Page 27 - 1957-11
P. 27
I
Discursul tovarăşului Ohivu Stoici, conducătorul PROLETARI D7N TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
delegaţiei de partid şi guvernamentale a 1 . P. Romîne
Drajgi tovarăşi, mai pot fi oprite. Un miliard de le au valabilitate istorică uni Anul IX. Nr. 902 Slmbătă 9 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani
Perm.iteţi-:mi să vă transmit oameni merg azi ipe drumul des versală. Unitatea de monolit a
un fierbinte şi frăţesc sa,lut din chis în Octombrie 1,917. Unita Partidului Comunist a:l Uniunii Marele miting din Capitală
partea guvernului Republicii tea de nezdruncinat a ţărilor Sovietice, instransigenţa sa faţă
Populare Romîne, a Partidului socialiste, a lagărului socialist de orice încercări de ştirbire a cu prilejul zilei de 7 H D I E W B B I E
Muncitoresc Romîn, din partea în frunte cu Uniunea Sovietică, acestei unităţi constituie pentru
întregului popor român, şi să unitatea de nezdruncinat a m iş noi un înalt exemplu. Ciivîntarea Cel de al 40-lea 7 Noiembrie, Au asistat şefii unor misiuni
vă (felicit din toată .inima cu cării comuniste şi muncitoreşti glorioasa aniversare a Marii Re diplomatice acreditaţi ta Bucu
prilejul glorioase' sărbători a .este -chezăşia libertăţii şi inde Ideile internat iiooa1ismutu i voluţii Socialiste din Octombrie reşti şi alţi membri ai corpului
celei de-a 40-a (aniversări ia Ma pendenţei popoarelor, este facto proletar se află la baza unităţii
rii Revoluţii Socialiste din Oc rul hotărâtor al apărării păcii de nezdruncinat a ţărilor socia tovarăşului Gh. Apostol a fost sărbătorit în Capitală diplomatic.
tombrie. în lume. liste a tăriei lagărului socialist
Au trecuit numai 40 de ani de în frunte ou Uniunea Siovietică. Dragi tovarăşi! în lume în ce priveşte volumul printr-un mare miting care a a- Sînt intonate imnurile de stat
oînd a apărut în lume primul Tovarăşi I Ideile ibcestea se află la baza producţiei globale. vut loc pe stadionul „23 Au ale P. P. Romîne şi Uniunii
stat ial muncitorilor şi ţăranilor. Poporul romîn este mândru şi frăţiei şi coeziunii ideologice a Oameni ai muncii din Capitala gust''. Peste o sută de mii de Sovietice.
In acest scurt răstimp forţele fericit că face parte din marea partidelor comuniste şi munci patriei noastre ! Poporul sovietic, condus de a- oameni ai muncii au venit aici
creatoare ale popoarelor Uniu familie a ţărilor socialiste. In toreşti din întreaga lume, frăţie vangarda sa — Partidul Comu să ia parte la grandioasa mani Mitingul consacrat zilei de
nii Sovietice s-au descătuşat din Romînia, Marea Revoluţie So care în decursul acestor dece Pe întreg cuprinsul globului nist — luptă acum pentru- rea festare închinată acestei sărbă 7 Noiembrie, cea de-a 40-a ani
exploatarea capitalistă şi s-au cialistă din Octombrie a fost nii de frământări istorice ia fă pământesc, clasa muncitoare, ce lizarea măreţei sarcini- de a tori a libertăţii şi fericirii po versare a Marii Revoluţii Socia
înfrăţit intr-un mare stat socia salutată ou un entuziasm de cut faţă tuturor încercărilor, fră le mai largi mase ale populaţiei crea baza tehnică materială a poarelor. Gîndurile tuturor, ale liste din Octombrie a fost des
list multinaţional, s-au ridicat nedesoris de către muncitori şi ţie a cărei minunată manifestare clin toate ţările, toţi cei ce nă leninismului, de ia lajunge din întregului nostru popor sînt a- chis de tovarăşul Florian Dănă
pe as nenea culmi ide dezvol ţărani. Măreaţa ei pildă a însu este şi întrunirea de aici a re zuiesc spre o viaţă mai bună, urmă .şi de a depăşi într-un ter nirnate în această zi mai mult lache, prim. secretar al Comite
tare politică, economică, cultu fleţit pe grevişti şi demonstran prezentanţilor partidelor frăţeşti spre progres social şi pace, săr men istoric scurt, cele mai dez ca orieind de dragoste şi recu tului orăşenesc Bucureşti al
rală, ştiinţifică şi tehnică oare ţi care au înfruntat gloanţele din toate oalţurlle lumii. bătoresc- astăzi împlinirea a 40 voltate ţări capitaliste în ce pri noştinţă pentru eroicul popor P.M.P.
