Page 23 - 1957-11
P. 23
Bib
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
mu socialismul I LENIN
n in i alături
de Sverdlov,
în „Piaţa
Anul IX. Nr. 901 Vineri 8 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani Roşie“
la o
demonstraţie
SESIUNEA JUBILIARA f
a Sovietului Suprem al UR.S.S.
40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie Cu prilejul sărbătoririi celei de a 40-a aniversări
Raport prezentat de tovarăşul N. S. Hruşciov, a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
prim-secretar al C. C. al P. C. U. S.
MOSCOVA 6 (Agerpres). - TAS$S un viitor fericit şsi luminos — spore so- munist, au construit socialismul într-o jjugul asupririi capitaliste şi coloniale, însufleţite mitinguri ale
Tovarăşi deputaji ai Sovietului Su cialism. Acesta era un drum nou, ne perioadă istorică scurtă. au devenit stăpînii soartei lor, au păşit
prem I străbătut în istorie. Clasa muncitoare, pe calea construirii socialismului. oamenilor muncii din regiune
Tovarăşi muncitori, colhoznici, in oamenii muncii din ţara noastră, de Ei au arătat lumii întregi marile forţe
telectuali ai Uniunii Sovietice I venind pentru prima oară stăpîni pe creatoare ale poporului care s-a eliberat Poporul sovietic a simţit întotdeauna La Deva Mitingul este deschis de iov. Petru fruntaşi în producţie şi vechi militanţi
Dragii noştri oaspeţi străini, so soarta lor, au dat dovadă de o nemai de cătuşele capitalismului, forţe care şi simte sprijinul frăţesc, prietenesc din Bogdan, secretar al Comitetului de ai mişcării muncitoreşti din raionul
siţi in Uniunea Sovietică din toate col văzută dîrzenie, bărbăţie şi eroism, în s-au desfăşurat într-o gigantică muncă partea proletariatului internaţional, din
ţurile globului! apărarea cuceririlor socialiste, de un de constructivă. partea milioanelor de oameni ai mun partid al Combinatului siderurgic Hu Orăştie.
In numele şi din însărcinarea Prezi votament şi de o credinţă nemărginită cii din lumea întreagă. Rupînd prima
diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., faţă de cauza revoluţiei, de abnegaţie Oamenii muncii din toate ţările, în frontul imperialismului, în anul 1917, In jurul orei 10 în piaţa din faţa nedoara. Ia apoi cuvintul iov. Ştefan Mitingul a fost deschis de către tov.
al guvernului sovietic, al Comitetului în înfrîngerca greutăţilor şi lipsurilor, treaga omenire progresistă au urmărit construind socialismul, zdrobind maşina sfatului popular regional, oameni ai Şoimoşi membru al Biroului regional Ilie Dan, preşedintele sfatului popular
Central 'al Partidului Comunist al U- de o perseverenţă de nezdruncinat şi cu o atenţie neslăbită şi cu caldă sim de război hitleristă, ţara noastră şi-a muncii din oraşul Deva s-au întrunit P.M.R. Hunedoara, secretar al Comi raional, apoi, tov. Alexandru Şuluţiu,
niunii Sovietice, vă felicit cu căldură de o înţelepciune cu adevărat populară patie neasemuitele fapte eroice în mun îndeplinit cu cinste datoria ei interna- pentru a participa la mitingul organi tetului orăşenesc Hunedoara. Vorbitorul prim-secretar al Comitetului raional
cu prilejul marii şi îmbucurătoarei săr în construirea fără burghezie şi îm că ale oamenilor sovietici în anii pri ţionalistă faţă de oamenii muncii din zat cu prilejul sărbătoririi celei de a a subliniat importanţa mondială a mă P. M. R. Orăştie, a vorbit despre în
bători — cea de-a 40-a aniversare a potriva burgheziei — a societăţii noi, melor cincinale, bucurîndu-se de vic toate ţările, faţă de mişcarea comunistă 40-a aniversări a Aăarii Revoluţii So reţului act revoluţionar de la 7 Noiem semnătatea Marii Revoluţii Socialiste
Marii Revoluţii Socialiste din Octom socialiste. toriile statului sovietic. şi muncitorească internaţională, faţă de cialiste din Octombrie. brie, cînd proletariatul rus a rupt pen din Octombrie.
