Page 21 - 1957-11

Nr. 900 dwctmjl socrA am orm - Pag. 5

Întâlnire de neuitat Din ţările de
H ••t*»«*»**6*

(Urmare din pag. 4-a) tic ne mulţumesc pentru sprijinul ce R. P. C H I N E Z Ă R. P. R U L G A R I A
l-am dat cauzei socialismului, şi că
Şi-aminti numele unui bun tovarăş al din acel moment putem pleca în pa­
său, căzut pentru cauza revoluţiei. trie.

...Era un flăcău înalt şi blond, pe nu­ Apoi Lenin a adăugat; Jertaţi-ne întreaga tară In toiul noilor
me Iliuşin, ucrainean. Am ţinut la el ca că v-am servit la ceai pline neagră; construcţii
la un frate. Am cunoscut-o şt pe sora voi cunoaşteţi situaţia economică
lui. Ne scriam. Ea de acasă, eu de grea în care se află- ţara noastră.
pe front, Intr-una din zilele revo­ Cînd veţi merge in ţările voastre

luţiei i-am scris plin de durere: capitaliste, desigur că veţi vedea şi Priviji harta Chinei. Din est spre circulă automobile fabricate în ţară.

„lliuşa, prietenul meu a fost pînă franzele albe sau cozonaci, dar ace­ vest puternicul fluviu Ianfzi a tăiat Cerul Chinei este brăzdat de primele

acum Ungă mine. Greu mă simt fără lea vor fi cu mult mai amare decît ţara în două părţi — de nord şi de avioane cu reacţie de fabricaţie-pro­
el. A căzut ca un erou, la datorie". plinea neagră pe care v-am sprvit-o sud. Trăgîndu-şi izvoarele de sub cerul prie. Locomotivele de producţie chine­
noi". In continuare Lenin ne-a feli­ înalt al Tibetului, după ce parcurge o ză remorchează garnituri de trenuri pe
Zilele, lunile, au trecut. Vremea distanţă de mai bine de 5.000 km, . şinele de oţel. De pe cale sint lansa­

mi stă în loc. Vîlvătaia se mai po­ citat şi ne-a urat drum bun şi a dat ianţzî se varsă în Marea Chinei de te nave chineze.

tolise. Pe noi, prizonierii care lupta­ mina cu fiecare din noi... Est. Pe tot parcursul lui nu exista Clasa muncitoare din China asimi­
nici un pod. lează producţia celor mai complicate
serăm In gărzile roşii ne-au chemai maşini. La uzina constructoare de ma-
Aici, la acest fluviu impetuos cu ape şini-unelte din Şanhai, muncitorii ne-
Ala Moscova. Acolo, în sala mare a fară se întunecase. Opririle tre­ abundente, se acumulau încărcături au arătat cu mîndrie minunate strun­
nului nu mai erau luate in sea­ care erau transportate din sud spre guri. Întreprinderile din China pro­
Kremlinului ne-au servit cu ceai ru­ nord şi invers, se opreau oameni. Aici duc turbine cu abur şi hidraulice, pre­
se aflau staţiile terminus ale liniilor de cum şi generatoare, electromotoare şi
sesc şi cu pline neagră. După ce am mă de nici unul din noi. Doar in- cale ferată. aparate de măsurat, maşini de presat
etc...
servit dejunul a venit Lenin şi ne-a tr-un tirziu povestitorul nostru se ri­ Aşa au stat lucrurile pînă nu de
mult. Acum peste fluviu! ianţzî se în­
spus că partidul şi guvernul sovie- dică şi anunţă că urmează Teiuşul.

