Page 22 - 1957-11
P. 22
Pag. 6 DRUMUL ¦SOCIALISMULUI^ Nr. 900
BSSSS
Cuvîntarea tovarăşului Em GRIGORE PREOTEASA
(Urmare din pag. l-a) zdrobească fără cruţare orice încercări Iăuzesc politica externă a ţărilor so turilor pentru asigurarea unei păci La 4 noiembrie, în urma unui îa parte activă la acţiunile de şi alte sarcini de răspundere.
de slăbire a unităţii rîndurilor sale, cialiste, ca şi ă numeroase state ne- trainice. accident tragic, a încetat din ajutorare ale ceferiştilor şi in Intelectual cu o temeinică pre
de astăzi peste 46 la sută din supra a disciplinei de partid. Partidul Co socialiste ca India, Indonezia şi altele, viaţă Grigore Preoteasa, fiu tră în rîndurile Uniunii Tine gătire, devotat ideilor marxist-
faţa agricolă a ţării. Gu toate greu munist al Uniunii Sovietice a putut care, eliberîndu-se de sub dependenţa Lumea contemporană — a spus în credincios al clasei muncitoare retului Comunist din Romînia. leniniste, el a desfăşurat o ac
tăţile care mai trebuie învinse, au fost conduce poporul sovietic la dobîndirea colonială şi pornind pe calea unei dez partea finală a cuvîntării sale tov. şi al poporului nostru, militant tivitate rodnică pentru dezvol
obţinute realizări incontestabile în ridi marilor sale victorii tocmai pentru că voltări independente, aduc o importantă Emil Bodnăraş — prezintă tabloul în devotat al partidului, membru In anii cînd sub conducerea tarea şi înflorirea culturii ţării
carea nivelului de trai al celor ce a apărat şi întărit necontenit unita contribuţie la realizarea unui climat de trecerii dintre cele două sisteme — supleant al Biroului Politic, se Partidului Comunist Romîn, în noastre.
muncesc. tea şi coeziunea' partidului, izvorul înţelegere şi cooperare internaţională. socialismul şi capitalismul. Faptele do întreaga ţară se desfăşura lup
forţei sale de nebiruit. vedesa că viitorul aparţine socialismu
Există toate condiţiile în ţara noas Uniunea Sovietică şi celelalte ţări so lui, orînduirii tinere, plină de vigoare, cretar al C.C. al P.M.R. ta împotriva fascizării Romî In 1956 Grigore Preoteasa
tră ca, pe baza sporirii continuie a In acest spirit partidul nostru edu cialiste nu şi-au pus niciodată speran întruchipînd cerinţele progresului so niei şi pregătirilor războiului este numit ministru al Aface
producţiei industriale şi agricole, a ri că pe membrii săi, asigurînd întărirea ţa în război pentru a învinge în între cial, năzuinţele maselor populare. Sis Grigore Preoteasa şi-a închi
dicării productivităţii muncii şi redu continuă a rolului său conducător în cerea cu capitalismul. „Noi pornim de temul mondial socialist înglobează un nat viaţa încă din primii ani antisovietic, Grigore Preoteasa rilor Externe şi desfăşoară o
cerii preţului de cost, să fie realizate construirea socialismului, creşterea ca la premiza că pentru victoria socialis teritoriu de 35.000.000 km. p. (26 la ai studenţiei mişcării revoluţio
noi progrese în îmbunătăţirea vieţii pacităţii sale de organizare şi mobili mului nu este nevoie de război — a sută din suprafaţa globului) cu o popu a devenit unul dintre conducă activitate neobosită pentru pro
poporului nostru. zare a maselor muncitoare. declarat N. S. Hruşciov în interviul a- laţie de 970.000.000 de oameni (35 la
cordat corespondentului ziarului „New sută din populaţia lumii) şi dînd circa nare a proletariatului, celor torii tineretului antifascist şi ai movarea politicii de pace a
Democraţia populară a asigurat o In cadrul familiei frăţeşti a ţărilor York Times". Sîntem convinşi că în în 30 la sută din producţia industrială mai înalte năzuinţe ale poporu mişcării studenţeşti democrati partidului şi guvernului.