brie 1 toate forţele progresiste din lume. tru totdeauna lanţurile robiei moşie
imperialiştii nu puteau să se împace In acelaşi timp,• căpeteniile imperia Pe balconul clădirii sfatului popu reşti şi capitaliste. Acest eveniment, In cuvîntid său, tov. Alexandru Şu
lismului mondial au pus la cale pla Invinglnd la început într-o singu lar regional îşi fac apariţia tovarăşii a subliniat vorbitorul, a constituit un luţiu, a arătat realizările poporului so
nuri sîngeroase de nimicire a Uniunii ră ţară — în Uniunea Sovietică — llie Verdeţ, membru supleant al C.C. imbold puternic al mişcării de elibe vietic în cei 40 de ani şi ale poporu
socialismul a devenit acum un pu al P.M.R. prim secretar al Comitetului rare a proletariatului mondial. lui nostru, care a păşit pe drumul des
Ne-am întrunit astăzi în capitala U- ternic sistem mondial. Sîntem feri regional de partid, Petre Dumitrescu chis de Marele Octombrie, amintind
nittnii Sovietice la şedinţa festivă a So ciţi şi bucuroşi că mînă în mină cu şi Samoilă Momeu, secretari ai Co De atunci au trecut patru decenii. şi succesele obţinute de oamenii mun
vietului Suprem, împreună cu reprezen poporul sovietic păşeşte poporul chi mitetului regional de partid, Dumitru Proletariatul rus a înregistrat în acea cii din raionul Orăştie.
tanţii opiniei publice sovietice şi cu oas nez de 600 milioane ,condus de glo Dejeu, preşedintele Comitetului execu stă perioadă victorii după victorii. Toa
peţi străini, în cinstea marii noastre riosul său partid comunist, păşesc tiv al sfatului popular regional, Ni- te acestea au făcut dintr-o Rusie îna La miting au mai luat cuvîntul şi
sărbători. Cea de-a 40-a aniversare a oamenii muncii din toate ţările care colae Triteanu, prim secretar al Comi poiată un puternic stat industrial care alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii.
lui Octombrie este sărbătoarea socialis construiesc socialismul sub conduce tetului orăşenesc de partid Deva, Ion se afirmă cu fiecare zi ca unul din Astfel, fruntaşul în producţie Alexandru
mului care a învins în U.R.S.S.^ săr rea partidelor lor comuniste şi mun Henţiu, preşedintele Comitetului exe tre cele mai dezvoltate din punct de Mureşan de la F. O. Orăştie, a
bătoarea internaţională a oamenilor citoreşti. cutiv al sfatului popular orăşenesc şi vedere al tehnicii noi. In multe do vorbit despre realizările obţinute de
muncii din lumea întreagă. alţi conducători de partid şi de stat, menii de activitate U.R.S.S. a lăsat muncitorii din întreprindere în cinstea
Sărbătorind astăzi cea de-a 40-a muncitori fruntaşi din întreprinderile mult în urmă cele mai înaintate ţări celei de-a 40-a aniversări a Marii Re
Revoluţia socialistă din Octombrie aniversare a Marelui Octombrie, şi instituţiile oraşului Deva capitaliste. Ca mărturie a acestor pro voluţii Socialiste din Octombrie.
este un eveniment din cele mai în toţi oamenii sovietici îşi amintesc . Mitingul oamenilor muncii din ora grese stau construcţia primei centrale
semnate in istoria omenirii. întreaga cu profundă recunoştinţă de cei şul Deva a fost deschis de tovară aiomo-electrice din lume, a celei mai Participanţii la miting au ovaţionat
lume a fost zguduită pînă în temelii care prin lupta lor eroică, prin mun şul I. Gorea, secretar al Comitetului puternice hidro-centrale Kuibişev, lan îndelung pentru întărirea prieteniei în
cînd proletariatul rus, împreună cu ţă că plină de abnegaţie au cucerit vic executiv âl sfatului popular regional. sarea celor doi sateliţi artificiali ai pă- tre popoarele sovietic şi roniîn, pen
rănimea săraca, sub conducerea parti toria revoluţiei socialiste, au luptat mlntului, iar In curînd a primului spăr tru pace şi prietenie în întreaga lume.
dului bolşevicilor, în frunte cu marele pentru instaurarea şi consolidarea Despre însemnătatea interrţaţională gător de gheaţă atomic.