^ (^ «4*»¦»»¦»»t i »t « »¦»»O»-»#»«>»»t « <»i>¦¦¦ ¦fl.'j.-C' ¦¦

...Şiacum: înainte, spre Lună! tinde uriaşul pod de la Uhan, care Partidul Comunist Chinez acordă o
leagă capetele căilor ferate de pe am­ uriaşă atenţie ridicării nivelului de
' Congresul de astronauiică de la care viteza — numită de „eliberare" bele maluri ale fluviului. Acest pod, trai al poporului. Constructorii centralei electrice „Sviţov-2", care va aproviziona cu energie electrică sistemul de irigaţie Svi-
Barcelona se terminase ofioial cind (11,180 km, pe secundă) a fost ahtinsă. spun chinezii, se înalţă peste ţov-Selene", şi-au luat angajamentul să termine curind repararea maşinilor şi utilajului şi să pregătească în-
un jurnalist s-a apropiat de şeful de­ Fuzeea ar evolua apoi în spaţiu ca fluviul Ianţzî „ca un curcubeu". Iată bătrînul muncitor portuar Liao treprinderea pentru a putea fi dată înexploatare. In foto: Brigada de montori montează generatorul centralei
legaţiei sovietice — Leonid Sedov — un corp ceresc obişnuit (cometa, de La 15 octombrie marele pod de la U- I-tian din Şanhai. electrice.
şi l-a întrebai, după tradiţie: „Care exemplu) şi ar descrie o elipsă care han — unul din obiectele principale
sint impresiile dvs. va înconjura luna, revenind apoi pe ale primului cincinal — a fost dat în O aşezare muncitorească a apărut în R. P. U N G Ă R A
pămînt. folosinţă. Poporul chinez a sărbătorit ultimii ani pe malul drept al fluviu­
Savantul i-a răspuns: „Sper că o cu bucurie această nouă victorie a sa. lui Huanpu. Aici nu se mai găsesc La o fabrica de reparat motoare
juzee sovietică va atinge Luna Intr-un In septembrie, litri Jţlebzevici a pu­ tradiţionalele colibe adăpostite în in­
Viitor foarte apropiat". blicat în „Liieraturnaia Gazeta" — pro­ ...Era seară. La lumina becurilor e- teriorul a două, ba uneori chiar trei
iectul „L.M.V." (Lună—Marte—Vemis), lectrice lucrau pe ambele maluri oa­ curţi. Nu există pereţi cu ferestre fără
De fapt, proiectul tuiei expediţii — explicînd că operaţia s-ar descompu­ meni. Mii de oameni. Stăteam pe acea geamuri dind în nişte ulicioare în­
>tpămînt—lună“ — este o preocupare ne în trei tim p i: juzee teleghidate tri­ parte a podului care fusese construită guste unde n-aveau loc să treacă nici
care datează de mai multe luni pentru mise de pe . păm înt; laboratoare blin­ şi cu privirile ridicate ne uitam Ia două biciclete una lîngă alta. In lo­
savanţii sovietici. Acelaşi academician, date expediate pe planete; staţii ştiin­ grinzile de oţel luminate de faruri. cul acestora acum există străzi largi,
la 12 iunie 1956, anunţa în „Pravda": ţifice umane, transportate cu ajutorul Pe schele acţionau repede şi cu abili­ cu casc moderne cu mai multe etaje.
juzeelor cu mai multe etaje. Drumul tate muncitori specialişti in lucrări Ja
Zborul deasupra Lunei, fără ateri­ pînă la Venus ar dura 146 zile, iar mare înălţime — adevăraţi făcători de Apartamentul în care locuieşte Liao