înflorire fără precedent a culturii şi socialiste — a spus mai departe vor trecerea paşnică cu capitalismul, victo mondială. Ţările socialiste, ocupă a
artei poporului nostru. bitorul — popoarele eliberate din lan ria va reveni socialismului, iar capi proape două treimi din teritoriul Euro lui romîn. El s-a născut la 25 ce din Romînia. Publicist deo La Congresul al IMea al
ţurile sistemului capitalist au stator talismul va dispare inevitabil de pe pei şi Asiei. Fiecare din aceste cifre august 1915, într-unul din car sebit de talentat, Grigore Partidului Muncitoresc Romîn,
Cucerirea puterii de către clasa nicit între ele relaţii noi, superioare, arena istoriei, la fel cum s-a întîmplat reprezintă o pierdere corespunzătoare tierele muncitoreşti cu veche Preoteasa a participat la re Grigore Preoteasa este ales
muncitoare şi construirea socialismului relaţii opuse inegalităţii şi exploatării la timpul său cu feudalismul care a pentru lumea capitalistă. tradiţie revoluţionară ale Capi dactarea mai multor publica membru al C.C. al P.M.R., iar
în ţări atît de deosebite, cum sînt existente în lumea capitalistă. Aceste cedat locul capitalismului". talei. Tatăl său era muncitor ţii antifasciste, legale şi ilega în iulie 1957 Plenara C.C. al
ţările socialiste din Europa şi Asia, relaţii dintre ţările socialiste, carcateri- Zadarnic încearcă propaganda impe tipograf Ia C.F.R., iar mama sa le, ale Uniunii Tineretului Co P.M.R. îl alege membru su
n-a putut desigur să nu dea naştere zate prin colaborare şi întrajutorare Zadarnic îşi exprimă cercurile agresi rialistă să slăbească forţa de atracţie
unei mari diversităţi de forme şi me frăţească şi egalitate în drepturi sînt ve imperialiste neliniştea faţă de sim a ideilor socialismului, calomniind şi muncitoare la Fabrica de ţigări. munist şi Partidului Comunist pleant al Biroului Politic şi
tode specifice, determinate de parti o reflectare a caracterului comun al patia şi sprijinul acordat de pături tot împroşcînd cu noroi mişcarea comu- Grigore Preoteasa a cunoscut
cularităţi naţionale şi tradiţii istorice. orînduirii lor de stat, a comunităţii de mai largi ale opiniei publice mondiale niştă, intensificînd campania de cle din copilărie viaţa grea, plină Romîn. secretar al Comitetului Central
In acelaşi timp însă, experienţa Revo interese, a unităţii ideologiei lor, a ţe politicii consecvente de pace a U.R.S.S. vetiri împotriva ţărilor socialiste. Cele de suferinţe şi lupte a prole
luţiei Socialiste în toate ţările demo- lurilor comune de construire a socia şi a celorlalte ţări socialiste. Puterni mai abile mistificări nu pot ascunde tariatului din ţara noastră. A- Arestat în repetate rînduri al Partidului Muncitoresc Ro
cra.t-populare a dovedit că această di lismului şi comunismului — factori cul răsunet şi aprobarea cu care au ascuţirea continuă a contradicţiilor sis vînd o puternică sete de învă
versitate de forme şi metode specifice care stau la temelia unităţii şi soli fost primite de oamenii iubitori de temului capitalist, creşterea luptei re ţătură, el izbuteşte, înfrîngînd de organele represive ale re mîn, avînd sub îndrumarea sa
se bazează pe existenţa unor trăsă darităţii ţărilor socialiste. pace de pretutindeni propunerile Uniu vendicative a maselor muncitoare a nenumăratele piedici pe care le
turi esenţiale, comune tuturor ţărilor, nii Sovietice cu privire lă încetarea căror exploatare în ţările capitaliste se întîmpinau fiii oamenilor muncii gimului burghezo-moşieresc, el sectoarele culturii, propagandei
în care puterea aparţine clasei munci Prietenia şi alianţa cu ţările socia cursei înarmărilor şi la realizarea de intensifică în urma cursei înarmărilor.