Lenih, A luat puterea în ntîinile sale puterii sovietice, pentru întărirea a Marii Revoluţii Socialiste din Oc După miting, oamenii muncii din
şi a proclamat naşterea unei noi orln- şi înflorirea patriei socialiste. tombrie a vorbit tovarăşul Nicolae Tri Avlntul economic al Uniunii Sovieti Orăştie. au asistat Ia un frumos 'pro
duiri sociale şi de stat. Primul stat al Popoarele Uniunii Sovietice vor păs teanu, prim-secretar al Comitetului oră ce s-a făcut simţit ş f in ţările lagă gram artistic prezentat de şcolile din
muncitorilor şi ţăranilor din lume a tra pentru totdeauna luminoasa a- şenesc de partid. Au mai vorbit-apoi rului socialist. Ajutorul tehnic acordat Orăştie.
inălţat steagul roşu revoluţionar al so mintire a tuturor tovarăşilor care tovarăşii Dubovschi, vechi militant al acestor ţări ¦in anii de cînd şi aici pu
cialismului încununat de gloria luptei şi-au dat viaţa pentru cauza revo mişcării muncitoreşti, f. Mateş, A. Bis- terea o deţine proletariatul, este o La Alba Iulia
şi victoriilor, măreţul steag al marxism- luţiei, pentru apărarea cuceririlor ei, trianu şi I. Almăşan. mărturie vie a internaţionalismului
leninismului. pentru triumful socialismului în ţara proletar. Este suficient ,a arătat vor In piaţa din faţa Sjaialai popular al
noastră. Cu acest prilej participanţii la mi bitorul, pentru a exemplifica acest a- oraşului Alba-Iulia, muncitori de la
De ziua celei de-a 40-a aniversări ting au ovaţionat îndelung pentru prie jutor sd privim Hunedoara de azi. staţia şi atelierele C.F.R., fabrica „Ar
a Revoluţiei din Octombrie, popoa In această zi memorabilă, poporul tenia cu marele popor sovietic, pen Furnalele 5 şi 6, uzina cocsochimică, deleana", întreprinderea „IIoria", lu
rele Uniunii Sovietice demonstrează în sovietic adresează din toată inima tru înfrăţirea cu toate popoarele iubi termocentrala electrică, fabrica de a- crători ai cooperaţiei de consuni, ai
faţa întregii omeniri victoriile istorice cuvinte de recunoştinţă şi salut cla toare de pace. glomerare. Ele sînt mărturii ale ajuto cooperativelor meşteşugăreşti din insti
ale socialismului. Clasa muncitoare din sei muncitoare, oamenilor muncii din tuţiile sanitare, din învăţămlnt etc. ¦aş
ţara noastră s-a considerat întotdeauna toate ţările ,care au acordat întot La Hunedoara rului tehnic de nepreţuit acordat de teaptă cu nerăbdare deschiderea mitin
ca unul din detaşamentele mişcării deauna un sprijin frăţesc clasei mun poporul frate sovietic. Ingineri şi teh gului. Iată-l printre cei prezenţi pe
muncitoreşti internaţionale şi a socotit citoare, oamenilor muncii din ţara fruntaşii In producţie Alfred Kiralj <şi
succesele sale. drept o victorie a oame noastră în lupta pentru cauza socia nicieni sovietici ne-au ajutat la mon Traian Banciu de la Atelierele centra
nilor muncii din toate ţările, drept o lismului, pentru cauza păcii. le, pe vrednicii ceferişti Dumitru Tu-
contribuţie a sa la măreaţa cauză a Cu fiecare sărbătoare a oamenilor tarea şi darea în funcţiune a acestor dose, loan Peter, pe Arthut Deobaldth,
