Page 19 - 1957-11

l \•l I

Nr. 9 0 0 DRUMUL SOClALFSMULC/I Pag. 3

S

URMlND EXEMPLUL MARELUI POPOR SOVIETIC FRUNTAŞI

Experienfa P. C. U. S. — un tezaur Marele Unul dintre cei ce~au învăţat în întrecerea
Octombrie socialistă
d@ raeprefuii In ţara sovietelor
E toamnă târzie, apele Nevei "v u d
întreaga omenire progresistă săr­ sută în trimestrele II şi III pe în­ Curg leneşe-ntre ţărmi de granit. Nu -mai ţinea minte textual In luna februarie a anului a-
bătoreşte astăzi împlinirea a 40 de tregul bazin. Un rezultat direct al ¦Palide frunze, amintirile verii ultimele cuvinte rostite de cu­ cesta, a experimentat cu succes ALEXANDRU EISLER,
IOAN BARNA Cad pe asfalt, cu metalic foşnit. noscutul profesor doctor Gheor- la furnalul 1, introducera ae­ miner, şef de brigadă Ia mina U-
ricani, este cunoscut ca un mun-
ani de la cel mai de seamă eveni­ membru al C.C. al P.M.R., acestei creşteri este extragerea peste Dar ce primăvară ciudată ghi Kuzminovioi Filonenoo, dar rului cu umiditate constantă în ) citor cu o înaltă calificare. El
La poarta lui octombrie bate! f contribuie la creşterea multor ca-
ment din istoria omenirii: victoria prim-secretar al Comitetului sarcinile de plan, în cele 10 luni ca­ E toată cetatea în flamuri îşi reaminti că ouvintele de des­ furnal, oare a avut ca rezultat j dre de mineri tineri. De aseme-
, nea- el îşi depăşeşte întotdeauna
Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ raional de partid Petroşani re au trecut din acest an, a 40.000 scăldată părţire iau fost spuse cu atîtia o simţitoare creştere a produc­
Ce trec fluturînd sub mute sarcinile de plan.
brie. ----------- tone cărbune. Creşterea productivităţii blîndeţe, îtteît era imposibil să tivităţii.
palate. DUMITRU POPIANAŞ
înfăptuitorul acestui grandios eve­ muncii şi aplicarea sistemului îmbu- nu ifi fost cuprins de emoţie. inginer, şeful sectorului 1 A de la
Cuvintele unui cîntec umblă pe Aşa s-ia despărţit tov. inginer mina Lupeni, s-a dovedit un bun
niment fără seamăn în istorie, este decurs de numai un deceniu să trans- nătăţit de salarizare şi normare a stradă Cătinel Caţighera, în anul 1954, La secţia metrologică, trebu­ organizator al producţiei. Deşi u-
de profesorii şi colegii lui de la rile nu mergeau prea bine din neori se lucrează în condiţii grele,
Partidul Comunist al Uniunii Sovleti- form® fata înfre8il j ări> s‘° scoata muncii, au dus ia sporirea substan- Rostite de oameni cu buze Institutul Energetic din oraşul cauzia cîntarelor. Datorită cola­ brigăzile din sectorul I A, în luna
.. înfiorate, Ivanovo. învăţase în cei cinci borării cu muncitorii şi comu­ octombrie, şi-au depăşit planul cu
ce, în frunte cu întemeietorul său dln jnaP°lerea cruntă în care a fost ţială a cîştigurilor minerilor. Cîşti- ani de studenţie luoruri deosebit niştii şi în special cu tov. Matei
V. I. Lenin. Meritul uriaş al parti- *inula de re2 imunl2 burghezo-moşie- gurije muncitorilor din abataj, spre Speriate-şi iau zborul păsări de interf/ante. Şi nu numai că Zarnbec, maistru, s-au putut pu­ 562 tone de cărbune.
de pradă învăţase, dar reuşise să obţină ne la punct toate chitarele, ca
dului comunist este acela de a fi ţe?t.' Şl s‘° ndlce la n,velul slatelor exemplu, sînt în prezent cu aproape pentru cunoştinţele însuşite, di­ să se poal cîntări în bune con- IOAN TRIFU,
De slovele âîntecului ca fulgerate. ploma de merit. diţiuni fonta lichidă, blocurile şef de schimb Ia secţia laminoare
condus cu deplin succes lupta tnun- 'na'nîate de P® glob. 50 ja Sută mai mari decît în luna pentru laminoare, ajungîndu-se a Combinatului siderurgic H une-1