toare, în frunte’ cu partidul său comu liste, în frunte cu Uniunea Sovietică, zarmării generale, realizarea unui sis a fost condamnat în 1935 de şi agitaţiei.
nist. este elementul fundamental al politi tem general de securitate colectivă în Sîntem martorii uriaşului avînt al
cii externe a R. P. Romîne. Europa, interzicerea fabricării armelor luptei de eliberare a poparelor colo Consiliul de Război şi a înfrun Pentru meritele sale deosebi
Legile generale ale revoluţiei socia atomice şi termo-nucleare, precum şi niale. Peste un miliard 300 de mili
liste şi-au găsit pentru prima oară ve Poporul romîn, care a cunoscut din a experimentării lor, se datoresc fap oane de oameni, reprezentînd jumă tat, timp de doi ani şi jumăta te, Grigore Preoteasa a fost
rificarea în focul Revoluţiei din Oc proprie experienţă, efectele dezastruoase tului limpede şi cu neputinţă de tăgă tate din populaţia globului, au sfărî-
tombrie. Experienţa Partidului Comu ale acordurilor economice înrobitoare duit că politica de pace a U.R.S.S. mat cătuşele robiei colonialismului. Ţă te, viaţa aspră în închisorile distins cu înalte ordine şi me
nist al CJniunii Sovietice în cei 40 încheiate altădată de Romînia cu pu şi a celorlalte ţări socialiste corespunde rile socialiste şl in primul rînd Uniu
de ani de la Marea Revoluţie So terile imperialiste, este conştient de întrutotul intereselor fundamentale ale nea Sovietică acordă un sprijin larg să termine liceul în anul 1932 Jilava, Doîtana şi Craiova. dalii ale Republicii Populare
cialistă din Octombrie, are o însem superioritatea şi marile avantaje ale tuturor popoarelor lumii. fostelor state coloniale şi dependente
nătate istorică mondială, ea fiind ex relaţiilor economice dintre Romînia şi şi să urmeze apoi studiile uni In 1937-1938, după elibera Romîne.
perienţa partidului care a organizat şi Uniunea Sovietică, bazate pc deplina Exprimînd interesele vitale şi năzuin
condus prima revoluţie socialistă victo egalitate în drepturi şi avantaj reci ţele de pace ale întregului nostru po versitare. rea din închisoare, Grigore Prin moartea iubitului nostru
rioasă. Gu toată varietatea formelor spe proc. In timp ce marile puteri impe por, guvernul R. P. Romîne promo
cifice. ale dezvoltării Revoluţiei Socialiste rialiste s-au străduit să menţină Ro vează cu consecvenţă politica de co Legăturile strinse cu oame Preoteasa îşi continuă activita tovarăş, Grigore Preoteasa, cla
şi construirii socialismului, experienţa mînia drept bază de materii prime şi existenţă paşnică cu toate statele fără
partidelor comuniste şi muncitoreşti din piaţă de desfacere a produselor lor, deosebire de orînduirea lor socială. nii simpli în mijlocul cărora a tea revoluţionară ca membru sa muncitoare, intelectualitatea
ţările socialiste, a dovedit deplina va U.R.S.S., mare putere socialistă, ne a- Contribuţia Romîniei la slăbirea în
labilitate a unor factori fundamentali jută să făurim o puternică industrie cordării internaţionale şi la dezvolta crescut, sentimentele sale pu al Comitetului local Bucureşti progresistă din ţara noastră,
ai experienţei Partidului Comunist al socialistă, să creăm cadre calificate rea relaţiilor de colaborare multilate ternice împotriva nedreptăţii al Partidului Comunist Romîn. poporul romîn, pierd un fiu
Uniunii Sovietice: dictatura proletaria de specialişti şi să dezvoltăm astfel în- rală cu toate statele a fost recent su sociale, îl îndreaptă încă din Fiind din nou arestat este in credincios, iar Partidul Munci
tului, rolul conducător al partidului tr-un ritm rapid întreaga economic. bliniată de propunerea guvernului ro aceşti ani către mişcarea re ternat în anii 1940-1944 în la toresc Romîn şi statul demo-
comunist, alianţa muricitorească-ţără Este limpede că relaţiile de prietenie mîn adresată Albaniei, Bulgariei, Circ gărele Ciuc, Caracal, Tîrgu Jiu. crat-popular un conducător de
nească, asigurarea egalităţii în drepturi şi colaborare multilaterală cu U.R.S.S. ciei, Iugoslaviei şi Turciei în vederea voluţionară. După eliberarea ţării noastre seamă.