eliberării omenirii din lanţurile impe Ea şedinţa noastră festivă de as muncii, Hunedoara parcă renaşte. U- agregate. Nicolae Săvulescu, Lucreţia Moldovan
rialismului şi colonialismului, la cauza tăzi asistă delegaţii de partid şi gu zina este alta — mai tinără, mai mare de la cooperativa de producţie meş
construirii unei societăţi noi, socialiste. vernamentale din toate ţările socia — oamenii sint şl ei tineri plini de Ziua de 7 Noiembrie, siderurgiştii şi teşugărească „Munca nouă" şi alţi oa
liste, reprezentanţi ai partidelor co viaţă, mai veseli. Toate au o singură constructorii hunedoreni au cinstit-o cu meni ai muncii adunaţi aci să-şi ma
Privind la zilele istorice ale cotiturii muniste şi muncitoreşti frăţeşti din explicaţie: Hunedoara trăieşte o viaţă realizări deosebite în muncă. Furnaliş- nifeste bucuria faţă de ceea ce a adus
din Octombrie, trecînd în revistă calea 61 de ţări. Aici asistă reprezentanţi nouă ! tii au dat peste plan 1300 tone fontă, întregii omeniri muncitoare Marea Re
glorioasă a patriei socialiste, partidul ai multor ţări ale lumii. oţelarii 7.400 tone oţel, elaborînd 1.118 voluţie Socialistă din Octombrie.
nostru, întregul popor sovietic, întreaga
omenire progresistă rostesc cu cea mai cu victoria revoluţiei proletare din Ru Sovietice. In anul 1941 imperialiştii au Din însărcinarea Prezidiului So Acest lucru l-a confirmat îticăodaiă şarje rapide, luminătorii au dat în plus Nu lipsesc dintre miile de oameni
mare dragoste numele luminos al omu sia. El nu puţeau să se împace cu ca aruncat asupra patriei noastre cea mai vietului Suprem, a Consiliului de aspectul general al oraşului, haina de 7.815 tone laminate, cocsarii 3.710 tone nici tinerele vlăstare iubite ale po
lui al cărui geniu nemuritor, a cărui nu numai pentru că planurile lor de bestială forţă de şoc a lor — fascismul Miniştri al U.R.S.S., a Comitetului sărbătoare pe care a îmbrăcat-o în di cocs, iar constructorii au dat în folo porului nostru, pionierii. In faţa tri
voinţă neînfrîntă de luptător revoluţio înrobire economică a ţării noastre se hitlerist. Războiul impus prin atacul Central al partidului comunist, în mineaţa zilei de 7 Noiembrie. Peste sinţă 252 apartamente. bunei, cu pancarde, lozinci şi drapele,
nar au însufleţit şi însufleţesc milioa năruiau ci, în primul rînd, pentru că perfid al cotropitorilor fascişti a fost o numele întregului popor sovietic sa scandează plini de entuziasm „Trăias
nele de oameni ai muncii în lupta pen Revoluţia din Octombrie a constituit grea încercare pentru trăinicia orîndui- lut fierbinte pe toţi oaspeţii noştri iot, în noul oraş muncitoresc, in uzi In cadrul mitingului au luat ctivîn- că cea de-a 40-a aniversare a Marii
tru victoria comunismului — numele un exemplu inspirator pentru proletaria rii sovietice, pentru forţa şi viabilita scumpi. Revoluţii- Socialiste din O ctom brie!“,
lui Vladimir ilici Lenin. tul din toate ţările capitaliste, pentru tea statului socialist. nă, steaguri roşii şi tricolore, portrete tul şi alţi tovarăşi, Prim-iopitorul oţe- „Trăiască Partidul Muncitoresc Ro
popoarele din colonii, a însemnat o lo Salutăm din toată inima delega mîn/", „Trăiască lupla pentru pace I".
