Page 20 - 1957-11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 90 0

Pag. 4

DOI PRIETENI Manifestări închinate

Aîşi‘ împărtăşesc bucuriile zilei de 7 Noiembrie

Tradiţionale au devenii: co­ ţie. Noi am încheiat luna octom- salarizării îmbunătăţite, sînt pre- I>n întîmpinarea zilei de 7 ^Noiembrie in întreagă regiu­
respondenţele minerilor noştri brie dînd patriei noastre dragi nea noastră au avut loc însufleţite manifestări cultural-artis-
cu minerii sovietici. Minerii care cu 2.165 tone mai mult cărbune lucrate sub permanenta îndruma- tice şi sportive.
au avut fericirea să viziteze U- cocsiîicabil. In prezent, mina
niunea Sovietică, au legat trai­ noastră este fruntaşă pe Valea re a comitetului de partid, cu Mase largi de oameni ai muncii, au vizitat numeroasele
nice prietenii cu ortacii lor din expoziţii organizate pentru a cunoaşte mai bine Marea U-
Donbas, Kuznetk sau Karagan- Jiului. Tot în cinstea lui 7 No­ toţi muncitorii, şi sîntem siguri niune Sovietică, au participai, cuprinşi de emoţie, la î'itlre-
da. Acum, după mulţi ani, îşi iembrie, pentru stimularea ele­ cerile sportive de pe stadioane, sau au umplut pînă la refuz
'împărtăşesc unii altora noi me­ mentelor tinere care predomină ca vom îndeplini sarcinile ce ne sălile de conferinţe şi spectacole. Luna prieteniei romîno-so-
tode pentru sporirea producţiei, în cadrul exploatării noastre, s-a vietice a stirî-ns în jurul ei, prin manifestările cultunal-artis-
îşi arată reciproc rezultatele mai înfiinţat un sector de tine­ revin, contribuind astfel la con­ ticc şi sportive, locuitorii satelor şi oraşelor noastre.
bune ale muncii lor. Tovarăşul ret pe lingă cele două existente,
losif Cotoţ — şeful exploatării iar în curînd şi sectorul ateliere tinua ridicare a nivelului nostru In ziua de 7 Noiembrie, manifestările prieteniei nu con­
miniere Vulcan — a vizitat în va primi acest titlu de cinste... tenesc şi toate unităţile culturale şi sportive se întrec în a
anii trecuţi Uniunea Sovietică de trai...
şi a legat o stănsă prietenie cu ...Intre 7 octombrie şi 7 No­ face mai frumoasă această zi.
minerul din Donbas, Teodor iembrie, în toată ţara noastră ...Dragă Feodor Babici, in-a
Bahici. Acum cîtva timp, mi­ are loc tradiţionala „Lună a Devenii vor putea să viziteze expoziţia ce se deschide
nerul sovietic i-a scris o scri­ prieteniei romîno-sovietice'. La bucurat nespus invitaţia de a te în holul cinematografului „Filimon Sîrbu“. Vor fi expuse aici
soare In: care-i arată cu bucurie noi, în Vulcan, în cadrul mani­
felul cum decurge munca în mi­ festărilor de prietenie cu popo­ vizita în Donbas. Doresc din tot aspecte din filmele romîneşti, în producţia studiourilor noastre :
na la. care lucrează el, şi-i cere rul sovietic, au avut loc reuni­
răspuns. Iată mai jos fragmente uni artistice, culturale şi mani­ sufletul să văd concret noile „Erupţia", „Moartea unui tînăr ou termen redus" (Cînd se
din scrisoarea de răspuns a Iov. festaţii sportive.... ridică ceaţa), „Ciulinii Bărăganului", „Bijuterii de familie" , şi
losif Cotoţ: voastre realizări şi metode de „Două lozuri”. Tînăra noastră cinematografie, cu ajutorul leh-
...In scrisoarea precedentă ţi- Lnic sovietic, face paşi uriaşi pentru a ieşi din înapoierea tu
D r a g ă Feodor Babici am arătat o serie de aspecte din muncă, pentru a le putea apoi a- ( care o lăsase burghezia.
introducerea experimentală a ) In sala festivă a Sfatului popular regional, Comitetul re-
sistemului de salarizare îmbuna- plica şi la mina noastră. Sgional A.R.L.U.S. organizează expoziţia cu Ierna : „40 de ani
Ldc putere sovietică". Aici vor fi prezentate vizitatorilor măre­
Primesc invitaţia şi sper ca