a naţionalităţilor, dezvoltarea planifi şi celelalte ţări socialiste aii înlesnit realizării unei largi colaborări colec In timpul marilor lupte re
cată a economiei în scopul construirii poporului nostru vindecarea rănilor, iive în regiunea balcanică. Ne expri partidul îi încredinţează sar Amintirea lui Grigore Preo
socialismului şi al ridicării nivelului războiului, să înfăptuiască opera de măm convingerea că, în ciuda unor voluţionare ale muncitorilor de cina de redactor şef al ziaru teasa va rămîne neştearsă în
de trai al maselor, dezvoltarea de refacere a economiei naţionale şi să dificultăţi care pot fi pe deplin înlă
mocraţiei socialiste şi întărirea stalu treacă la construirea socialismului în furate, există largi posibilităţi de în- la Griviţa, Grigore Preoteasa lui „Romînia Liberă", precum inimile noastre.
lui socialist — pavăză a cuceririlor tr-un timp scurt şi cu incomparabil tăpluire a unei conveţuiri paşnice n
poporului, — şi în sfîrşit internaţiona mai puţine sacrificii decît popoarele so popoarelor din Balcani, ceea ce cores spre a birui greutăţile în calea dez COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
lismul proletar. vietice. punde nu numai intereselor popoarelor vollării economice independente. In CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
din această regiune, ci totodată inte treaga omenire urmăreşte cu simpatie
Un rol deosebit în istoria mişcării Politica partidului şi guvernului reselor tuturor popoarelor iubitoare de
muncitoreşti revoluţionare mondiale îl nostru de dezvoltare a relaţiilor de pace. mişcarea eliberatoare a popoarelor a-
are Congresul al XX-lea al Partidului colaborare frăţească cu celelalte ţari
Comunist al Uniunii Sovietice. Acest socialiste şi îii primul rînd cu U.R.S.S. Alături de celelalte popoare europene, suprite. Nici un fel de comploturi im TELEG R A M E EX T ER N E
congres a elaborat în spiritul leninis se bucură de adeziunea şi sprijinul poporul romîn consideră drept una din perialiste nu vor putea împiedica pră
mului teze teoretice de importanţă ca larg al oamenilor muncii, al tuturor principalele sale îndatoriri lupta Im
pitală în problemele păcii, revoluţiei patrioţilor din ţara noastră. Succe potriva reînvierii militarismului german, buşirea definitivă a odiosului sistem
socialiste, realizării unităţii de acţiune sele în producţie cu care oamenii
a clasei muncitoare şi a rezolvat pro muncii din ţara noastră au cinstit a care a adus atîtea suferinţe omenirii. Cu privire la deschiderea sesiuniicolonial al imperialismului. Conducătorii politici
bleme însemnate apărute în cursul o- 40-a aniversare a Marelui Qctombrie, Sub steagul ideilor Revoluţiei din
perei de construire a comunismului. numeroase manifestări sărbătoreşti ce Oamenii muncii din ţara noastră
Hotărîrile Congresului al XX-lea au au loc în întreaga ţară, larga şi en îşi ridică glasul în apărarea dreptului Octombrie, al ideilor marxism-leninis jubiliare a Sovietului Suprem sirieni cheamă poporul
eontribuit la întărirea comunităţii sta tuziasta participare a muncitorilor, ţă legitim de autodeterminare al poporului inului îşi slrîng rîndurilc zeci şi zeci al U. R. S. S. să menţină vigilenţa
telor socialiste, la intensificarea acti ranilor şi intelectualilor la aceste algerian, pentru încetarea războiului de milioane de oameni ai muncii din faţă de noile planuri
vităţii mişcării muncitoreşti internaţio manifestări, constituie o vie dovada sîngeros din Algeria. lumea capitalistă. Lupta plină de sa MOSCOVA 5 '(Agerpres). — TASS transm ite: In cadrul
nale, la un nou avînt al luptei pentru a faptului că prietenia romîno-sovie- crificii a comuniştilor pentru apărarea sesiunii comune a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalită împotriva Siriei
pace. Impulsul dat de Congresul al lică este cauza scumpă a întregului Poporul romîn este un partizan ferm intereselor fundamentale ale oamenilor
XX-lea al Partidului Comunist al Uni popor.