in legătură cu cea de-a 4-a aniver vitură nimicitoare dată întregului sis Poporul sovietic, vitezele sale forţe ţiile care asistă a ic i: ale lui Marx, Engels şi Lenin, cît şl lar Traian Bîrlea a vorbit despre spri
sare a Revoluţiei din Octombrie, Vladi- tem mondial al imperialismului. armate au purtat principala greutate a La tribună iau loc conducători ai
rrifr Ilici scria cu însufleţire: celui de-al doilea război mondial. Ei Delegaţia Republicii Populare Chi portrete ale conducătorilor P.C.U.S., ale jinul tehnic pe care l-au primit oţe organizaţiilor de partid şi de stai,
lncercînd să întoarcă înapoi mersul nu au apărat numai libertatea şi inde neze, în frunte cu tovarăşul Mao fruntaşi in producţie. Mitingul este
„Avem însă tot dreptul să ne mîn- istoriei, imperialiştii ne-au impus răz pendenţa patriei lor, dar au adus tot Ţze-dun preşedintele Comitetului membrilor guvernului U.R.S.S. şi ale larii romîni din partea celor sovietici. deschis de calpe iov. Carol Endruşak,
drim —• şi ne mîndrim chiar —- că boiul civil, au întreprins intervenţia odată o contribuţie hotărltoare la cauza Central al Partidului Comunist Chi preşedintele comitetului executiv al sfa
noi am avut parte de fericirea de a militară, sperînd să înăbuşe în faşă, cu salvării omenirii de primejdia înrobirii nez şi preşedintele Republicii Popu , conducătorilor partidului şi guvernului De asemenea, inginerul Costel Gher- tului popular orăşenesc. Tov. Ştefan
începe construirea statului sovietic, de ajutorul armelor, revoluţia socialistă. fasciste. Unii ar vrea să treacă sub tă lare Chineze; Miloş, prim secretar al Comitctutnt ra
a inaugura astfel o epocă nouă în is cere sau să diminueze importanţa a- nostru, împodobeau străzile şi clădirile. ghel a arătat că uzina cocsochimică ional al P.M.R. Alba-Iulia a vorbit
toria mondială, epoca dominaţiei unei Popoarele ţării noastre au apărat cu cestei victorii. Dar nimeni nu va reuşi Delegaţia de partid şi guvernamen despre însemnătatea internaţională a
clase noi, care în toate ţările capita ceririle lui Octombrie într-o luptă crîn- să şteargă din memoria popoarelor, din tală a Republicii Populare Albania, în Pe străzi, grupuri de oameni se în unde - lucrează şi el, s-a construit cu Marii Revoluţii Socialiste din Octom
liste este asuprită şi care pretutindeni cenă. împreună cu oamenii muncii din istorie măreaţa faptă eroică a poporului frunte cu tovarăşul Enver Hodja, prim- brie.
păşetfe spre o viaţă nouă, spre vic Rusia Sovietică, împotriva duşmanilor sovieiic! Nu numai contemporanii no secretar al C.C. al Partidului Muncii dreptau spre combinat, I.C.S.H., Trus sprijinul şi ajutorul sovietic. Prim-to-
toria asupra burgheziei, spre dictatura revoluţiei au luptat unităţi internaţiona ştri, dar şi generaţiile viitoare vor cin din Albania
proletariatului, spre izbăvirea omenirii le alcătuite din tovarăşi revoluţionari sti întotdeauna cu sfinţenie amintirea tul 4 construcţii etc., pentru ca toţii pitorul jurnalist Pali Victor care lu
de jugul capitalului, de războaiele im chinezi, unguri, polonezi, iugoslavi, fin luptătorilor eroici, care în lupte pe viaţă Delegaţia de partid şi guverna