o parte din concediul meu din Peste cîteva secunde, locomotiva cu nr. 230.317 de la depoul G.F.R.
Simeria va pleca cu trenul dc călători în direcţia Arad. înainte de picc.ar°,
1958 să-l petrec în mijlocul mecanicul Viorel Părău, împreună cu fochistul Petru Buciuman, aşteaptă
avizul dc plecare. Instructorul mecanic Teofil Plcşa s-a arătat pentru a-i da
dumneavoastră, al minerilor din avizul şi pentru a-i ura : drum bun, tovarăşe Părău.

Donbas... Ziua dc 7 Noiembrie csle îiitîmpinată dc „echipajul" locomotivei, cu
frumoase realizări. S-au economisit 13,7 tone combustibil convenţional, s-au
...închei scrisoarea şi vă făcut economii la valvolină de 32 Ia sută, iar la ulei special' de 20 la sulă

transmit în numele minerilor din

exploatarea minieră Vulcan, suc­

cese în muncă şi un călduros :

Noroc bun.

ÎOSIF COTOŢ

Am primit cu adîncă mulţu­ năţit la mina noastră. Acum, CXXX>OGOOOOOOCCOOOOO<XXXX>COOCOOOOCXX:OOOCOCCÎXXXXXXXXXX^I XXXXXXXXXXXXXXXXXXXÎCL \ ţele realizări obţinute de poporul sovietic de lia 7 Noiembrie 1917
mire scrisoarea ta, care leagă vreau să completez că plusul şi pînă a z i
tot mai mult prietenia dintre de salarii se recuperează prin Intîlniredeneuitat In sala marc ia clubului sindical local, devenii vor putea vizita o
noi. Poporul nostru întîmpină cu creşterea productivităţii muncii expoziţie cu inovaţiile prezentate la întreprinderile din oraş, de
cinste aniversarea Marii Revo­ şi reducerea preţului de cost al In acea zi gara oraşului Cluj cu­ — Ce-aţi făcui pe la Cluj? V-aţi n-am um blat! Un lucru vreau să ) către muncitorii, inginerii şi tehnicienii deveni. Aici sini expuse
luţii Socialiste din Octombrie... cărbunelui. Către aceste obiecti­ noştea animaţia specificei. Oamenii înnoit *cu ceva? insistă flăcăul. spun despre minerii ucraineni: m -
Alături de întregul nostru popor ve se îndreaptă acum atenţia forfoteau in loaie părţile. Cineva se rnenii ăştia nu ne deosebeau de ei. ''inovaţiile aplicate la întreprinderea de industrie locală „1 Mai",
muncitor, minerii din exploata­ întregului nostru colectiv. interesă de garnitura pentru Sime- — Abl, am fost invitat să vorbesc lîram ca nişte fraţi. Doar la vorbă i> I.A.R.T., P.T.T.R., T.R.C.L.H., întreprinderea „Bampotoc",
rea Vulcan cinstesc această zi ria. O voce de bas U lămuri. la o adunare de tineret despre Ma­ nu ne potriveam atil de bine. >' ţ.R.T.A.
cu realizări deosebite in produc­ Sarcinile trasate de partid in rea Revoluţie Socialistă din Octom- u Tot în Deva, în zilele de 7 şi 8 Noiembrie se va desfăşura
privinţa reuşitei experimentării Iată-l, taman pe-a patra! brie, ta care am luat parte şi eu, Zilele treceau greu. A venit octom- \ „Cupa 7 Noiembrie", faza regională la fotbal, baschet, volei şi