zare, poate deveni o realitate in anii pînă în planeta Marte, 258 de zile. minuni. De jur împrejur se împrăştiau I-tian se află la parter. Nc*a ieşit în
apropiaţi. Problema ar putea fi re­ seînteije sudurii electrice. întîmpinare un om robust, puternic.
zolvată dacă vor fi cunoscute stratu­ Dar iată, că la 17 octombrie a.c. rec­
rile superioare ale atmosferei. Acest torul universităţii din Leningrad, A- Era luminat şi întregul mal opus, — Cum o ducem cu v ia ţa '? — a
oviectiv tinde să i rezolve lansările lexandru Alexandrov ne informează că unde se profila în întuneric Muntele repetat el întrebarea pusă. Ujtaţi-vă la
celor doi sateliţi artificiali ai pămân­ trimiterea unei „fuzee-laborator" spre Şarpelui, înclinat în pantă. Dincolo de această cameră. Am primit-o acum doi
tului, veritabile laboratoare zburătoa­ Lună este prevăzută pentru „ o dată a- aceste lumini, cu cîţiva kilometri mai ani. Locuim trei persoane — eu so­
re, dotate cu instrumente speciale pen­ propiată". în aval, în apele fluviului se oglindeau ţia şi nepoata.
tru măsurarea fenomenelor cosmice". de undeva de sus luminile unei alte
Din punct de vedere ştiinţific pro­ construcţii. Acolo se întindea şantierul Am cumpărat pentru toţi membrii
Şi, detaliu, care arată precizia cal­ iectul sovietic prezintă un interes de construcţie al combinatului siderur­ familiei mele hajne vătuite şi mobilă.
culelor efectuate de Comisia de as- itfiens. In primul rînd Luna este pla­ gic din Uhan. Atunci cînd prima parte Ceea ce am realizat în doi ani, în tre­
tronaulică a U.R.S.S., Leonid Sedov, neta cea mai apropiată de pămînt a combinatului va intra în funcţiune, cut n-am fi reuşit să facem nici în
ne asigura, la 12 iunie 1956, că sa­ (384.000 km). Studiul reliefului său, combinatul va furniza anual 1,5 mili­ douăzeci de ani.
telitul artificial va înconjura pămîntul al solului şi structurii sale interne ne oane de tone de oţel.
intr-o oră şi treizeci de minute. pot da multe date asupra originei şi Liao I-tian ne-a spus că în fru­
evoluţiei planetelor din sistemul solar De pe înălţimea podului de Ia U- mosul oraş chinez Hancijou, despre
Dar, iată, că după ce Sputnic I şi-a — inclusiv pămîntul. han te îndrepţi cu gîndul, fără să care se spune „In cer e raiul, iar pe
strigat victoriosul său — bip-bip — vrei, spre luminilă ailor şantiere de pămînt — Hancijoul", muncitorii por­
fratele său mai mare, vine să demon­ Lipsită probabil de atmosferă, Luna construcţie ale industriei chineze. Iată tuari din Şanhai au la dispoziţia lor
streze posibilitatea viitoarelor perfor­ oferă astronomilor o platformă ideală in faţa noastră prima uzină de auto­ un minunat sanatoriu. In noua Chi­
manţe planificate de Comisia perma­ mobile din Cianciun, care produce ma­ nă muncitorul a devenit un adevărat
stăpîn pe soarta sa, stăpîn al ţării

