport cu privire la mo­
Comitetul său Central în frunte cu hotăritor şi în momentul hotărîtor, mentul actual, a făcut o analiză pro­
greu, tovarăşe Lenin, ' şi gindim V. L Lenin. pentru că altfel inamicul, care posedă fundă a situaţiei internaţionale şi in­
o mai bună pregătire şi organizare, terne, în care dovedea că trebuiau
greu al dracului este.;. şi trăim In perioada complicată din februa­ va nimici pe insurgenţi i urgentate pregătirile în vederea in­
rie şi pînă în octombrie, cînd situa­ surecţiei armate.
Dar învingem în toate ¦şi ne-om bate. ţia politică se schimba cu o viteză 3. — Din moment ce a început in­
fantastică, ceea ce cerea din partea surecţia, trebuie să acţionezi cu cea Pentru conducerea politică a insu­
şi, efort din efort, ...Lungă droaie ¦ partidului o analiză promptă şi justă mai mare HOTAR IRE şi să treci recţiei a fost ales un birou format
â mersului evenimentelor şi stabili­ neapărat, cu orice preţ, la ofensivă. din rîndurile membrilor C.C. în nu­
tot mai dragi de treburi rea sarcinilor concrete care decurgeau „Defensiva este moartea insurecţiei măr de şapte, în frunte cu V. I.
din aceste evenimente, Lenin a con­ armate"; Lenin.
ne Sînt muncile-aceste! şi hărmălaie, dus cu prudenţă şi fermitate partidul,
clasa muncitoare spre victoria revo­ 4. — Trebuie să te străduieşti să Adoptînd hotărîrea cu privire la
Dăm lumină şi haine ziua trece. luţiei socialiste. iei inamicul prin surprindere, să insurecţia armată, C.C. a luat în
prinzi momentul cînd trupele lui sînt considerare în mod strict ştiinţific
In cătune Sînt la lucru, din nou. Activitatea revoluţionară a lui V. I. răsleţite; situaţia internă şi internaţională. A-
Lenin în această perioadă, câ şi în­ ceastă hotărîre s-a sprijinit pe sim­
şi-oraşe, S-a-nnoptat în odaie. treagă lui activitate,' este un model 5. — Trebuie să cauţi să obţii ÎN patia’ majorităţii poporului faţă de
de îmbinare a teoriei cu excepţionala FIECARE ZI fie şi succese mici, partidul comunist.
iar în fier şi cărbune Şi sînt singur, cu Lenin — sa experienţă politică în conducerea menţinînd cu orice prbţ'SUPERIORI­
luptei revoluţionare a clasei munci­ TATEA MORALĂ". Rezoluţia a fost adoptată de către
facem munţii care se uită toare. toţi membrii C.C. cu două voturi
In succesul insurecţiei o însemnă­ contra (Kamenev şi Zinoviev). Aflr-
mai darnici. de sus, din tablou. Una din perioadele cele mai com­ tate enormă a avut problema alege­ mînd că insurecţia este sortită piei-
plicate şi de mare răspundere a re­ rii juste a locului de organizare a rii, aceşti capitularzi au propus să
voluţiei socialiste a fost perioada pre­ insurecţiei. Lenin a tras concluzia că se aştepte pînă se va convoca Adu­
gătirii şi organizării insurecţiei arma­ locul unde poate fi rezolvată sarcina narea constituantă unde, comuniştii
te din Octombrie. Evenimentele din luptei clasei muncitoare pentru putere — spuneau ei — vor constitui o opo­
iulie au determinat o cotitură în dez­ sînt centrele mari industriale, în pri­ ziţie puternică şi vor forma împreună
voltarea revoluţiei. In timp ce îna­ mul rînd capitalele. cu socialiştii-revoluţionari de stînga
inte exista dualitatea puterii, în acel blocul de conducere care va trans­
moment burghezia deţinea puterea In scrisoarea către Comitetul Cen­ pune în viaţă programul.
singură. Posibilitatea dezvoltării paş­ tral, către comitetele din Petrograd
nice a revoluţiei luase sfîrşit. Lenin, şi Moscova ale P.M.S.D.R. din 12— 14 Iri şedinţa lărgită a C.C. din 16
ameninţat şi urmărit de contrarevo­ septembrie, Lenin a scris: „Luînd octombrie au fost discutate conclu­
luţie, a fost nevoit să treacă în ile­ puterea, IN ACELAŞI TIMP şi în ziile practice care decurgeau din re.
galitate. Era necesară elaborarea u- Moscova şi la Petrograd (nu importă zoluţia şedinţei C.C. din 10 octom­
nei noi tactici. cine va începe; poate că ar putea brie. Lenin a prezentat un raport în
să înceapă chiar Moscova), noi vom această problemă. După ce a dat ci-
V. I. Lenin a dezvoltat în mod învinge - ACEASTA ESTE CERT i*re rezoluţiei C.C. din 10 octom­
creator tezele lui Marx şi Engels cu ŞI INDISCUTABIL". brie, el a fundamentat-o multilateral.
privire la insurecţia armată, îmbo- La această şedinţă a C.C., numai
găţindu-le cu o serie de noi proble­ Oricît de mare ar fi însă însemnă­ Kamenev şi Zinoviev s-au opus din
me teoretice c a : alegerea locului, tatea Moscovei, cu cît au evoluai nou insurecţiei.
momentului şi prilejului potrivit pen­ mai departe evenimentele, cu atît
tru insurecţie, căile de atragere a mai clar a reieşit că lovitura prin­ La şedinţa închisă a C.C. a fost
maselor la insurecţie, formele ei, or­ cipală trebuia dată inamicului la ales un centru de partid pentru con­
ganele insurecţiei, lozincile ei, rolul Petrograd. ducerea insurecţiei, avînd ca membri
conducător al partidului în insurec- pe I. M. Sverdlov, I. V. Stalin, A. S
ţie. O uriaşă însemnătate în pregătirea Bubnov, M. S. Uriţki, F. E. Dzer-
şi organizarea insurecţiei armate din jinski.
Dezvoltînd ideile lui Marx şi En­ Octombrie, în victoria revoluţiei pro­
gels cu privire la insurecţia armată, letare au avut şedinţele istorice ale După ce au suferit un eşec total
ca despre o artă, în septembrie-oc- C.C. din 10 şi 16 octombrie 1917. în încercarea lor de a submina ho­
tombrie 1917 Lenin ă elaborat un care s-au ţinut sub conducerea ne­ tărîrea din 10 şi 16 octombrie, Ka­
sistem armonios de teze şi reguli: mijlocită a Iui Lenin. menev şi Zinoviev au săvîrşit o

Nu cu mult înainte de şedinţa C.C. (Continuare în pag. V-a)
din 10 octombrie . Lenin s-a întors
ilegal la Petrograd şi s-a stabilit în-

«tutea

Ud/ 4t dtUMMZA- MM$~di Ortfc/'ZrUjf KREMLIN! - VEDERE

di* tej/Kmea. Tfortt&uÂ,