Page 2 - 1957-11

Pag. 2 UIWWfUL SOCIAUSMULUf Nr. 896

m m revoluţi

O ra şe noi pe harfa ţării sovietice GRAIUL De la plugul de lemn $Cu ajutorul izotopilor
la tractor şi combină radioactivi
In 1913, pe întregul terito­ pli se serveau în oel mai bum chile oraşe s-au transformat de CIFRELOR
riu ral Rusiei existau 721 de catz de cai sau mai a- nerecunoscut, au crescut în iă- La combinatul siderurgic din Mag-
oriaşe şi 54 de aşezări muncito­ desea, de „transportul pe jos“. ţime şi înălţime. A apărui o ? Anul acesta volum ul,
reşti. In acestea locuia a şasea S-a calculat că în Rusia pre­ întreagă şi ramificată gospodă­ global al producţiei industri­ Rusia ţaristă a fost ţara plu­ sută, strîngerea culturilor ce­ nitogorsk au fost efectuate cercetări
parte din populaţia imperiului revoluţionară numai 2—3 la rie- subterană, adică baza bunei ale a Uniunii Sovietice depă-' gului de lemn. Pînă la revolu­ realiere — de 89 la sută. Acum cu ajutorul izotopilor radioactivi pen­
rus. Restul de cinci şesimi, adi­ sută din populaţia orăşenească amenajări orăşeneşti, şeşte de 33 de ori nivelul a-L ţie, gospodăriile ţărăneşti pre­ s-a pus în toată amploarea ei tru a se stabili ordinea cea mai raţio­
că aproximativ 135 de milioa­ se putea folosi de cel mai ele­ nului 1913, iar producţia mij­ lucrau pămîntul cu unelte a- sarcina de a se trece în cel mai nală de introducere a minereului de
ne de oameni, se adăposteau in mentar confort. In deours de 30 de ani — loacelor de producţie a eres-; gricole primitive. Potrivit datelor scurt timp posibil de la mecani­ fier şi de calcar in furnale pmirti
izbe ţărăneşti, în cocioabe aco­ din 1926 şi pîmă în 1956 — în cut de 74 de ori faţă de ace-- statistice din 1910 ele aveau la zarea unor lucrări izolate la me­ a se determina ordinea consecutivă şi
perite cu stuf, iluminate cu o- Im amii prerevoluţionari s-au U.R.S.S. au fost ridicate 860 laşi an. dispoziţie : 7,8 milioane pluguri canizarea complexă a întregii viteza iopirii în diferitele zone de în­
paiţe. Oamenii trăiau în aces­ format oraşe mari în special în 'de oraşe noi. Aceasta a fost o primitive cu grindei de lem n ; producţii agricole, inclusiv creş­ cărcare a materialelor in vrac. In a-
te izbe împreună cu vilele sau regiunile centrală, de nord-vest, perioadă de dezvoltare furtunoa­ ? In 1957 în U.R.S.S. se, 2.2 milioane pluguri de lemn ; terea animalelor. cest scop, in diferite straturi ale ma­
de sud-vest şi de sud ale Ru­ să a oraşelor şi a aşezărilor produc în fiecare 8 zile to t, 4.2 milioane pluguri de fier; terialelor în vrac, au fost aşezate
în vecinătatea lor nemijlocită. siei, oare dădeau 67 la sută muncitoreşti 'de tip orăşenesc. atîtea produse industriale cîte ‘ 17,7 milioane grape de lemn. . Consumul de energie electri­ bucăţi de minereu de fier şi calcar,
Desigur nu toţi cei 28 de mi­ Este. cazul să arătăm că în trei s-au produs în întregul an că în agricultura U.R.S.S. a care conţin atomi radioactivi ai sul­
lioane de oameni pe oare sta­ •din toată producţia industrială. decenii în U.R.S.S. au fost con­ 1917. In agricultura prerevoluţiona­ crescut în 1956 de nouă ori în fului, fosforului şi fierului. In tim­
tistica prerevoluţionară îi înre­ In acelaşi timp, în Ural, Siberia, struite 1.200 de astfel de aşe­ ră, vitele de muncă au fost a- pul topirii au fost luate in mod con­