Tunul de pe Aurora proclamă să se facă o dozare corectă, îm­ doara. In ziua schimbului de onoa­
ci lorilor şi ţăranilor asupriţi din Ru- Transformările care au avut loc în martie. Ele sînt de trei ori mai mari Cu glas de foc: — a murit re, împreună cu oamenii pe care-i
conduce, şi-a îndeplii ît planul în
si? la victoria asupra odioasei orîn- ultimii ani în ţara noastră sînt pu- decît la începutul primului cincinal, o lume
Şi alta sub soarele istoriei proporţie de 117,09 la sută.
du .i burghezo-moşiereşti, creînd pri- ^errdc reflectate şi în Valea Jiului. Comuniştii s-au situat mereu în frun-
cheamă PAVEL MOGA
mul stat socialist din lume. Ţinînd cont de indicaţia marelui tea luptei pentru o productivitate spo- Pînă azi fără chip, fără nume. este cunoscut ca unul dintre cei
mai buni mecanici de locomotivă
Astăzi Uniunea Sovietică a deve- Lenin’ potrivit căreia cărbunele con- rită, mobilizînd prin munca politică, La Smolnîi Lenin gîndeşte şi Aflasem din vreme multe lu­ piedicând rebuturile. de la depoul C.F.R. Simeria. Numai
scrie în luna septembrie, el a realizat
nit ţara celei mai înaintate ştiinţe stituie pîinea industriei, partidul nos- prin exemplul lor personal, masa lar- cruri frumoase despre tov. ing. o economie de 13,4 tone combustibil
Proclamaţii, decrete fâră-ncetare Cătinel Caţighera, şeful secţiei ' convenţional, economii la valvolină
şl tehnici, a celei mai înaintate cui- tru a acordat 0 mare a‘ent''e dezvol- gă de mineri şi tehnicieni. Mineri SMlpi ai lumii ce va să v ie : termotehnice din Combinatul Mi-a vorbit apoi despre sta­ de 50 la sută, iar la ulei special
turi. Pe pămîntul ei a fost construită tării industriei carbonifere. Mărturie comunişti cum sînt tovarăşii: Magy Pace, putere sovietică, siderurgic Hunedoara. Am ră­ ţia de verificare a debitmetrelor
mas totuşi surprins de bogăţia de 16 la sută.
prima centrală atomo-electrică, de pe a acestui faP* 51 constituie redeschi- Andrei, Doţiu Avram, Predius Ni- electrificare. faptelor de care mi-a vorbit. La volumetrice de păcură, singura
început, mi-a povestit despre a- din ţară. Se făcuseră fişe de CROITORU HARALAMBIE,
pămîntul ei şi-au luat zborul în spa- derea "linelor Vulcan şi Cimpa, în- colae de la mina Lupeni, Csiki Eme- I. BALAN nii .de studenţie, despre profesori comandă din import, dar în cele tractorist la S.M.T. Orăştie. A
şi în special despre Gheorghi din urmă s-au igăsit resurse ca crat cu tractorul său pe ogo;
ţiu! cosmic primii sateliţi artificiali chise de burghezie, deschiderea minei ric, Ivăşcan Gheorghe de la Vulcan, -O - Kuzminovioi Filonenco. profesor să fie rezolvată pe plan local. gospodăriei colective din Pr
la materia de specialitate, că­ Un ajutor preţios a găsit în în­ Datorită străduinţei şi price
ai pămîntului — realizări care au de la Uricani, dezvoltarea şi moder- Lîciu Vaier, Tucaciuc Mihai de la Peisaj ruia îi poartă un profund res­ ţelegerea muncitorilor şi mai a- de care dă dovadă, a reuşit
pect. les a lăcătuşului mecanic de pre­ realizeze planul pe campanie
uimit omenirea. Partidul comuniştilor nizarea tuturor celorlalte mine din Aninoasa, Kibedy Adalbert, Peter — 19 17 — cizie, Iuliu Iarto, a lăcătuşului cinstea zilei de 7 Noiembrie cu
de mecanică fină, Iosif Şoproni
este însurătorul şl organizatorul tu- Valea Jiului. Importanţa Văii Jiului Moise de la Petrila, Kompodi Ioan In noaptea-nfricoşatului cutre­ şi a altora. la sută.
mur,
turor succeselor înfăptuite de poporul ca mare centru carbonifer al ţării, a de la Lonea şi mulţi alţii, dovedind
Crăpînd catapeteazma lumii-n
sovietic în drumul său glorios spre crescut mult în urma punerii în ° înaltă conştiinţă, au cerut să 1u- >. două,