IJngă trenul dc Simeria oamenii fjrie 1917, Era in preajma evehimen- ' tenis de masă, intre selecţionatele echipelor şcolilor medii din
t*ProhodKa" îl ajută pe Plugarii... telor ce aveau să se intimpic. Mi-a­ ş ¦regiune.
se grăbeau să se urce mai repede ca voluntar in gărzile roşii. duc aminte că in ziicle acelea mai
mulţi muncitori şi prizonieri am luat In piaţa Sebeşului, în ziua de 7 Noiembrie, se desfăşoară „Serba­
Brigada lui Plugarii Vasile din sec­ va face mare lucru. Cînd însă se îna- pentru a-şi ocupa un loc mai bun in Cuvintele „participant la revoluţie“ parte la u n ' miting. Eu m-am stre­ rea toamnei", la care vor participa toate gospodăriile agricole
curat printre muncitorii veniţi la mi­ din raion, expunîndu-şi produsele lor.
torul'de investiri de la mina Lupeni, poiară ia lucru, simţiră un curent de compartiment. Din mulţime se auzi viraseră atenţia tuturor călătorilor ting şi m-am urcat pe nişte scindări
ca să pot vedea mai bine pe con­ Teatrul de Stat din Petroşani prezintă în spectacol fes­
lucrează la săparea unei galerii de aer suflînd peste ort. Sa şiii că au ducătorii partidului bolşevic care tiv piesa „O chestiune personală" de Al. Stein.
vorbeau: Voroşilov, Kalinin şi alţii:
cap în blocul 3 la orizontul 585. Lu­ „legat" greşit fierarii, îşi spuneau or­ din nou vocea de bas ce dăduse lă­ din compartiment. Lucrul acesta s-a intim-plat în. oraşul In toate, raioanele vor avea loc serbări cîmpeneşti şi în­
Bahmut, azi Arlemovsk. Au mai luat treceri sportive organizate pe plan local.
crul n-ar fi greu aici. piatra nu-i chiar tacii lui Plugaru. muriri mai înainte. — Aţi fost luptător in gărzile ro­ cuvîniul la miting şi cîfiva delegaţi
de-ai noştri. Unul dintre ei era cu­
aşa de.tare, numai cu metanul stă­ -— Nu'-i deloc greşit, tovarăşe, au­ — Nu blocaţi intrarea, aveţi răb­ şii? — irdrebă tinărul. noscut prizonierilor. Se numea Vasile
şi era de la Zalău. El a spus: „Noi
teau ortacii cam rău. Ieşea metan şi ziră atunci vocea inginerului Eriiest dare ! - Da. prizonierii, tot muncitori sîntem, că
ăi bogaţi şi. înfruptaţi s-au învlrtit să
la frontul de lucru, dar mai ales cu Paky, care venise să vadă cum merge Pe semne, s-a adresat tinărului Curiozitatea celor din jur se uni scape dc măcel. Nouă ne trebuie re­
voluţia cum ne trebuie, apa, soa­
vreo cîteva zee' de metri înapoi, unde noul ventilator. Iată despre ce este rele, aerul şi pita, şi dacă ne. tre­
buie om lupta ‘şi noi să-f dducein
trecuseră printr-o rocă cărbunoasă. De vorba... ce se muncea să se urce cu două cu cea a tinărului care se arăta setos izbinda".