gistra în oraşe şi aşezări mun­ Orientul îndepărtat, Asia Cen­ zări. ? Recent a fost pus în proape singura forţă de trac­ comparaţie cu anul antebelic tinuu probe de zgură şi de metal.
citoreşti locuiau în oase bune, funcţiune cel de-al 20-lea hi- î ţiune. Mecanismele de tracţiu­ Ordinea cea mai adecvată a încărcă­
confortabile, în condiţiile civi­ trală, regiuni ou inepuizabile co­ Desigur istoria apariţiei noi­ droagregat al hidrocentralei' ne reprezentau pe atunci mai 1940 şi a întrecut de 2,5 ori rii furnalelor şi regimul lor de lucra
de la Kuibîşev — pe V olga— ! puţin de 1 la sută. In prezent, au fost stabilite după nivelul de ra­
lizate ale oraşelor moderne. mori naturale — zăcăminte de lor oraşe sau a reconstruirii din cea mai mare hidrocentrală mijloacele mecanice de tracţiu­ consumul de energie electrică
Canalizare exista pe atunci cărbune şi petrol, de minereu temelii a celor vechi este în din lume. Astfel, ea a atins ne reprezintă 95 la sută din dioactivitate al acestor probe,
strânsă legătură ou industriali­ puterea proiectată de 2.100.000 pe întreaga economie naţională
numai în vreo 23 de oraşe, iar de fier şi cupru, de metale pre­ zarea şi dezvoltarea economică Kw.
ţioase, de rezerve de eneigie a ţării. a Rusiei prerevoluţionare.
în restul de aproape 700 ea ? In 1956 industria sovie­
lipsea cu desăvîrşire. Deşi con­ hidraulică — şi deşi alît de In orşşe şi aşezări de tip o- tică a fost înzestrată cu circa' capacitatea energetică a agri­
ducte de apă s-au introdus în răşenesc locuiesc în prezent 87 3 milioane de aparate şi dis­
215 oraşe, ele deserveau doar bogate dădeau doar 8 la sută milioane de oameni faţă de 28 pozitive de reglare (multe din culturii. In 1957 capacitatea e-
10 la sută din populaţie, pen­ din întreaga producţie indus­ milioane în anul 1913. Aceasta ele electronice) necesare pen-1
tru rest fiind inaccesibilă din trială a Rusiei prerevoluţionare, înseamnă că în aceeaşi perioa­ tru automatizarea complexă a nergetică a agriculturii a fost
cauza ramificării foarte limi­ de la un oraş la altul trebuia dă de 30 de ani, populaţia oră­ producţiei.
tate. Tramvaie existau în 35 de să „galopezi săptămîni întregi". şenească din U.R.S.S. a sporit aproape de cinci ori mai mare
oraşe, iar în rest oamenii sim­ cu aproape 60 milioane de lo­ ? Ritmul creşterii indus-!
Tocmai în aceste regiuni s-au cuitori. Mulţi locuitori ai satelor trie! uşoare sovietice este i - ' decît în anii dinainte de revolu­
ridicat în anii puterii sovietice sovietice s-au mutat în oraşe fie lustrat prin următoarele c i-;
îr e : producţia de ţesături de, ţie şi de 2,5 ori mai mare decîl
cele mai multe oraşe. pentru a face studii în institu­ bumbac a sporit în 1956 de,
Dar în ultimii 40 ide ani şi ve- 2,1 ori în comparaţie cu 1913,' la începutul anului 1941.
ţiile de învăţământ superior fie cea de in de 3,2 ori, cea d e(
lînă de 2,6 ori, producţia dei In agricultura Rusiei prere­
pentru a lucra în fabrici, uzi­
voluţionare, aproape toate lu­
ne, pe şantiere, în mine. Dar
crările se efectuau manual sau
toată această deplasare de popu­
cu ajutorul cailor. In 1956 ară­
laţie a avut aproape întotdeau­
turile pentru culturile de primă­