comunism. funcţiune a uzinei cocsochimice de la creze în locurile de muncă cele mai O lume veche se cufundă-n
tremur,
Razele binefăcătoare ale Marii Re- Hunedoara. care foloseşte cărbunele grele din mină, arătînd că şi acolo
Cu nimb de foc răsare alta nouă.
voluţii Socialiste din Octombrie s-au extras din Valea Jiu,ui- se Poate obtine 0 Productivitate mai — După terminarea institu­
Ca niciodată, mai devreme zorii tului — mi-a spus tovarăşul Ca-
răsfrînt din plin şi asupra ţării noa- Congresul al II-lea al P.M.R. a mare' Au izbucnit atunci, ca prin ţighera — am fost repartizat — Singur, fără ajutorul mun­
la oţelăria combinatului. Aici citorilor, n-aş fi putut rezolva
stre. Sub influenţa Marelui Octom- pus în faţa industriei carbonifere Organizaţiile de partid din sectoa- minune, am colaborat cu muncitorii apa- nimic. Dacă nu eşti ajutat, poţi
Vestind văleatul marilor victorii ductori şi cu maistrul lăcătuş avea ori oît de multe idei...
brie, mişcarea muncitorească din ţa- sarcina de a lichida cu rămînerea în rel€ U Ş* V sud de la mina Lupeni, Ce n-a apus şi nici nu va apune. Toma Adam. In Uniunea So­
vietică, am învăţat că pentru a Uitasem cu desăvîrşire că ne
ra noastră a luat un nou avînt,- în urmă din primul cincinal în privinţa sectorul II de la Vulcan, sectorul TRAIAN F1LIMON mări productivi batea muncii, tre­ aflăm în micul atelier al seulă-
buie să măreşti sarcina termi­ riei. Gîndorite ne purtau prin
focul căruia a luat naştere Partidul creşterii productivităţii muncii şi re- 111 de la Aninoasa şl altele, desfă- că a cuptorului. In acea vreme, marile amfiteatre ale Institutu­
oţelăria mergea prost. Am în­ lui din Ivanovo, ne vedeam în
Comunist Romîn. însăşi eliberarea ducerii preţului de cost, spre a satis- şugînd o largă muncă de educare, cercat în acest scop trei tipuri faţa profesorilor veniţi la cate­
de injectoare. Ultimul a fost ti­ dră să-şi expună lecţiile, ne ve­
ţării noastre de sub robia capitalistă face cerinţele sporite ale economiei îndeplinindu-şi cu mai multă compe- pul injectorului bazat pe princi­ deam. în bibliotecile spaţioase,
piul savantului sovietic 'Kokarev studiind cu sîrguinţâ ultimele
şl trecerea la construirea unei vieţi noastre naţionale. tenţă rolul de conducători politici, şi .a dat rezultate bune... noutăţi predate.