perialiste". (Opere voi. 33, pag. 36, landezi, romîni, germani, cehoslovaci, şi pe moarte au nimicit bandele fascis mentală a Republicii Populare Bul să vină în Piaţa Unirii;pentru a săr- • crează la cel. mai mare furnal din ţa
E.S.P.L.P. - 1957). din oameni ai muncii din alte ţări ca te : vor cinsti amintirea acelora care garia, în frunte cu tovarăşul Todor
re se aflau pe atunci în Rusia Sovie au salvat viitorul luminos al omenirii. Jivkov, prim-secretar al- C.C. al Parti bălori cea de-a 40-a aniversare a zi- ¦ ră, construit cu ajutorul sovietic, a
Acum 40 de ani patria noastră, is tică. Clasa muncitoare, oamenii muncii dului Comunist Bulgar;
tovită de războiul imperialist, cu eco din toate ţările au acordat un mare Umăr la umăr cu poporul sovietic şi lei în care proletariatul rus a zdrobit a subliniat în cuvinte calde prietenia ce
nomia grav ruinată, era în pragul ca sprijin tinerei republici sovietice în cu glorioasele sale forje armate, împo Delegaţia de partid şi guvernamen
tastrofei. Politica burgheziei şi moşie lupta împotriva alb-gardiştilor şi in- triva fascismului german au luptat cu tală a Republicii Cehoslovace, în pentru totdeauna dominaţia moşierilor leagă poporul nostru de popoarele so
rilor pregătea Rusiei dezmembrarea ei tervenţioniştilor. Viaţa a arătat că vitejie popoarele Poloniei, Iugoslaviei, frunte cu Antonio Novotny, prim-
de către jefuitorii imperialişti, trans muncitorii şi ţăranii care îşi apără pu Cehoslovaciei, Albaniei, iar ulterior şi secretar al C. C. al Partidului Co şi capitaliştilor, luînd puterea în pro vietice. In cadrul mitingului au mai
formarea ei într-o colonie a marilor pu terea lor, cuceririle lor, dacă sînt bine forţele armate ale Romîniei, Bulgariei munist din Cehoslovacia;
teri capitaliste din Occident. Partidul organizaţi şi însufleţiţi de ideile socia şi altor ţări ale Europei. O uriaşă priile sale mîini. La miting ¦au ţinut luat cuvintul şi tovarăşii ing. Constan
menşevicilor şi cel al eserilor ajutau lismului, sînt de neînvins. Eşuînd în contribuţie la zdrobirea imperialismului Delegaţia de partid şi guvernamen
burghezia şi moşierii să promoveze a- intervenţie, imperialiştii au vrut să înă japonez au adus eroicul popor chinez şi tală a Republicii Populare Demo să participe atît tinerii veniţi- aici din tin Gancea de la I.C.Ş.H., Laszlo An
ceastă politică de trădare. Numai un buşe tînăra republică sovietică prin blo glorioasa sa armată populară de elibe crate Coreene, în frunte cu to
singur partid a acţionat ca o adevărată cada economică. Poporul sovietic însă, rare. Un mare rol în lupta comună a varăşul Kim Ir Sen, preşedintele toate colţurile ţării, cit şi bătrînii, ve- - ton, constructor la Trustul 4 construc
forţă patriotică şi revoluţionară, care a sprijinit de clasa muncitoare şi de oa popoarelor.iubitoare de pace împotriva C.C. al Partidului Muncii din Co
exprimat interesele fundamentale ale menii muncii din toate ţările, a zădăr Germaniei hitleriste şi a militarismului reea şi preşedinte al Cabinetului de teranii furnalelor, ca Niculiţă Suciu şi ţii ş i 1prof. Sidonia Biţ.