vară au fost mecanizate în pro­

porţie de 98 la sută, însămînţă-

!lllllllllllllll!lll!l!!i!ll!tlllllllll!lill!ll!l!l||||||||||||||||[||||l!llll!llllllllllli!llllll!l|||||||||||||||||||||||||||||||||||||!|!|||||||||||||||||||||||||||||||||i[|]||||||||||||||||j{jî{î{~ rile culturilor cerealiere de pri­

măvară — în proporţie de 97 la

Os trei ori mai mult

I na un caracter organizat. mătase de 17,7 ori, iar pro­ cărbune decît în toată La 14 octombrie a fost pus în tun cţiune ultimul hidroagregat — cel
In anumite perioade, la che­ ducţia de încălţăminte de' de al 20-lea — al hidrocentralei de la Kuibîşev.
Uzina de auto­ piele de aproape 4,6 ori. Rusia prerevoluţionară
mobile din Celîa- marea partidului , comunist, oa­ in foto: Cel de-ai 20-lea agregat.
binsk (Ural). menii s-au mutat în regiuni k Astăzi există în Uniunea' Bazinul Kuzneţk dă a şaptea
unde trebuiau create uzine şi o- Sovietică aproximativ 78.900 parte din întreaga extracţie de O încărcătură imponderabilă
In foto: Controlul raşe noi, unde imense bogăţii colhozuri mari, 8.000 staţiuni; cărbune a Uniunii Sovietice. Da­
motoarelor la sta­ naturale aşteptau mîinile price­ de maşini şi tractoare, 4.800 torită marii grosimi a straturi­ In momentul de faţă princi­ lalte ţări ale lum ii: la începu­
ţia de verificare. pute şi voinţa de stăpînire a o- sovhozuri. lor de cărbune şi aşezării lor pala sarcină economică a Uniu­ tul anului 1956 consumul pe cap
mului. Aceste perioade au intrat la mică adîncime, extracţia com­ nii Sovietice constă în a ajunge de locuitor a crescut faţă de pe­
ff în istoria statului- sovietic ca ? A fost desţelenită în ul­ bustibilului în Kuzbas costă o din urmă şi a întrece într-un rioada prerevoluţionară de a-
cele mai glorioase etape. Noi­ timii trei ani o suprafaţă de ¦ dată' şi jumătate mai ieftin de­ timp istoric scurt cele mai dez­ proape 20 de ori.
le denumiri apărute pe harta ţă­ 36 milioane hectare, ceea ce cît în Donbas. voltate ţări capitaliste în ce pri­
rii sovietice, complet sau a- depăşeşte suprafaţa de în să -. veşte producţia pe cap de locui­ De fiecare cetăţean al Uniu­
proape complet necunoscute mînţare a culturilor cerealiere' Extracţia de cărbune în Kuz­ tor. Sub aspectul nivelului de trai nii Sovietice, inclusiv noii năs­
înainte — M-aignitogorsk şi Kuz­ a nouă state europene luate i bas sporeşte an de an. Aceasta al populaţiei şi al dezvoltării cuţi, revine o asemenea încăr­
neţk, 'Karaganda şi Bathaş, împreună: Franţa, Italia,1 se datoreşte nu numai construi­ ţarii Rusia prerevoluţionară ră- cătură de diferite produse încit
Komsomolsk-pe-Amur şi Ok- Germania occidentală, Aus-' rii de noi mine, ci, mai ales, mînea în urma S.U.A. de peste nici chiar un atlet nu ar pu­
teabrski, Zaporojie şi Angarsk tria, Belgia, Danemarca, O- mecanizării lucrărilor. In pre­ 21 de ori, a Angliei — de 14 tea-o ridica. Această „povară"
nu sîot numai denumiri de o- landa, Spania şi Suedia. zent aici se extrag la fiecare 24 ori, iar a Germaniei — de 13 care nu este palpabilă se com­
raşe sau regiuni, ci măreţe ja­ de ore cu 17.000 de tone mai ori. De atunci normele „pe cap pune din mii de maşini, din noi
loane pe drumul glorios par­ ? In fiecare an în sanatorii mult cărbune decît anul trecut. de locuitor" au crescut în S.U.A. clădiri şi din acele mărfuri de
şi case de odihnă, a cărori In 1960 în bazinul Kuzneţk se de încă 2,3 ori, în Anglia - - larg consum care se înmulţesc
număr depăşeşte 3.000, se o- < va extrage de trei ori mai muit de 1,6 ori, iar în Franţa şi în cu fiecare an.
dihnesc şi se tratează pestei combustibil decît în toată Ru­ alte ţări capitaliste înaintate —
5 milioane de oameni. de 1,5 ori. Tabelul de măi jos oglindeşte
în ce măsură a crescut consu­
curs de poporul sovietic. t O-—A. sia ţaristă în anul 1913. mul pe cap de locuitor:

000000<>00000000< X >00000000000000< >0© 000000000<><>< >0'O O O C ^O O O O O O O <>< K > 0<>O C «>O O O C <>000< >00000<>0<> O O C <>O O C C OOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'

Se împlinesc 40 Influenţa Marelui Octombrie comunişti, în pre- g
de ani de la acea zent partidele co- o
zi de însemnătate muniste grupează g

istorică mondială asupra destinelor istorice ale omenirii în rîndurile lor yL
cînd muncitorii şi peste 33 de mili­
ţăranii din Rusia, oane de oameni. A-
sub conducerea par­ ceasta dovedeşte

tidului bolşevici­ atracţia crescîndă

lor, în frunte cu V. 1. Lenin, au în­ lă a celei de-a doua invazii armate birea forţelor reacţiunii internaţio­ a maselor spre socialism.