unii Sovietice gîndirii marxist-lcninis- al înfăptuirii dezarmării generale, al muncii, dîrzcnia şi clarviziunea poli ţilor, în ziua de 6 noiembrie, ora 10 dimineaţa se va deschide DA.MASC 5 (Agerpres). Co-
te se reflectă în contribuţia creseîndă Dezvoltarea continuă ă relaţiilor din tica cu care călăuzesc lupta popoarelor
ă partidelor comuniste şi muncitoreşti, tre ţările socialiste, întărirea lagăru interzicerii necondiţionate a experimen în Palatul sporturilor din Lujniki sesiunea jubiliară a Sovietului mentîind situaţia din Siria şi
la îmbogăţirea tezaurului comun al
experienţei mişcării muncitoreşti inter tării şi folosirii armelor de exterminare pentru eliberarea socială şi naţională, Suprem al U.R.S.S. consacrată celei de a 4()-a aniversări a Ma schimbarea tacticii americane
naţionale, la dezvoltarea teoriei şi
practicii revoluţionare. în masă. a dus Ia o puternică creştere a autori rii Revoluţii Socialiste din Octombrie. după terminarea dezbaterilor
Dezvoltînd necontenit legături mulţi tăţii şi influenţei partidelor comuniste. din O.N.U. cu privire la Siria,
Călăuzindu-se după experienţa Parti SESIU N EA Consiliului Ligii conducătorii politici sirieni şi
dului Comunist al Uniunii Sovietice, laterale de colaborare cu ţările din Un avînt fără precedent l-a luat miş ţărilor arabe
confirmată de practica întregii miş carea sindicală mondială. Recentul Gon- ziarele din Damasc cheamă po
cări comuniste internaţionale, gene- Orientul apropiat, Romînia este vital greş Mondial al Sindicatelor, organizat CAIRO 5 (Agerpres)’. — ţinerea forţelor speciale ale porul să menţină vigilenţa fa
ralizînd propria sa experienţă de luptă, de Federaţia Sindicală Mondială, ă TASS anunţă: La Cairo îşi con O.N.U. ţă de noile planuri împotriva
Partidul Muncitoresc Romîn a soluţio interesată în menţinerea păcii în a constituit un eveniment de mare în tinuă lucrările sesiunea Consi Siriei. Preşedintele comisiei
nat, conform condiţiilor istorice concre semnătate în lupta pentru realizarea liului Ligii ţărilor arabe. Si Comitetul Politic a discutat pentru afacerile externe a parla
te din ţara noastră, problemele pe care ceastă parte a lumii. Oamenii muncii unităţii de acţiune a oamenilor muncii multan, îşi ţine şedinţele Comi de asemenea problema influen mentului sirian, Djabi, a decla
le-a ridicat lupta pentru cucerirea pu şi a sindicalelor, pentru îmbunătăţirea tetul politic al Ligii. ţei negative a „pieţii comune" rat că în actuala situaţie Siria
terii şi pe care le ridică opera de din ţara noastră, alături de forjele condiţiilor de muncă şi de trai ale cla europene asupra economiei ţă nu consideră că primejdia unei
construire a socialismului. Partidul a- sei muncitoare, pentru pace. După cum anunţă presa, în rilor arabe şi a hotărît să se agresiuni împotriva ei ar fi dis
cordă cea mai mare atenţie întăririi luptătoare pentru pace de pretutindeni, şedinţa din 3 noiembrie Comi opună acordului privitor la părut.