au permis începerea construi burgheziei şi moşierimii în anii de ani de la înfăptuirea celei mai veşte producţia industrială şi a- sovietic care cu patru decenii în
rii societăţii comuniste. 1917— 1920, ,pe luptătorii ba Iubiţi tovarăşi, grandioase revoluţii din istoria urmă a deschis omenirii întregi De la tribună ia cuvîntul to
Strălucitul bilanţ ou oare po talionului revoluţionar romîn din Alături de Uniunea Sovietică omenirii: Marea Revoluţie So gricolă pe cap de locuitor. U- varăşul Gheorghe Apostol, mem
poarele Uniunii Sovietice sărbă Odesa, pe marinarii răsculaţi şi de celelalte ţări socialiste cialistă din Octombrie.
toresc cea de-a 40:a aniversare în 1918, pe ţăranii români oare frăţeşti, alături de ţările neso- niunea Sovietică a întrecut orizonturi noi. luminoase, a des bru al Biroului Politic al C.C.
a Marii Revoluţii Socialiste din au revendicat pământurile mun cialiste care luptă pentru cauza al P.M.P., care în numele şi din
Octombrie umple de bucurie ini cite de ei. păcii, alături de toate forţele chis calea spre noua eră în care însărcinarea Comitetului Cen
mile tuturor oamenilor din lu In Clocotul acestor lupte re păcii care cresc neîncetat, Re cei ce muncesc devin stăpîni pe tral al Partidului Muncitoresc]
mea întreagă oare iulbesc pa voluţionare, clasa noastră mun publica Populară Romînă este propria lor soartă. Romîn şi al guvernului P. P.
cea, libertatea, progresul şi cul citoare şi-ia făurit avangarda ei, hotărâtă să dea şi pe viitor în Romîne transmite oamenilor ¦
tura. Partidul Comunist din România, treaga contribuţie la lupta pen La ora 10, primiţi cu puter muncii un fierbinte salut şi 'fe
Succesele uriaşe obţinute în partid leninist, oare şi-a înscris tru triumful cauzei convieţuirii nice urale şi ovaţii, sosesc con
domeniile economic, cultural şi pe steagul său de luptă hotă paşnice şi a colaborării între ducătorii de stat şi de partid.
social de către puterea sovietică rârea fermă de a merge pe dru popoare. Un grup de pionieri le oferă licitări cu prilejul celei de a
in cei 40 de tani sînt o dovadă mul Marelui Octombrie. Poporul român urmăreşte cu flori. 40-a aniversări a Marii Revolu
.grăitoare ia importanţei istorico- România de azi este un stat admiraţie nemărginită realiză ţii Socialiste din Octombrie.