noi, socialiste, n-ar fi fost posibile Organizaţiile de partid din exploa- au reu?d sa dezvolte conştiinţa mun D upă. un an de zile, tov. Ga- Uşa sculăriei s-a dat de
ţighera a trecut să lucreze la perete. Inginerul avea de rezol­
fără victoria’ Marii Revoluţii S ocia-: ţările carbonifere ale Văii Jiului au citorilor şi tehnicienilor mineri şi să-i secţia termotehnică. Şi' aici, in­ vat anumite treburi. Am profitat
dicaţiile profesorului i-au fost de faptul că aveam cîţiva metri
liste din Octombrie. , pus în centrul preocupării lor tra- mobilizeze cu succes la lupta pen­ de mare folos, mai .ales în cu­ de parcurs împreună şi i-am
noaşterea termotehnicii cu pă­ pus încă o întrebare :
Poporul nostru muncitor consideră ducerea în viaţă a acestei sarcini, tru măi mult cărbune. cură. Atenţia principală a fost
îndreptată tot' spre oţelărie. Ast­ — Mai aveţi ceva legături cu
o fericire faptul că lupta sa pentru Rod al muncii desfăşurate de ele, este Sărbătorind împlinirea a 4 decenii fel, a reuşit ca într-un an şi ju­ prietenii din Uniunea Sovietică?
un viitor luminos este condusă de faptul că începînd de la 1 septfem- de Ia Marele Octombrie, timp în care mătate, să’doteze cuptoarele Sie­
mens Martin. cu .aparatură mo­ — Port şi acum coresponden­
Partidul Muncitoresc Romîn, care în brie mina Aninoasa realizează o pro- P.C.U.S. şl-a dovedit marea forţă ţă cu foştii colegi şi cu corpul
didactic. Mi s-a comunicat că 1?
întreaga sa activitate se călăuzeşte ductivitate de o tonă de cărbune pe mobilizatoare şi organizatorică, co- institut s-a făcut un stadion pen­
tru studenţi, un corp de clădire
după experienţa gloriosului Partid Go- post. In ultimul an s-au făcut pro- muniştii din Valea Jiului consideră

munist al Uniunii Sovietice. grese simţitoare în creşterea produc- că însuşirea experienţei P.G.U.S. şi

Folosind această experienţă în ope- tivităţii muncii la toate exploatările folosirea ei în mod creator constituie

ra de construire a socialismului, par- carbonifere din Valea Jiului. In corn- o îndatorire de onoare, o garanţie că

tidul nostru a condus poporul mun- paraţie cu trimestrul I, productivi- marile sarcini ce ne stau în- faţă vor

eitor spre victorii măreţe, a reuşit în tatea muncii a crescut cu 12,6 la fi îndeplinite cu succes.

Brigada are un a ju to r:puternic dernă de măsură şi control ter- cu noi laboratoare şi multe al­
haoeza ,.K 1 R 0 V “
motehnic. tele. i. LUNCAN

«a©©®©®©®®®®®©®»®©®©®©®©®®®©©©®©»®©©©©!&©»«««©« «©©©$««

In adîncurile minei Lupeni, mai mer şi începu să taie mai vîrtos în într-una cărbune, mult cărbune, aido­ Am vizitat Expoziţia agricolă
mult ca oriunde, ajutorul marelui prie­ stratul de cărbune. Din cînd în cînd, ma unui pîrîiaş. De la colector, va-

ten de la răsărit — poporul sovietic pichamerul său ca şi al ortacilor tu­ gonetele erau umplute rînd pe rînd. unională de la Moscova
— se simte la tot pasul, se reflectă şea îndărătnic. Numai după vreo patru ore de la în­
în metodele oamenilor, în utilajele ceputul schimbului I, plecaseră vreo Am auzit şi am citit multe toare la marile cuceriri ale Re­
moderne ca: haveze, maşini de în­ — Rocile prezintă sfero-siderită ? — 70 de vagonete remorcate de o loco­
întrebarăm noi.