regimului democrat-popular, consoli Mişcarea comunistă şi muncitoreas tetul politic a adoptat hotărî- „piaţa comună" europeană. Co
dează necontenit alianţa muncilorea- îşi exprimă calda simpatie şi solidari că internaţională se afirmă tot niai rea de /a respinge propunerea mitetul ia recomandat ţărilor a- El a adăugat că poporul tre
scă-ţăfănească, frăţia dintre poporul puternic ca o uriaşă forţă pusă în sluj secretarului general al O.N.U., rabe să insiste asupra consoli buie să urmărească cu vigilen
romîn şi minorităţile naţionale, fac tate faţă de popoarele Orientului arab ba progresului social. Unitatea şi Hammarskjoetd, privind partici dării unităţii economice inter- ţă viitoarele evenimente. In
tor de care depinde construirea vic coeziunea mişcării comuniste mondiale parea ţărilor arabe la finanţa arabe pentru a apăra economia continuare, Djabi a dezvăluit
torioasă a socialismului. care au sfărmat lanţurile robiei colo se dezvoltă necontenit pe baza princi rea cheltuielilor legate de între arabă. că guvernele duşmănoase po
piilor internaţionalismului proletar. poarelor arabe continuă să fie
Experienţa P.C.U.S. ne învaţă că c- niale şi îşi apără cu curaj libertatea. ameninţătoare. Din .această cau
xistenţa unui partid revoluţionar al Mişcarea comunistă internaţională con ză, a spus el, guvernul Siriei a
proletariatului, care să se situeze ferm propus ca pltngerea Siriei să
pe poziţiile marxism-leninismuiui, con- sideră drept o înaltă îndatorire întă fie menţinută pe ordinea de zi
sliiuic condiţia esenţială a victoriei a O.N.U.
Tratative între reprezentanţiirirea continuă a solidarităţii în
revoluţiei socialisto. Experienţa P.C.U.S. Comentînd încetarea dezba
ne arată totodată ca pentru a-şi în tre ţările socialiste şi partidele comu terilor la O.N.U. în problema
deplini rolul de forţă conducătoare a Siriei, ziarele siriene „Aleî Ba“
revoluţiei proletare, a operei de con P.S.I1.6. şiniste şi muncitoreşti din ţările capi 9.C. din Algeria şi „Al Djarida" scriu că „lup
strucţie socialistă, partidul trebuie să ta nu s-a terminat şi toate do
lupte cu intransigenţă împotriva o- taliste şi coloniale, întreaga evoluţie vezile arată că imperialiştii nu
portunismuiui şi revizionismului, să şi-au schimbat gîndurile deşi
a istorici contemporane ilustrează tri BERLIN 5 (Agerpres) —ADN roase manifestaţii, „oamenii şi-au schimbat tactica",
umful ideilor marxism-leninsmului. anunţă : La 31 octombrie au a- muncii din R. D. Germană sînt
Spulberînd diversiunile ideologice ale vut loc la Berlin tratative între —0*0—
imperialismului, luptînd cu fermitate reprezentanţi ai Comitetului Cen solidari cu poporul algerian".