multe ori, după ce gazătorul măsura ...Inginerul le vorbi mult oamenilor. geamantane grele. Acum recunoscu sft asculte o povestire despre Marea Ne-am înrolat in gărzile roşii. Eu
am fost la început, intr-un pluton de
cu' lampa conţinutul de metan, dădea Le arătă că la ei, la brigada lui Ar- iri această voce, pc. un ceferist in Revoluţie Socialistă din Octombrie, cercetaşi, apoi, ceva mai Urziţi in­ 1. C. I. L. Simeria şi-a îndeplinit
tr-o unitate de securitate, cekist. I ii planul de producţie anual
înciudat din cap şi oprea lucrul pînă tenie şi la cea a lui Arbore, s-a mon­ virstâ, cărunt de-a binelea. Aştepta intr-adevăr, ceferiştii! losif Pur- februarie 1918 am plecat pc front,
lingă Kiev. Am luptat şi la Ţarina,
la evacuarea metanului. Brigada stă­ tat cite un ventilator de tip „Proltod- alături de mulţi cunoscuţi ca Savu
N’edea, Vasile Ciucă, Ion Moldovan
tea din cauza asta cam rău cu pla­ ka“, că aceste ventilatoare sovietice a- şi el să se urce in tren. cher începu să depene firul povestirii. si ătţii. Contrarevoluţionarii au fost
Era prin 1915 toi intr-o toamnă. zdrobiţi riad pe rind, în frunte cu
nul.. Cele trei ventilatoare nu puteau sigură un aeraj mai bun, mai ales ca ~k generalii lor albi Denikin şi Cornilov. La 2 8 - octombrie a. c. întreprinde Ciufundeanu din Călan. O contribu­
rea regională de colectare şi indus­ ţie preţioasă la realizarea planului a-
să' tragă metanul din . ort. lată însă eerajul folosit la aceste grupe este re- In. compartiment erau locuri sufi­ Lucram la depoul C.F.R. din Te- Povestitorul sc oprea, cînd şi cînd, trializare a laptelui din Simeria şi-a nual a adus-o şi tovarăşul Dumi­
asupra cile unui eveniment trist. realizat planul valoric anual al pro tru Poenaru, şeful centrului de colectare
că intr-o zi, fierarii, după ce prelun­ fulant, adică ventilatorul suflă aer la ciente. Fiecape se făcii lejer. Din cli­ iuş. Atunci, începu primul război ducţiei globale. La realizarea planu al raionului llia. colectorul Ion Do-
CONSTANTIN NADRAG lui de colectare şi contractare a îap- brotă din comuna Briznic şi losif
giseră lugnele pînă la locul de muncă, locul de muncă în Ioc să-i absoarbă. lelui au - contribuit colectivele raioria Qlteanu. din satul Sîrbi. In procesul
(Continuare în pag. V-a) lent’ Hunedoara, llia, Petrr/aşni şi de- -producţie pentru prelucrarea lap­
se apucară să demonteze cele două Oamenii ascultau şi se bucurau. pă in clipă, trenul avea să se ur­ mondial. Am [ost incorporai in ar­ răşlie, care se situează în primele iîn­ telui, se evidenţiază în mod deose
duri. bit muncitoarea Elena Bădău de la
ventilatoare. — /Asta înseamnă... începu unul din nească. mata austro-ungară, in batalionul al serviciul . de distribuirea laptelui de
Printre colectorii fruntaşi pe- regiu
— Ce faceţi, măi tovarăşi, săriră cu ortaci.. Locomotiva, şuieră prelung şi tre­ 17-lea. Cu el am ajuns şi pe fron­ iic se situează în primele rînduri to­ consum, Coslea Eleonora de la secţia
varăşii Remus Berloiu, şeful coledi dietetică,- Virgii Lupi, maistru untar şi
gura ortacii lui Plugaru. — ...că de acum nu vom mai avea nul se puse in mişcare. Deodată, uşa tul rusesc, in Volţiillia, In 7 iunie vttlui raional din Hunedoara, lohanr.a
Nicula Oprea de la pasteurizarea lap­
— Nimic. O să vedeţi îndată, răs­ metan în ort, că vom lucra nestm’ghc- compartimentului se izbi, urmată de am căzut prizonier. Mă gindeam de lîiink. colectoare din Batiz şi Maria telui.