mondiale a revoluţiei înfăptui socialist în oare puterea se a- rile epocale ale poporului frate In tribuna oficiată au luat Cuvîntarea tovarăşului Gheor
tă sub conducerea slăvit ului f'lă în mina muncitorilor şi ţă sovietic pe toate tărâmurile. ioc tovarăşii: dr. Petru Groza,
partid comunist făurit şi educat ranilor oare înfăptuiesc sub con In aceste zile de mare sărbă Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- ghe Apostol a fost în dese rîn-
de marele geniu al omenirii, ducerea partidului o vastă operă toare a omenirii muncitoare din
V. I. Lenta. de înnoire şi progres. Succesele întreaga lume, poporul nostru raş, Petre Borilă, generat colo duri subliniată cu aplauze în
Spre Uniunea Sovietică îşi în nel Alexandru Drăghici, A. A. delungi. Zecile de inii de parti
dreaptă în aceste zile gîndul lor dobândite în construcţia socia ureazâ guvernului sovietic, Par Epişev, ambasadorul Uniunii So cipanţi la miting au aclamat
de admiraţie şi recunoştinţă oa lismului în ţara noastră sînt în tidului Comunist al Uniunii So
menii muncii de pretutindeni. Ei că o dovadă a justeţii drumului vietice şi întregului poipor so vietice la Bucureşti, general co pentru glorioasa aniversare a ;
au învăţat şi învaţă că singu leninist, o dovadă că imergînd pe vietic din toată inima şi cu toa lonei Leontin Sălăjan, A. F. Marii Revoluţii Socialiste d in ,
rul drum al zdrobirii exploa acest 'drum oamenii muncii vor tă căldura noi şi noi succese Gorkin. conducătorul delegaţiei Octombrie, pentru Partidul Co
tării omului de către om şi al obţine v'ctoriia deplină a socia pe drumul marelui Octombrie,
făuririi unei vieţi noi, libere şi lismului în patria lor. pe drumul luminos al comunis de vechi membri ai P.C.U.S., Ja- munist al Uniunii Sovietice,
fericite, este drumul deschis de mului. noş Fazekaş, Al. Birlădeanu, pentru prietenia de nezdruncinat
Marea Revoluţie Socialistă. In toate etapele drumului său Gherasim Popa, general maior şi colaborarea frăţească dintre
Spre gloriosul Partid Comu de făurire a economiei şi cul Trăiască Partidul Comunist P. Juravlev, ataşatul militar al poporul romîn şi popoarele Uni
nist al Uniunii Sovietice, torta turii socialiste, poporul nostru al Uniunii Sovietice în frunte Uniunii Sovietice la Bucureşti, unii Sovietice.
conducătoare şi tasufteţiioaito a s-a bucurat şi ise bucură de roa cu Comitetul său Central ! membri ai C.C. al P.M.R., mi A vorbit apoi ambasadorul U- <
eroicului popor sovietic, privesc, dele întrajutorării prieteneşti niştri, Fi. Dănălache, prim se niunii Sovietice la Bucureşti,
azi cu încredere neţărmurită şi între ţările lagărului socialist, Trăiască frăţia oamenilor cretar al Comitetului orăşenesc A. A. Epişev care a adus po
eu bucurie îndreptăţită sutele de ajutorul şi sprijinul inter muncii din toate ţările, unitatea Bucureşti al P.M.P., V. Crisla- porului nostru un salut din par
de milioane de oameni ai mun naţionalist al statului sovietic. şi coeziunea de nezdruncinat a che, prim secretar al comitetului tea popoarelor Uniunii Sovieti- •
cii din lumea întreagă. Ideile partidelor comuniste şi munci
nemuritoare ale leninismului ca Partidul nostru consideră ca toreşti sub steagul marxism-le- regional Bucureşti al P.M.P., ce. Ultima parte a cuvîntârii.'
re şi-au dovedit. în fapte forţa un bun ide nepreţuit comoara de ninismului !
lor invincibilă le luminează ca experienţă a gloriosului Partid Virgil Trofin, prim secretar al A. A. Epişev, a rostit-o în lim -'
lea şi J'2 dau puteri nesecate Comunist al Uniunii Sovietice Trăiască pacea între toate po C.C. al U.T.M., Stela Etiescu, ba romînă. Cuvîntarea ambasa- \
ale cărei rtemente fundamenta poarele lumii. preşedinte al C.F.D.P., ing. A. dorului Uniunii Sovietice a fost (
de luptă.