împotriva tuturor varietăţilor revizio tral al Partidului Socialist Unit Lupta grevistă a
nismului, oportunismului şi dogmatis din Germania, şi ai Partidului Reprezentanţii celor două par
mului,. Partidul Comunist al Uniunii Comunist din Algeria. La în tide au căzut de acord că în oamenilor muncii
Sovietice şi celelalte partide comunis cheierea tratativelor a fost dat
te şi muncitoreşti ridică tot mai sus publicităţii un comunicat. tărirea continuă a lagărului so din japonia
steagul marxism-leninismuiui, măreţul cialist este o condiţie necesară
In comunicat se declară că
pentru a grăbi victoria popoare
duipă cum reiese din nume lor oprimate împotriva asupri
torilor imperialişti.
lui socialist şi a unităţii tuturor ţă Guvernul romîn a făcut cunoscut că steag al eliberării omului de exploatare In Egipt a fost creată o mare organizaţie de TOKIO 5 (Agerpres). —•
rilor socialiste a dat acestora posibi ţara noastră, alături de celelalte state şi asuprire. masă — Uniunea Naţională TASS transmite: La 4 noiem
litatea să respingă presiunile impe iubitoare de pace, sprijină lupta po brie, muncitorii de la cele mai
rialiste, să apere cuceririle lor revo porului şi guvernului sirian în vede In decursul celor 40 de ani care CAIRO (Agerpres). — TASS Organul executiv suprem al mari societăţi metalurgice din
luţionare şi să păşească neabătut îna rea zădărnicirii încercărilor de încăl au trecut de la victoria Revoluţiei din anunţă: La Cairo a fost dat pu- Uniunii Naţionale este comitetul Japonia „Yawata Seitetzu",
inte pe calea construcţiei socialiste. care a suveranităţii şi independenţei Octombrie, istoria a verificat pe deplin „Fudzi Seitetzu", „Sumitomo
Unitatea comunităţii statelor socialiste Siriei, pentru preîntîmpinarea unui con trăinicia şi superioritatea orînduirii bliciiăţii decretul preşedintelui executiv suprem din care (ac Kindzolui" şi „Nihon Kokan"
este o chezăşie a independenţei naţio ¦flict care ar aduce grave prejudicii socialiste. Niciodată măreaţa forţă a nN'iuasnsn•e•rmNcauiţ-io*pnraivliei.reAaclaeacsrtoae-atUrtenai•uUne- p,arte p__r,_eş.ed,.int¦el,e TUIni.uni.i. ş\i. 20 au declarat o grevă de 48 de ore.
ideilor Revoluţiei din Octombrie n-a
Aceasta este deja cea de ă
nale şi construirii victorioase a so intereselor vitale ale tuturor popoarelor fost atît de evidentă ca în zilele noa este concepută ca o organizaţie Ce Organul conducător 6-a grevă in campania de luptă
cialismului în fiecare din aceste ţări. aflate în această regiune şi cauzei pâ stre. Legile dezvoltării socialiste, ce pentru majorarea salariului în
lată de ce partidele comuniste şi mun cii generale. rinţele dezvoltării omenirii impun ne de masă a diferitelor pături ale es^e Congresul general care se cepută de muncitorii din indus
citoreşti consideră întărirea continuă cesitatea înlocuirii capitalismului cu tria metalurgică de la 8 oc'-
La 40 de ani de la victoria Revo poporului egiptean. convoacă odată pe an. lombrie. O grevă de 24 de ore
a unităţii ţărilor socialiste drept una luţiei din Octombrie asistăm la o i- orînduirea nouă, socialistă. Nu încape ...Şiacum: înainte, spre Lună! au declarat şi muncitorii de la
din cele mai importante sarcini. mensă creştere a forţelor antiimperialis- îndoială că întreaga omenire va păşi întreprinderile metalurgice me
te şi antirăzboinice. Niciodată în de pe calea Marelui Octombrie spre vic (urmare din pag. 5-a) dacă separarea s-a produs în momentul dii şi mici.