clasei muncitoare şi ţărănimii munci nicit şi acest plan perfid al reacţiunii japonez l-au avut popoarele Statelor IJ- Miniştri al Republicii;
toare, tendinţele şi aspiraţiile întregului mondiale. nile ale Amerlcii, Angliei, Franţei şi alţii. Cu toţii au ţinut,-să se. bucure Intr-o, atmosferă de caldă sărbătoa
popor. Acesta era gloriosul partid le celorlalte ţări din coaliţia antihitleristă. Delegaţia de partid şi guvernamen
ninist al bolşevicilor — raţiunea, o- In condiţiile încercuirii capitaliste, în tală a Republicii Democrate Germa din plin de această -zi. care- a deschis re/ în- aplauzele v.c’elor . prezenţi mitin- ’
noarea şi conştiinţa epocii noastre. lupta neîntreruptă împotriva uneltirilor In urma măreţei victorii repurtate în
imperialismului internaţional, înfrîngînd cel de-al doilea război mondial asupra ne, în frunte cu’ tovarăşul Walter o eră nouă în lume — era -socialis glii a lu a t’ sflrşit. Cei d e;fa ţă au ma La Sebeş
Strîns unit în jurul partidului co împotrivirea înverşunată a duşmanilor fascismului hitlerist şi imperialismului
munist, poporul nostru l-a urmat cu de clasă, oamenii muncii din Uniunea japonez, popoarele dintr-o serie de ţări Ulbricht, prim-secretar al'C.C. al Par-- mului. ¦ i v f! nifestat >în delu n gpen tru ¦prietenia ¦cu ¦
Sovietică, sub conducerea partidului co
încredere, netezind omenirii drumul spre ale Europei şi Asiei s-au eliberat de tidului Socialist Unit din Germania; • { . N poporul;1sovietic.- - : > - •• ¦ Sebeş. La ora 9,40’valuri ele oameni
Delegaţia de partid şi guvernamen Ora 10. In Piaţa Unirii din oraşul , ' • V; FURIR : ai muncii au început să' se, reverse
tală a Republicii Populare Federative Hunedoara s-au adunat circa 16.000 clin ambele părţi ale pielii aflată in
Iugoslavia, în frunte cu tovarăşul de siderurgişti,1consiructori,-:muncitori, La Orăştie faţa fabricii „Siriiion -BărnuţiU", pen
tehnicieni, in g in eri' şi funcţionari din 1 tru a sărbători 7 Noiembrie ziua vic
Edward Kardelj,.membru al Comite-
toate întreprinderile şi' instituţiile ora- " toriei proletariatului din Rusia; condus
(Continuare în pag. Il-a) şului. La tribună iau loc conducători ’ 7 Noiembrie, Orăştia a. îmbrăcat h a i-. de încercatul partid comunist.
ai organizaţiilor de partid, a i 'organi nă.de sărbătoare. Şteaguri roşii, trico
La tribuna oficială ¦au luat toc
lore, >fîlfîie-în adierea vîntului. In ju conducători de partid şi de stat, frun
zaţiilor de masă, ai întreprinderilor şi taşi în producţie, ţuraiU colectivişti Şi
instituţiilor din oraş, muncitori fruntaşi rul orei,-10 prin centrul oraşului ast atfi oameni di muncii din raion.
în producţie. Printre aceştia se aflau fel împodobit, încolonaţi, muncitori din
tovarăşii Ştefan Şoimoşi, prim secre întreprinderile şi instituţiile din Orăş- Tovarăşul A. Koşteal, secretar al
tar al comitetului orăşenesc P.M.R., tie, ţărani muncitori, colectivişti şi în Comitetului orăşenesc de partid Sebeş,
a declarat mitingul deschis -şi a dat
tovărăşiţi din împrejurimi; purtînd dra cuvintul tovarăşului Frăncisc Matzuga,
Nicolae Cătdnă, membru supleant al secretar al Comitetului raional de par
C.C. al P.M.R., director general al pele şi tablouri ale marilor dascăli tid Sebeş, care a vorbit oamenilor
C. S. Hunedoara, Alexandru Cogan, Marx-Engels-Lenin .şi ale conducători muncii despre însemnătatea şi impor
director general al I.C.S.H., Ştefan lor partidului şi guvernului nostru, se tanţa Marii Revoluţii Socialiste din
Ilinca, preşedintele sfatului popular îndreptau spre parcul „Filimon Sîrbu",
orăşenesc, Traian Birlea, prim-iopitor unde avea să se ţipă' mitingul cu pri Octombrie, despre influenţa ce a avu
bţclar, Pali Victor, prim-topitor furna- lejul aniversării a 40 de ani de la
list, Alexandru Gedeon, maistru la Marea Revoluţie Socialistă din Octom t-o aceasta asupra situaţiei politice, e-
L.C.S.H., Laszlo Adalbert, maistru coc- brie. Aci, la tribuna frumos amenajată,
sar, ing. Constantin Gancea de la au fost invitaţi 'conducători ai organi conomice şi culturale din ţara noastră
H I -j ~ zaţiilor de partid şi de stat ,muncitori i i - a lurfgţd celor 40. de.bn l.