Cîte piedici n-au încercat în Vlădoiu, preşedintele Comitetu îndelung aplaudată.
cei 40 de ani duşmanii socia lui executiv al Sfatului popular La miting au mai luat cuvîn-
lismului să pună în calea Uniu
nii Sovietice ? Blocada inter al Capitalei, Pavel Ştefan, pre tul tovarăşii acad. !orgii Iordan,
veniionîstă ia celor 14 state, sa
botajul, mârşava agresiune hi- şedintele Comitetului executiv al membru al prezidiului Academiei
tlerisiă — numai şi numai pen
tru a opri marşul ei triumfal. Sfatului popular al regiunii Bu P. P. Romîne, Radu Crisiea,
Zădamic-e au fost însă toate a-
cestea. Nu numai că socialis cureşti, membrii delegaţiei de preşedintele gospodăriei agrico
mul şi-a dovedit în această pe
rioadă vitalitatea şi invincibili \ vechi militanţi ai P.C.U.S., aca le colective „1907" din comuna
tatea sa, dar a 'demonstrat şt,îi
prietenilor, cit şi duşmanilor demicieni şi alţi oameni de ştiin Slobozia-Mîndra, raionul T. Mă
imensa superioritate asupra ca
pitalismului. ţă şi cultură, participanţi la Ma gurele, Alexandru Panaitescu,
Azi, ca şi acum 40 de ani, rca Revoluţie Socialistă din Oc participant la Marea Revoluţie
cercurile monopoliste internaţio
nale urzesc acţiuni duşmănoase tombrie, vechi militanţi ai miş Socialistă din Octombrie şi E-
asemănătoare împotriva păoii şi
a libertăţii popoarelor. cării muncitoreşti din Romînia. roul muncii socialiste Ştefan
Dar dacă aceste planuri de fruntaşi în producţia industrială Lungu.
ură nu s-au schimbat în esenţă,
în lumea socialistă este astăzi In numele şi din însărcinarea ţările capitaliste pe fron şi agricolă. Marele miting de pe stadionul
o situaţie radical schimbată. So Comitetului Central al Partidului tul ştiinţei şi tehnicii, devenind
cialismul a depăşit frontiera ţi Muncitoresc Romîn, a guvernu ţara primei centrale electrice a In tribuna centrată au hiat „23 August" ia apoi sfîrşit. Ze
nui singur stat. El s-ia transfor lui Republicii Populare Romîne, tomice, a primei rachete balisti
mat Intr-un sistem mondial oare şi a Consiliului Centrat al Sindi ce intercontinentale, a primHo toc membri ai C.C. al P.M.R.. cile tfe mii de participanţi into
reprezintă cea mai mare cuce catelor, vă transmitem, dragi to sateliţi artificiali ai pămîntului
rire a popoarelor. In zilele noa varăşi, un fierbinte salut şi vă membri ai guvernului, conducă nează internaţionala, imnul'
stre sute de milioane de oameni felicităm călduros cu prilejul ce Socialismul a schimbat radi
din ţările coloniale şi dependen lui d-e-al 40-lea 7 Noiembrie, ma cal şi modul de viaţă al oatne, tori ai organizaţiilor obşteşti şi înălţător de luptă •al clasei mun
te scutură jugul robiei imperia rea sărbătoare a libertăţii şi fe nllor muncii sovietici, deschizînd
liste, alcătuind împreună cu ţă ricirii popoarelor. cele mai largi perspective ridică ai instituţiilor centrale, vechi citoare din lumea întreagă. Ură- ,
rile socialiste o vastă zonă a rii necontenite a nivelului mate
păcii. ' , Acum 40 de ani, proletariatul rial şi cultural al poporului. militanţi ai mişcării muncito rile şi ouaţiile nu contenesc.