nentă pentru comunicările interpla­ pentru ansamblul fenomenelor solare şini fabricate în ţară; carp.uriLe.de cIă-„„ sale. S-a schimbat mult modul de

netare. Pentru aceasta s-a liotărit: şi a planetelor importante ca Marte diri ale uzinei de tractoare, care viaţă .a f. oamenilor muncii din China.

1. — Formarea echipajelor pentru şi Venus. - înalţă în stepă lîngă Loian ; noile fur­ Ei se îmbracă mai bine, se alimen­
pilotarea juzeelor intercontinentale des­ nale de la Anşan, din metalul cărora tează mai bine.
tinate transportului de pasageri. Deci adevăratul interes al unei ex­ au fost fabricate şi grinzile podului de
pe Ianţzî; noile baraje de pe Huaihe; Drept mărturie a acestui lucru stau
2. — Construirea sateliţilor artificiali plorări lunare nu este de a căuta ur­ calea ferată Baoţzi—Lancijou ; nodul şi cifrele. Iată cîteva din ele: în JDSC
care să ia pe bordul lor fiinţe umane hidraulic din defileul Sanmînsia şi consumul muncitorilor şi funcţionarilor
— deci să revină pe pămînt. mele misterioşilor „seleniţi“ care nu multe, multe alte lucruri... a crescut în comparaţie cu anul 19:16
cu aproximativ două cincimi, iar al
3. — Să se fabrice şi să se echipeze pot exista. Luna este o planetă fără Oricine a avut prilejul să viziteze ţăranilor — cu aproape o treime. Sa
un vas interspaţial cu destinaţia: Luna. noua Chină este uimit de proporţiile lariul mediu al muncitorilor şi func­
viaţă, lipsită de apă şi probabil de uriaşe ale noilor construcţii. Am stră­ ţionarilor a crescut în ultimii patru
La Leningrad, profesorul Gleb Ce- bătut Republica Populară Chineză de ani cu aproape 37 la sută. In perioa­
botarev a calculat parcursul unei fu- atmosferă, ,4r putea exista urme de la tropicele dogoritoare ale insulei Hai- da (950— 1956 în China au fost con
zee Pămînt—Lună—Pămînt. Aceasta nan şi pînă la graniţele ei nordice şi struite peste 60 milioane de metri pă­
gaz carbonic, dar prezenţa oxigenului peste tot am văzut înălţate schelele
şi-ar efectua traiectoria — fără chel­
este improbabilă. In plus, Luna este Fabrica de reparat motoare din R.p. Ungară a produs recent un nou tip de aparat electric de măsurat
„54—D“.
in permanenţă supusă bombardamen-
In foto: Asamblarea unui aparat care este destinat exportului.
Dr. DORU MIHA1L

tuială de combustibil, din momentul in (Continuare în pag. C-a) construcţiilor. Pe şoselele din China traţi de noi locuinţe. R. P. P O L O N Ă

«< I-----
1
o•> Noua fabrică de nitrogen
V. I. Lenin— conducătorul La 25 octombrie (7 Noiembrie),
*
ora 22,45, ta Petrograd, la Smolnîi, ••»>»
s-a deschis cel de-al doilea Congres