— Chiar aşa, — răspunse minerul

cărcat, perforatoare, locomotive elec­ Oprea Ciobănelu. motivă electrică, spre galeria princi­ despre Expoziţia agricolă unio­ Ing. EMANOIL MANUGHEVICI voluţiei Socialiste din Octombrie:

trice. Pînă şi iniţiativa „ziua şi fîşia", — Ne scoate din încurcătură ha- pală. nală denumită de sovietici şi. de şeful secţiunii agricole regionale „Decretul asupra păcii", „Decla­
raţia drepturilor popoarelor di:i
îşi are obîrşia în metodele de muncă veza sovietică complectă Bobeş. Ha- Freamătul muncii era de nestăvilit. toţi oamenii care văd în Uniu­ Rusia", „Decretul asupra pămîn­
ale vestiţilor mineri din Donbas sau veza desprinde cărbunele de culcuş Simţeai acest lucru nu numai din bel­ nea Sovietică o ţară de unde e- tului", vestitul plan GOELRO,
mană lumină, — universitate răşi de muncă din diversele ra­ de electrificare, întocmit pe ba­
Kuzneţk. Exploatarea în mari fron­ cu dinţii ei din „Vidia“, de te miri şugul de cărbune scos din marele populară. — M-au uimit cu ade­ muri de activitate, gîndeam că
frontal, lung de 70 de metri, ci şi din vărat măreţia realizărilor statu­ un carnet pentru însemnări ar fi za indicaţiilor marelui Lenin.
tale, s-a extins tot datorită ajutorului numa I
Prilej de reflecţii asupra stării
sovietic. Dar despre cîte n-am putea Puţin mai sus, făcurăm cunoştinţă buna dispoziţie a oamenilor, din pri­ lui sovietic, realizări concretizate aproape suficient pentru consem­ ţărănimii din Rusia ţaristă. In
cu veritabila haveză „Kirov“ şi cu virile ochilor, din rîvna cu care dis­ şi în organizarea expoziţiei de ia narea .faptelor. Dar, ajuns la ce mizerie s-au zbătut oamenii?!
vorbi !... abilul ei conducător Arpi baci, sin­ locau cărbunele şi îl lopătau pe cra- Moscova, deschisă în luna iu­ Moscova, la Expoziţia unională, Pe masa cui era pîinea de pe
gurul om mai în vîrstă al brigăzii. ţer. nie 1957. am constatat de la prima vedere întinsele, nemărginitele ogoare
Prin galeria de cap, poposirăm la Ţi-era mai mare dragul s-o priveşti că nu sînt suficiente nici chiar ale ţării?! In ce condiţii trebuiau
jumătatea marelui frontal al brigăzii cum sapă, cum curăţă culcuşul dc Era prima zi a lunii noiembrie. Ca lucrător în domeniul agri­ lomuri întregi pentru cuprinde­ să lucreze oamenii?!
utemiste conduse de Adolf Gross, de ultimele fărîme de cărbune. Iii urma Frontaliştii dăduseră în cele trei schim­ culturii îmi dădeam seama că, rea în filele lor a realizărilor ma­
la sectorul IV B al tineretului. La buri, aproape 40 tone de cărbune peste vizitînd o asemenea expoziţie relui popor sovietic. In condiţiile care le-am aflai,
lumina lămpilor de benzină agăţate pot să cunosc cele mai bune re­ se ridica o întrebare firească :
în tavan, care răspîrideau o lumină prin munca omului, în cit timp
se putea schimba starea de lu­
pală, tinerii mineri îi dădeau zor cu ei, rămînea doar o suprafaţă de pia­ plan. încă un dar dedicat Marelui zultate ale muncii colective, că Am avut de vizitat o expozi­ cruri? Iată că răspuns la între­
pichamerele în fîşia de cărbune. tră neagră, strălucitoare. Aceasta fa­ Octombrie. voi putea vizita un S.M.T. mo­ ţie ce se întinde pe 207 ha. O bările venite în avalanşă, ne dă
voriza desigur şi încărcarea cu uşurin­ del, voi vizita o fermă de ani­ adevărată aşezare, străbătută de însuşi starea lucrurilor pe care
— Am dat în ziua de 31 octombrie ţă a cărbunelui pe oraţer. Haveza ca Care din cei peste 50 de tineri, din­ male, voi lua contact direct cu zeci de alei, tăiată de straturi o înttlnim în următoarele săli
aproap» două fâşii — spuse tînărul şi celelalte utilaje de provenienţă so­ tre care 35 utemişti, sînt mai buni, agricultura cea mai înaintată din cu flori din cele mai alese. Un ale expoziţiei. Sala industrializă­
şef de schimb Bobeş, un om destul vietică, reprezintă în abataj un simbol nu-i uşor de precizat. Poate că totuşi lume. orăşel cu 54 pavilioane, cu 300 rii, înzestrarea tehnică a agricul­
de înalt, cu faţa osoasă şi înnegrită de netăgăduit al ajutorului frăţesc din I. Badea, Mihai Torok, Richard Wag- de clădiri, în jurul cărora ţişnea turii, sistemul de organizare a
partea fratelui mai mare — poporul ner, Samoil Depner şi ceilalţi amintiţi Iată că partidul mi-a dat po­ apa din sute de arteziene. Pri­ producţiei agricole în diferitele
de cărbune. sovietic. mai sus, sînt animatorii întrecerii în mele alei ne-au condus spre zone climaterice şi economice ale
— Şi cu angajamentul cum staţi ? brigadă şi s-ar număra printre cei sibilitatea să vizitez adevărata pavilionul central, alcătuit din 9 ţării... Ce salt uriaş s-a făcut
— Nu stăm rău. Circa 1.200 tone Pe craţerul frontalului, se scurgea mai buni. în anii puterii sovietice ! O pu­
„universitate populară". Cînd săli. Aflăm aci documente referi- tere miraculoasă oare, a condus
peste plan... pe oamenii aceştia pe drumul a-
Apoi din nou puse mîna pe picha- am plecat din ţară cu alţi tova-