punseră fierarii enigmatic. riţi — îi luă vorba şeful brigăzii. în ­

Oamenii urmăreau cu luare aminte seamnă că vom realiza planul. Aşa o întrebare insistentă. multe ori la cele ce aveau să ur-

cele ce se lucrau. Nici chiar atunci mai zic şi eu. Bune utilaje nc-ali mai — Mai <?' vreun loc liber? Noul rneze. Mă încercau presimţiri: de a-

cjnd locul celor două ventilatoare îl trimis tovarăşii sovietici. Şi acum ru- venit, era un flăcău mic dc statură, cum s-a sfirşit cu tine, Purchert...

luă' unul singur, aşezat aproape de căl, m ineri! brunei, cu un puf de mustaţă sub Ca prizonier, am fost trimis ta

gura galeriei, nu erau lămuriţi. Desi­ .Bătîndu-1 pe umăr pe cel care vor­

gur, gîndeau ei, că dacă două venti­ bise înainte, Plugaru le făcu semn să nasul mic şi cirn. munci agricole, pc la diferiţi boieri.

latoare nu i-au ajutat, atunci unul nu înceapă lucrul mai vîrtos. — Noroc bun, losif baci! De unde? Mi-aduc aminte dc unu! atît de

i sc adresă ceferistului în virstă, spurcat, pe nume Simion S. Sviridov.

Am vizitat Expoziţia agricolă care se străduia să-şi agaţe vesto­ Nici iniţiala nu i-o pot uita. Se-purta Cooperativa „ U n ire a " din Sebeş
unională ele la Moscova şi-a în d e p lin it planul anual
nul pe un cuier. ca un drac cu toţi prizonierii.