lui OCTOMB al Sovietelor. Problema de bază a •¦•»»>>
revoluţiei — problema puterii — a
*¦ chiar congrese ale Sovietelor), ci ex­ locuinţă conspirativă şi s-a stabilit fost rezolvată prin insurecţia armată ¦
* (Urmare din pag. Il-a) clusiv popoarele, masa, lupta mase­ la Smolnîi, la cartierul general al in­ victorioasă înainte de deschiderea
¦ lor înarmate... surecţiei, de unde a continuat să Congresului, aşa cum a prevăzut-o •*
conducă insurecţia, să se preocupe de Lenin. Congresul Sovietelor a preluat ¦*
¦ Luînd puterea azi, noi o luăm nu toate amănuntele ei. să dea dispo­ puterea din mîinile Sovietului din ¦*
* împotriva Sovietelor ci pentru ele. ziţii concrete în legătură cu înfăptui­ Petrograd, de la organul său — Co­
¦ trădare monstruoasă publicînd la 18 rea ei. mitetul militar-revoluţionar. e¦
¦ Luarea puterii, iată obiectivul insu­
recţiei... 'k Pe baza raportului lui Lenin, al ¦*
¦ octombrie în ziarul menşevic „Novaia ¦
¦ Guvernul se clatină. TREBUIE SA In ziua de 25 octombrie, la ora
FIE DATA cu orice preţ LOVITURA 10 dimineaţa, Comitetul militar-revo- ¦
¦ Jizni" hotărîrea cu privire ia insu­ DE GRAŢIEI luţionar a publicat sub formă de ma­
nifest apelul istoric scris de Lenin ¦<>
Orice întîrziere în acţiune este o- „Către cetăţenii Rusiei" — primul *
chivalentă cu moartea". document al Marei Revoluţii Socia­ ¦
liste din Octombrie, în care se spu­
¦ recţia pregătită de bolşevici. Faţă de Aceste indicaţii ale lui Lenin au nea : doilea Congres (general) al Sovie­ $
fost puse la baza activităţii practice . „Guvernul provizoriu a fost răstur­ ¦
¦ a C.C. în ceea ce priveşte organiza­ nat... telor din Rusia a adoptat Decretul $
rea insurecţiei.
¦ această trădare a capitularzilor, Le­ Cauza pentru care a luptat poporul asupra păcii, proclamînd o pace de­ ¦
Partidul comunist nu a dat posi­ — propunerea imediată a unei păci mocratică fără anexiuni şi contribuţii.
¦ bilitate guvernului provizoriu să pre- democratice, desfiinţarea proprietăţii Prin acest decret au fost stabilite ¦
întîmpine insurecţia, să ia iniţiativa moşiereşti asupra pămîntului, contro­ *
nin a pus chestiunea excluderii ior în mîinile sale. întregul mecanism al lul muncitoresc asupra producţiei, ¦
revoluţiei a fost pus în mişcare ra­ crearea guvernului sovietic — aceas­ •>
<• imediate din partid. pid. Poşta, telegraful, telefonul, Ban­ tă cauză este asigurată. ¦
¦ ca Naţională şi Arhiva de stat au
¦ fost ocupate fără vărsare de sînge Trăiască revoluţia muncitorilor,
¦ Lenin a elaborat un plan concret de către detaşamentele de gărzi roşii soldaţilor şi ţăranilor principiile politicii externe a statului ¦
ale muncitorilor, de către matrozii sovietic.
¦ al insurecţiei, care s-a bazat pe tac­ şl soldaţii revoluţionari. Acest apel, a fost transmis prin ’>
radio—telegraf, de staţia de radio de Decretul leninist asupra pămîntu- *
¦ Forja organizatoare a insurecţiei, pe crucişătorul „Aurora". In felul a- lul, adoptat de Congresul Sovietelor, <>
nucleul ei de şoc a fost organizaţia cesta, conţinutul lui a fost cunoscut a rezolvat pe cale revoluţionară pro­ ¦
* tica ofensivei prin surprindere, în­ de partid a comuniştilor din capitală, în întreaga ţară. ¦
¦ care a numărat în rîndurile sale *
¦ drăzneţe şi hotărîte împotriva tna- 50.000 de oameni. Acest nucleu a a- La ora 2 şi 35 minute p.m. la şe­ ¦
¦ dus după sine peste 25.000 de mem­ dinţa extraordinară a Sovietului din *>
¦ micului. Planul stabilea în mod pre- bri ai gărzilor roşii din Petrograd şi Petrograd, Lenin a luat cuvîntul în ¦
împrejurimile oraşului, aproximativ mod public pentru prima oară după
¦ cis obiectivul insurecţiei, locul, for- 50.000 de soldaţi ai garnizoanei din evenimentele din iulie, prezentînd un blema proprietăţii moşiereşti asupra O*
Petrograd şi tot atîţia marinari din raport cu privire la sarcinile, puterii pămîntului, a dat o lovitură nimici­
« Sovietelor. Apariţia lui la şedinţa so­ toare rămăşiţelor iobăgiei în Rusia. ?
¦ Kronstadt, hotărîţi ca sub lozinca vietului a fost primită de către cei Prin acest decret proprietatea moşie­ *>
ţele, planul operativ, mijloacele tac- „Victorie sau moarte" să lupte împo­ prezenţi cu aplauze furtunoase. Apre*- rească asupra pămîntului a fost des­ *
¦ triva puterii burgheziei, pentru in­ ciind însemnătatea istorico-mondială fiinţată imediat, fără nici o despă­ *
¦ staurarea puterii oamenilor muncii, a revoluţiei, Lenin şi-a exprimat con­ ?
¦ tice care asigură îndeplinirea lui. pentru socialism. vingerea că ea trebuie să ducă în ¦
cele din urmă la victoria socialis­
¦¦ Comitetul Central al partidului co­ In seara zilei de 24 octombrie, pe mului. *¦O
* baza hotărîrii Comitetului Central al
* munist, îndrumat de Lenin, a dat un partidului, Lenin ă părăsit ultima sa im tu m iiiitt» l< H * m tit