Revoluţia din Octombrie, construi cursul istoriei nu s-au ridicat în apă toria socialismului.
rea socialismului în U.R.S.S. ş ş cele rarea păcii asemenea forţe uriaşe ca iului meteoriţilor şi mitralierii raze în care pămînhil era în întregime in Cei 4.000 de mineri de la mi
lalte ţări care s-au eliberat din robia a z i: familia frăţească a ţărilor socia Trăiască a 40-a aniversare a Marii candescent, nu putea lăsa o cicatrice. na Kisima (Kiusiu) care au
capitalistă, a arătat lumii întregi că liste, un şir de state nesocialiste care Revoluţii Socialiste din Octombrie 1 lor ultraviolete emise de soare, precum luptat cu abnegaţie timp de 94
socialismul şi pacea sînt de nedespăr sprijină pacea, clasa muncitoare inter In plus, Luna va avea rolul de „pla de zile împotriva planurilor pro
ţit. Din prima zi a existenţei sale pu naţională, mişcarea mondială pentru Trăiască gloriosul popor sovietic, şi radiaţiei cosmice primare. Observa că turnantă”, de „releu" pentru călăto
terea sovietică a adresat tuturor po pace, popoarele ţărilor coloniale şi de constructor al comunismului, deschiză riile interplanetare. Greutatea, in Lună, prietarilor de mine de a inten
poarelor şi guvernelor apelul pentru pendente ce luptă pentru eliberarea tor al unei ere noi în istoria om enirii! ţiile optice nu decelează nici o urmă csie de 6 ori mai mică decît pe pă sifica exploatarea muncitorilor
încheierea unei păci drepte şi trainice. lor naţională. Preîntîmpinarea şi ză mînt, în aşa fel incit un vehicul care
Principiile leniniste ale coexistenţei paş dărnicirea uneltirilor imperialiste tin- Trăiască încercatul Partid Comunist de vegetaţie. De aceea, marele interes aici ar avea 300 ione, acolo ar ciniări şi de a le reduce salariul, vor
nice a socialismului şi capitalismului, zînd la dezlănţuirea unui nou război al Uniunii Sovietice, 'Comitetul său 50 ione, ceea ce înseamnă o econo relua mîine munca. Lupta gre
ale întrecerii paşnice dintre cele două mondial a devenit pe deplin posibilă, Central şi guvernul sovietic:’ ai Lunci, esle legat de particularităţile mie considerabilă de energie motrică vistă a muncitorilor de la acea
sisteme mondiale, stau la baza politicii înfăptuirea acestui ţel cerc popoarelor pentru a învinge atracţia Liniei. stă mină s-.a bucurat de spriji
externe a statului sovietic. o neobosită vigilenţă faţă de acţiunile Trăiască puternicul lagăr al socia geologice care au o mare asemănare nul depiin al Federaţiei japone
cercurilor agresive, continuarea efor lismului în frunte cu Uniunea RepuL: "Astfel, iovarăşa credincioasă, a pă- ze a sindicatelor oamenilor
Azi principiile coexistenţei paşnice a bliciior Sovietice S ocialiste! cu cele ale pămlniului — asemănare mîntului, — Luna poeţilor şi îndră muncii din industria carbonife
statelor cu sisteme sociale diferite că gostiţilor, se va revela ca punctul de ră care în acest timp a decla
Trăiască unitatea frăţească a tutu care a făcut pe linii' astronomi să afir sprijin indispensabil pentru cele mai rat în repetate rînduri greve fia
ror ţărilor socialiste ! îndrăzneţe visuri ale omenirii. solidaritate de 24 şi 48 uo ore.
me că Luna s-a smuls, lă lin moment
Trăiască învăţătura atotbiruitoare a Intr-un fel şi savanţii sirii poeţii Datorită acestor eforturi co
marxism-leninismuiui! dat, din pămînt. Cicatricea acestei se lunii. mune ale minerilor din întrea
ga ţară patronii au fost siliţi
parări ar fi încă vizibilă — au afir să renunţe la planurile lor.
mat ei — sub aspectul Oceanului Pa
cific. "
Ipoteza aceasta a fost respinsă —
şi motivele sînt lesne de înţeles: vo
lumul bazinului Oceanului Pacific este
de 34 de ori' mai mic decît Luna şi
Redacţia şi administraţia ziarului str. b Martie nr. 9, T ejejm : 188—189. Taxii plătită in numerar conform aprobării D irtc ţim t Generale P.TJ.R. nr.236.320 din 6 noiembrie. 1949, — Tiparul întreprinderea, g « Ş grafică „l Mai" — A.
î vi •