— Noroc, Feri! Ce, n-ai loc? Hai După sezonul muncitor agricole am

aici că încapi şi tu, U îmbie omul fost dus în localitatea Nildtovka (U- SEBEŞ (de la subredacţia ducţie valoric şi pe sortimente
noastră voluntară). şî a redus preţul de cost cu 5,9
acesta ce părea, după ce se descope- craina), ta minele dc cărbuni. Aici la sută.
In ziua de 4 octombrie a. c.,
(Urmare din pag. IU-a) lucruri de-ia dreptul minunate. rise, mai mult alb decît cărunt. am găsit şi alţi prizonieri ardeleni, colectivul de muncitori al coo­ Tot pînă Ia această dată, iri
perativei de producţie meşteşu­ cadrul cooperativei, au fost ca­
Mi-am amintit de cuvîntarea — Acasă? întrebă nou! venit. printre care pe Alexandru Both şi gărească- „Unirea" diri Sebeş, a lificaţi 15 tineri muncitori.
terminal planul anual de pro­
canizarea agriculturii şi redarea tovarăşului N. S. Hruşciov, la — Da. In trei orc sîntem la Te- losif Baratici din Ciuc, loan Boier C. lONESCU
unor noi suprafeţe agriculturii, consfătuirea lucrătorilor din a-
sovhozurile au livrat stalului în gricultură din Leningrad : „Noi iuş, preciză losif baci. din Tg. Mureş şi alţii. Dar pc. unde corespondent
1956, 933.100.000 puduri de ce­ trebuie să ajungem din urmă, în
reale. Tot satul a pornit pe drumul cel nou
anii cei mai apropiaţi, Statele UI
Vorbele mari ne ocolesc, şi Unite ale Ameridi cea mai dez­ S-a dat de veste că ultimii lo­ aceea şi iată-i la vorbă. Andrei nu la primele familii — puţine la nu­ dă de tractor. S-a scos din adîncinie,
de altfel nu-i nevoie de vorbe voltată ţară capitalistă — în ce se lasă: măr, — şirul celor care au intrat dincolo de cei 18 cm, pămînt mă­ ¦
mari pentru oglindirea realiză­ priveşte producţia de carne, lap­ cuitori din Sălciva şi-au făcut ce­ în fiecare an în întovărăşirea din runt, granulat, ca boabele de porumb.
rilor pe care le-am întîlnit. Ce te şi unt pe cap de locuitor". — Adică io, care am moştenit pă- Sălciva a crescut. Un om prezent la primele brazde, a a muncit mai mult pentru această A
poate fi mai impresionant decîl mîntul din moşi-strămoşi, să m-apuc luat o mînă de pămînt, l-a fărâmiţat
faptul că colhoznicii din colho­ Ca să se realizeze această sar­ reri pentru a intra în întovărăşirea acum să lucru cu toţi ţăflindarii ? Producţia obţinută de cei porniţi între degete, apoi i-am auzit cuvîn- frumoasă realizare, e greu de sta- f
zul „Kirov“ au obţinut în juma cină, noi, care am vizitat Ex­ Pînă acum am muncit singur şi pe drumul muncii în comun a fost tu l: „cu aşa lucru mai zic şi eu să
tatea anului acesta 71,4 chintale poziţia unională, ne-am dat per­ înfiinţată cu cîţiva ani în urmă. S-au n-am murit de foame... Şi, uite, vin în fiecare an alia. Se adăugau noi scoatem recoltă bună". Era un bălrîn bilif concret. Popularizind un sin- 4
carne şi 137 chintale lapte la fect de bine seama că există nişte ocoşi ca loan Crişan, Aurel Ho- cifre, lot mai mari, la cele care o- cu părul nins de vreme, al cărui
toate posibilităţile şi condiţiile convins şi ei, se vede treaba, de roa­ dor, ori mai ştiu eu care, să mă glindeau recolta la ha. Şi nu erau nume nu l-am reţinut. Destul că gur nume de om ar fi în defavoarea $
suta de hectare? Ce altă dova­ create. Prin munca eroică a oa­ „lămurească" să mă bag în tovără­ puţini cei care, rămaşi în afara în­ vorlVele lui au primit încuviinţarea
dă a eroismului în muncă mai menilor sovietici — aceşti oa­ ¦ dele muncii în întovărăşire. Aci, pre­ şie. lovărăşirii, discutau surprinşi de re­ mulţimii strînsă la capălul locului. multora care şi-au adus neprecupeţit ¦
trebuie pe Ungă faptul că pro­ meni minunaţi — milioane de ¦ şedintele sfatului, secretarul şi alţi coltele îmbelşugate ale întovărăşiţilor.