\ b-9-OO-O-®0 0 6 iI , «-a ¦¦¦¦ •

CONSTRUCŢII HUNEDORENE i

X tîtor realizări? Nicidecum. Prin

I munca plină de eroism oamenii
sovietici sub conducerea parti­
î dului comunist, au creaL lot ce
I am văzut noi la Expoziţia unio­

nală. Creşterea bunei stări ma­

teriale şi culturale a poporului,

avîntul agriculturii în ultimii

trei ani, dezvoltarea ramurii zoo­

tehnice, toate sînt oglindite în

documente, fotocopii, cifre. Pe
care să le relatăm mai iutii?

Astăzi colhozurile dispun de
396.600.000 hectare teren afabil,

iar sovhozurile se întind pe
120.700.000 hectare, din care 77

milioane hectare teren arabil,

înzestrarea tehnică a sovhozuri­

lor şi colhozurilor a con­
stituit pentru puterea sovie­
tică sarcină de bază în ve­
derea sporirii continue a produc­

ţiei agricole. Numai în cele
5.099 sovhozuri se găsesc 31G.200

Aspect interior de la oţelăria nouă â Combinatului siderurgic Hunedoara. Priviţi în Priviţi în fotografia noastră transportorul peTitfu manevrarea Umilirilor, aflat în prima tractoare, 82.700 combine, 86.000
autocamioane. Ca rezultat direct
fotografia noastră macaraua de 260 tone, cea mai mare din ţară, cîrhgele macaralei, iar în fază de montaj. El esie montat de brigăzile maistrului Petre Petrică, cunoscut prin priceperea al acestei preocupări pentru m-

spate, cele trei cuptoare la care se lucre*ază de zor. m •*• « 'vJfxr A ¦>*', w. lui de majoritatea muncitorilor de la bluming. i i n ->$&>»<! *•••L•>• -i . Ii )i ..... ( Continuare in pag. 4-a)
r-o-e » s-e-t-fr-e-e i u h { t i i o m t u t i i n ; i ;i lMc
« M l t l l -l4l l i l î l ' I j ţ ! i t-s--|-( i i i t m i i i i i i i t i 11 n i i t i i n ii i t m ... jT_f_ .i.. .TVTFtf