făptuit Marea Revoluţie Socialistă a imperialiştilor împotriva patriei so­ de V. ALEXANDROV nale, după victoria marelui popor Evenimentele din perioada de 40

din Octombrie. vietice ; , el a exercitat o influenţă statele socialiste se dezvoltă cu suc­ chinez, criza sistemului colonial s-a de ani, care se încheie în curînd, g Cărbune Anul 1913 Anul 1955
Revoluţia socialistă din Octombrie covîrşitoare asupra desfăşurării ulte­ ces în spiritul egalităţii depline în ascuţit şi mai mult, şi acest sistem dovedesc că numai transformarea so- O Fontă . 280 kg 1.696 kg
rioare a istoriei; sub raportul con­ drepturi, al respectării reciproce a ruşinos de asuprire imperialistă a cialistă a societăţii poate scoate o- © Oţel 30 kg 169 kg
a constituit una din cele mai măre­ secinţelor sale, această victorie nu-şi suveranităţii şi al neamestecului îrr început să se destrame sub presiunea menirea din impasul în care a dus-o g Petrol . 30 kg 229 kg
ţe cotituri nu numai în viaţa po­ găseşte egal în nici unul dintre răz­ treburile interne. Trăsătura caracte­ crescîndă a luptei de eliberare na­ capitalismul, că numai ea poate re- v Ciment . 66 kg 358 kg
poarelor U.R.S.S. Ea a exercitat o boaiele de eliberare din trecut. Ca ristică a acestor relaţii frăţeşti este ţională a popoarelor. India, Indone­ zolva problemele sociale urgente X 11 kg 114 kg
influenţă hotărîtoare asupra întregu­ urmare a zdrobirii fascismului ger­ schimbul reciproc de experienţă, co­ zia, Birmania, Egiptul, Siria şi alte care stau în faţa omenirii în epoca q In U.R.S.S. însă creşterea
lui mers al istoriei mondiale, asu­ man şi a imperialismului japonez au laborarea economică strînsă şi aju­ ţări au păşit în prezent pe calea actuală. Numai socialismul poate g consumului pe cap de locuitor Astfel, numai la cinci feluri
pra destinelor istorice ale întregii crescut nemăsurat prestigiul Uniunii torul reciproc prietenesc. dezvoltării suverane, de-sine-stătă- deschide cîmp nelimitat dezvoltării g de produse fiecărui cetăţean so­
omeniri. Sovietice şi rolul ei în rezolvarea toare. A început o nouă perioadă în forţelor de producţie, numai el poate o s-a produs de 10— 15 ori mai vietic îi revine o producţie de
problemelor internaţionale. Bazîndu-se pe puterea economiei istoria mondială prevăzută de Lenin pune capăt crizelor economice, şo- ^ peste 2,5 tone — cu adevărat
Victoria revoluţiei proletare din sale socialiste, îndeplinindu-şi da­ — perioada renaşterii popoarelor din majului, mizeriei oamenilor muncii, g rapid decît în oricare din cele- un bagaj demn de un goliaf.
Rusia, ruperea frontului mondial al După cel de-al doilea război mon­
imperialismului pe a şasea parte

din glob au confirmat cuvintele lui dial, socialismul a devenit un sistem toria sa internaţionalistă, Uniunea So­ Orient, ceea ce constituie una din primejdiei unor noi războaie, care ar O

Lenin că pe scară internaţională s-au mondial invincibil şi se întrece cu vietică acordă în permanenţă un a- cele mai importante trăsături ale tim­ fi cele mai distructive, numai el © Moscova poartă amprenta unui v a st şantier de construcţii. In 40 de
copt premizele pentru trecerea omeni­ succes cu sistemul capitalist vechi, jutor şi sprijin multilateral celorlal­ purilor noastre. poate asigura popoarelor o pace trai- g ani de la Revoluţie s-au ridicat aici nenumărate cartiere, s-au construit

rii la un mijloc de producţie nou, care şi-a trăit traiul. Pe calea des­ te ţări socialiste şi în primul rînd încercările colonialiştilor imperia­ nică. g noi edificii impunătoare.
superior. Stabilirea proprietăţii ob­ chisă de Revoluţia din Octombrie au în domeniul industrializării socia­ lişti de a opri destrămarea sistemului In fo to : Piaţa Kolnoznaia.
şteşti asupra mijloacelor de produc­ păşit marele popor chinez, oamenii liste a acestor ţări. colonial, care are loc in prezent, prin OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo

ţie, distrugerea sistemului de exploa­ muncii dintr-o serie de ţări din Eu­ Colaborarea economică dintre ţă­ dezlănţuirea de acţiuni agresive di­

tare, au deschis calea pentru dez­ ropa şi Asia. Victoria revoluţiei so­ rile frăţeşti se dezvoltă şi se întă­ recte împotriva popoarelor iubitoare

voltarea nemaivăzut de rapidă a cialiste în China şi în celelalte ţări reşte neîncetat. O nouă etapă în în­ de pace din Asia şi Africa, precum

forţelor de producţie în Uniunea So­ de democraţie populară este cel m a i, tărirea legăturilor lor economice este şi prin amestecul în treburile lor in­

vietică. In ciuda străduinţelor pute­ important eveniment din istoria mon­ reglementarea coordonării diferite­ terne sub masca ajutorului economic

rilor imperialiste de a ruina ţara dială, după Octombrie 1917. lor ramuri industriale, precum şi a şi militar au suferit un eşec total.

sovietică prin intervenţie şi de a In condiţiile marii varietăţi de for­ cooperării şi specializării largi a u- Cotitura de însemnătate istorică

o arunca cu mult îndărăt, încă în me şi metode concrete de construire nor ramuri de producţie în ţările mondială în dezvoltarea şi destinele

anul 1941 datorită ritmului rapid al a socialismului în diferite ţări — în socialiste. Recent, de pildă, a fost omenirii care a început odată cu

industrializării şi înfăptuirii colecti­ funcţie de particularităţile istorice, încheiat un acord cu privire la coo­ Revoluţia din Octombrie 1917 se face

vizării agriculturii Uniunea Sovieti­ naţionale şi alte particularităţi ale perarea şi specializarea producţiei în simţită cu toată tăria şi în viaţa

că se transformase într-o mare pu­ fiecărei ţări, pentru toate aceste ţări domeniul construcţiilor de maşini social-politică a ţărilor capitaliste,

tere socialistă, dovedind superiorita­ sînt aplicabile trăsăturile şi legile dintre U.R.S.S., R. D. Germană şi însuşi faptul existenţei sistemului so­

tea incontestabilă a orînduirii socia­ generale stabilite de teoria marxist- Cehoslovacia. cialist mondial, a superiorităţii so­

liste. Prin creşterea Impetuoasă a leninistă şi confirmate de experienţa Marea Revoluţie Socialistă din Oc­ cialismului faţă de capitalism, face

economiei sale, Uniunea Sovietică de patru decenii a Revoluţiei Socia­ tombrie a constituit începutul unei a- să sporească mult forţele proletaria­

exercită o influenţă tot mai mare liste din Octombrie. dînci crize a sistemului colonial al tului din ţările capitaliste în lupta

asupra întregii lumi. Intre popoare, guverne şi partidele imperialismului, a deschis perioada lui de clasă împotriva capitalului.

Tăria orînduirii economice şi poli­ marxist-leniniste din ţările socialiste istorică a dezrobirii popoarelor din Cresc influenţa, prestigiul şi însemnă­

tice a U.R.S.S. a fost supusă la una s-au statornicit relaţii de tip nou, Asia şi Africa, perioada formării unor tatea partidelor comuniste, sporeşte

din cele mai grele încercări în anii care sînt determinate nu de consi­ state suverane independente în ţările numărul membrilor lor. In timp ce

Marelui Război pentru Apărarea Pa­ derente de conjunctură, ci de comu­ Orientului şi a renaşterii lor naţio­ în anul 1917, în preajma Revolu­

triei. Dar ea a trecut cu cinste prin nitatea de interese a ţărilor care fac nale. ţiei din Octombrie, numărul comu­

această încercare. Sfîrşitul victorios parte din lagărul socialismului, de După cel de-al doilea război mon­ niştilor din Rusia nu depăşea 250.000,

al Marelui Război pentru Apărarea unitatea ideologiilor lor şi a ţelului dial, care s-a terminat prin înîrîn- iar în alte ţări existau doar gru­

Patriei a însemnat prăbuşirea tota- final. Legăturile prieteneşti dintre gerea agresorilor fascişti şi prin slă­ puri puţin numeroase apropiate de

OOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC O CO CCO 'OO OO OO OO O OO CO OCO OO OC'COO OO OO OO O OO OO OO OO OO O OO OO * r