ducţia industrială a crescut în hectare de teren, unde în urmă ¦ membri ai comitetului de conducere In jurul secretarului şi al lui An­ Ce alte dovezi mai puternice puteau Cu spor lucrau (ractorişlii lipsiţi de obolul lor. Totuşi munca organizaţiei ¦
1957 de trei ori, iar industria cu 40 de ani blntuia pustiu!, au drei s-au strîns mulţi. Unii înclinau fi aduse despre superioritatea înto­ grija de a respecta haturile, ori braz­
grea de mai bine de cincizeci de fost redate agriculturii. ¦ al înlovărăşirii nu s-au supărat deloc să creadă că Andrei ăsta, socotit cel vărăşirii, decît faptul că media pro­ dele de hotar. Cei din brigada IX-a de bază de partid trebuie să tie scoa­ ¦
¦ că aveau de lucru cu noi înscrieri, mai îndărătnic, nu va accepta nicio­ ducţiei de grîu obţinută la ha. depă­ de la S.M.T. Orăştie: Francisc Szabo, să în evidenţă. S-a lucrai cu răb­ ¦
dată să intre în întovărăşire. Alţii, şea cu regularitate 1.500— 1.600 kg? Emil Han, loan Trojna, „copiii sa­
¦ că se îngroşau dosarele cu cereri. care îl cunoşteau din fire, îşi mai dă­ lului", cum le spun oamenii, fac lu­ dare cu oamenii. Zi de zi s-a stat ¦
¦ Singur tehnicianul agronom a stat deau doar din cînd în cînd cile un In anul acesta, de pe pămînlurilc cru de calitate. Ei au terminat în
cot. Şi iată-l totuşi pe Andrei „în­ unife s-au scos 1.500 kg grîu la ha timpul prevăzut insămînţatul celor 71) de vorbă cu vecinii, cu fraţii cu ru­ ¦
¦ puţin pe gînduri. Nu de alta, dar a- dărătnicul", că pînă la urmă a venit (adăugaţi faptul că o parte însămîn- hectare cu grîu. Au arat încă aproape
ori faţă de producţia dinainte Agricultura sovietică este în­ ¦ vea de măsurat suprafaţă întinsă, şi el cu cererea în tnînă pentru în­ fată cu grîu a fost inundată) şi 4.500 78 hectare, pregâlindu-le să primeas­ dele. Au fost organizate vizite la gos­ ¦
scriere în rîndul celor mulţi şi harnici. kg porumb ştiuleţi. Puteau oare a- că sămînţa de porumb şi sfeclă, în
de război? Mai suportă comenta­ zestrată permanent, cu tehnica ¦ nu glumă. Şi apoi... vestea asta a Dar el a ţinut totuşi ca cererea să ceste rezultate să lase indiferenţi primăvara anului viitor. Acum au podării colective, schimburi de ex­ ¦
o predea personal tov. secretar de la chiar pe cel mai refractar în pro­ intrat cu tractoarele pe ogoarele nou
rii faptul că U.R.S.S. deţine azi nouă. In primul semestru al a- ¦ ajuns şi la Petriş, în alt raion. Lo­ raion, şi odată cu ea să-şi ia şi an­ blema cooperativizării agriculturii.? comasate. Despre munca lor, întovă- perienţă cu alte întovărăşiri. La ga­ t
primordialitatea şi la industria nului curent agricultura sovieti­ gajamentul că va fi acelaşi bun gos­ Răspunsul l-a dat acum, faptul că răşiţii spun numai lucruri bune, ba
•fi cuitorii de aci, nutreau şi ei gîndul, podar care a fost şi pînă acum. la 30 octombrie 1957, în Sălciva, nici chiar mai mult, prin exemplul lor au zeta de perete au apărut cu regulari­
t e adevărat, de a forma un perimetru o familie nu mai rămăsese în afara atras mulţi oameni pentru lucrarea
producătoare de bumbac, situ- că a fost înzestrată cu 130.000 Nimeni n-a rămas întovărăşirii agricole. pămîntului în comun. Un simplu fapt tate articole în care erau populari­
pentru întovărăşirea ce urma să ia pe „din-afară“ vorbeşte: cei din Petriş, regiunea
-îndu-se pe primul loc în lume? de tractoare (convenţionale), Peste haturi brazdă Timişoara, văzînd lucru de calitate zate succesele oamenilor muncii de ¦
Şi, pentru realizările acestea 67.000 camioane, 56.000 com­ La început, cînd s-a luat iniţiativa adîncă la întovărăşirea din Sălciva, şi recol­
înfiinţării întovărăşirii din Sălciva, tele bogaie obţinute de pc tarlalele pe ogoare, rezultatele superioare ale A
puţini au fost aceia, care au avut „cu­ In faptul acelei dimineţi de octom­ pe unde a trecut tractorul, au fosl