model de pricepere în alegerea mo­

» mentului insurecţiei. încercarea Gu­ gubire. Dreptul de proprietate priva­ ¦
tă asupra pămîntului a fost înlocuit
4¦> vernului provizoriu de a suspenda cu proprietatea de stat a întregului ¦
¦
¦ ziarul „Rabocii Puţi" — organul o¦
o<>
¦ popor asupra pămîntului. ¦
«• centra! al partidului — (aşa se nu­
¦¦
¦ mea alunei „Pravda"), explozia de Al doilea Congres (general) al
¦ ¦
¦ Sovietelor din Rusia a creat un stat *
¦ indignare revoluţionară a maselor Noua fabrică de nitrogen de la Kedzierzyn, Silezia, provincia Opole, R.P. Polonă, construită cu ajutorul
¦¦ împotriva acestui act contrarevolu­ * tehnic al U.R.S.S. va intra în curînd în funcţiune.
de tip nou — statul sovietic socia­ *
ţionar au fost folosite de către par­ list. ¦ In foto: Vedere parţială a fabricii.
¦
¦ tid ca prilej, ca semnal al insurec­ Al doilea Congres (general) al So­ R. C E H O S L O V A C Ă
¦ vietelor din Rusia a format primul ¦
¦ ţiei.
¦ ?
¦ ¦
« In seara zilei de 24 octombrie ¦
*
¦

« 1917, Lenin, care se găsea într-o lo­ guvern sovietic — Sovietul Comisa­ ¦
¦ ¦
¦ rilor Poporului, în frunte cu Lenin. ¦
«• cuinţă conspirativă, în scrisoarea că­ ¦

¦ tre membrii C.C. a arătat că „...si­ Partidul comunist a îndeplinit cu A Primul reaefor atomic

¦ OJ
«• succes rolul de organizator al Marii
¦ tuaţia este cum nu se poate de cri­ ¦
?
¦ tică. Este limpede ca lumina zilei că Revoluţii Socialiste din Octombrie, * La Institutul de fizică nucleară al la asamblarea reactorului. In labora­ sută uraniu 235. Este temperat Şi
* Academiei de ştiinţe a R. Cehoslo­ toarele sovietice, unde sînt în funcţiu­ răcit cu apă distilată. Reactorul dispu­
¦ orice intîrziere a insurecţiei este a- pentru că el. a exprimat şi a apărat ¦ vace, care se construieşte în prezent ne reaclori şi ciclotroni de acelaşi tip, ne de un număr de canale adecvate*
¦ la Husince-Rez, în apropiere de Pra- au fost pregătiţi o serie de specialişti pentru experienţe in sfera fizicii nu­
* A¦ ga, a fost pus în funcţiune zilele a- cehoslovaci în domeniul energiei nu­ cleare, radiochimiei, biologiei, precum
¦ cum cu adevărat echivalentă cu ihteresele vitale ale oamenilor mun­ ?O ccslea primul reactor atomic construit cleare. şi a tehnicii termale. Reactorul va asi­
¦O în Cehoslovacia. Utilajul penlru acest
¦ moartea. cii în mod consecvent şi pînă la o¦ reactor a fost livrat de Uniunea So­ Reactorul cehoslovac are o capaci­ gura de asemenea producţia de radio-
¦« Vă conjur, tovarăşi, să înţelegeţi ?o vietică. Specialiştii sovietici au ajutai izotopi pentru o serie de instituţii ştiim
¦ capăt, a condus cu pricepere lupta de asemenea pe tehnicienii cehoslovaci tate de 2.000 kilowaţi, funcţionează cu ţifice şi pentru folosirea practică.
¦ *
¦ că totul atîrnă acum de un fir de material fisionabil, îmbogăţit cu 10 la
¦
¦ păr, că la ordinea zilei sînt probleme maselor pentru o nouă orînduire so­

¦ pe care nu le pot rezolva nici con­ cială. (Agerpres).

O¦ ferinţele, nici congresele (fie ele (După un articol de I. PETROV) ?
?

¦