gigantice şi altele pe care le- bine de cereale şi multe alte rajul" să se înscrie. Zvonuri fel de brie, trei tractorişti s-au oprit la mar­ gala să încheie contracl pe loc pen­ lucrării pămîntului în comun cu mij­ f
fel circulau prin sat, vorbe de clacă ginea noului perimetru. Au privit cu
fiinţă. Dar, ca oamenii, s-au lăsat pornite de la „atotştiutori", ba uneori ochii umeziţi de bucuria realizării tru ca şi în întovărăşirea lor proas­ loace mecanizate. De menţionat, că
şi blestemele adresate celor care vro­ unui ţel, micile parcele de lingă care
am văzut cu ochii noştri, a tre­ maşini. Este lesne de închipuit mai moale şi sălcivanii le-au luat-o iau să facă începutul, oarecum ţin- aveau să dispară haturile, apoi şi-au păt inaugurată să ' inlre iractoarele. aci n-a lipsit îndrumarea permanen­
buit să fie depusă muncă. Ne pentru oricine că rezultatele u- tuiau oamenii pe loc. Totuşi cîţiva strîns voiniceşte mîinile şi au pornit
dăm seama perfect de bine de nor asemenea preocupări vor fi * înainte.. temerari, tocmai acei cu care An­ la treabă. In cele 8,38 ha — ultimele Pe cine să evidenţiem? tă a organelor de partid, iar spriji­
drei avusese ¦vorbe, au fost „pionie­ .comasa.te din suprafaţa totală, a co­
¦ S-au adunat oamenii. Vechii înto­ rii" întovărăşirii. munei — s-a tras adînc prima braz­ Acţiunea , de 'cooperativizare a agri­ nul dat de către sfatul popular, de­
culturii, Ia Sălciva s-a terminai. Cine
munca colhoznicilor din R.S.KS. cele mai bune, ele depăşind de ¦ vărăşiţi, s-au întîlnit cu cei care erau De alunei au trecut cîţiva ani. De putaţii comunali, căminul cultural, a
Rusă, a celor din R.S.S. Ucrai­ multe ori chiar imaginaţia noa­ ¦ socotiţi „novici" în întovărăşire, cu
fost consistent. Să evidenţiem pe ci­
neană, care au obţinut 3.300 stră.
f alţii care aveau cererile pregătite neva este greu. Munca a fosl pentru
hg. griu la hectar în anul ace­
sta. Cîtă dragoste pentru creş­ Vizitînd Expoziţia unională, în buzunar. toţi deopotrivă de importantă şi re­
terea cailor, a cămilelor şi a am văzut cu ochii schimbările e-
renilor din Altai (din coarnele oorme care s-au petrecut în ma­ Aci, la marginea hotarului dinspre
cărora se prepară pantocrina) e- rea Ţară a Socialismului.
xistă la cei din R.S.S. Kazaha! apus a regiunii Hunedoara, s-au zultatele muncii înveselesc deopotrivă
Am simţit alături de colhozni­
O,are eroismul în muncă al uz- cii din U.R.S.S. cum creşte bo­ strîns mulţi oameni la măsurat pă- pe întovărăşiţii cei vechi ca şi pe cci
" becilor îl întrece altcineva? In găţia colhoznică şi cum înflo­ noi.
reşte viaţa. mîntul noilor întovărăşiri. Şi, nu era
R.S.S. Uzbekă, 1.800 colhozuri La marginea „hotarului" regiunii
şi 22 sovhozuri au devenit cele Peste toi am întîlnit mulţumi­ ¦ nici unul încruntat, nu-i părea rău noastre, încă un sat din raionul llia
mai mari producătoare de bum rea că în fiecare din realizările o- a fosl complect cooperalivizat. De $
hac. Recolta ? 4.220 kg bumbac glindite la expoziţie, există o J¦ nimănui pentru pasul făcut. aci au dispărut haturile, au dispărui $
brut la hectar în colhozul „Sta părticică a muncii omului sovie­ neînţelegerile pentru o brazdă tăiaiă f
lin" din raionul Ordjonikidze. tic, a omului care cu 40 de ani ¦ Pînă la urmă s-a lămurit din greşeală de plugul vecinului. E- ^
în urmă s-a scuturat de jugul ¦ exemplul sălcivanilor îl urmează acum ^
In sălile viticulturii şi poini- exploatării ţariste şi, îndrumat şi Andrei cei din Rojoga, Oăinel, Ohaba, Zam- $
culturii, ca şi în cele ale cerea­
lelor şi culturilor tehnice din de partidul comunist, a păşit în A sosit maşina secretarului, şi cum N. CAZAN f
R.S.S. Moldove nească întilnim
era1fericirii; ¦ Andrei lăsase vorbă că „nu se bagă

in întovărăşire pînă cînd n-o sta el

¦ de vorbă cu tov. secretar de la ra­
¦ ion", oamenii s-au grăbit să-i ves­
* tească. Şi-au dat înlilnire pentru ziua

¦3> c * f O* 4 <*• <*¦« • j

I