Dezvoltarea .furtunoasă a ţă reşti din ţara noastră, oameni După miting a avut loc apoi'
rilor socialiste şi procesul des
trămării sistemului colonial nu de cultură, generali şi ofiţeri, defilarea unor detaşamente ale
fruntaşi în muncă din întreprin gărzilor muncitoreşti, a repre
derile şi instituţiile Capitalei, zentanţilor asociaţiilor sportive'
ziarişti romîni şi străini. şi a unor formaţii culturale.
din Rusia, împreună cu ţărăni Tovarăşi! Cuvîntarea
mea cea mai săracă, sub condu ambasadorului A. A. Epişev
cerea gloriosului Partid Comu Revoluţia din Octombrie a
nist bolşevic în frunte cu Lenin, constituit una din cele mai mă
reţe cotituri nu numai în viaţa
răsiturniînd dominaţia capitalişti popoarelor din Uniunea Republi
lor şi moşierilor şi instaurând dic cilor Sovietice Socialiste. Ea ia
' 3 ¦ 0-8 © # O © O** tatura sa, a deschis întregii o- însemnat începutul prăbuşirii Iubiţi tovarăşi, nist, a străbătut un drum glo
meniri drumul spre o nouă eră, sistemului capitalist bazat- pe rios de luptă şi de victorii. Dru
Cu p rile ju l sărbătoririi celei de-a 40-a aniversări în care cei ce muncesc şi pro exploatare, mizerie şi războaie In ziua celei de a 40-a ani mul acesta nu a fost uşor. Tre
duc toate bunurile materiale şi cotropitoare de jaf, a marcat vic versări a Marii Revoluţii Socia buia să lichidăm înapoierea eco
a M arii Revolufii Socialiste din O ctom brie spirituale ale societăţii devin toria socialismului care asigură liste din Octombrie, daţi-mi voie nomică şi culturală moştenită
stăpâni pe propria lor soartă. libertatea şi demnitatea ome să vă transmit dv. şi prin dum de popor d e .la Rusia ţaristă.
însufleţite mitinguri ale nească pentru cei ce muncesc, neavoastră tuturor oamenilor
oamenilor muncii din regiune înfăptuind Marea Revoluţie pacea şi bunăstarea popoarelor. ¦muncii din Republica Populară Poporul nostru nu putea să se
Socialistă din Octombrie, apă Romînă un salut frăţesc fierbinte aştepte la ajutor din afară, el
La Petroşani celor din Petrila, vedem colectivul sec ale popoarelor Uniunii Sovietice în rând cuceririle acestei revoluţii Desfăşurarea şi rezultatele în şi cele mai bune urări în acţiu nu a putut ,conta decît pe sine,
torului I, care pînă la 7 Noiembrie cei 40 de ani de la Marea Revoluţie într-o luptă fieînchipuit de grea, trecerii . între socialismul în plin nea nobilă de construire a so pe torţele sale proprii. Împrej
Din nou bătrînul Petroşani a cu a dat patriei 10.500 tone cărbune peste Socialistă din Octombrie. eroica clasă muncitoare din Ru avînt şi capitalismul în declin cialismului în ţara voastră. muirea capitalistă făcea toiul
noscut atmosfera zilelor de mare săr plan. determină, în epoca noastră de pentru ia zădărnici construirea
bătoare. Piaţa Victoriei, frumos împo Muncitoarea Elena Avram de la sia a 'dovedit omenirii muncitoa mari transformări sociale, în Acum 40 de ani, clasa mun
dobită ou drapelele de stat ale U.R.S.S. Este ora 10. Tovarăşul Gavrilă Dan. U.R.U.M. Petroşani, inginerul Ştefan re din lumea întreagă că ma treaga evoluţie a ome citoare rusă în alianţă cu socialismului în ţara noastră.
şi R.P.R., cu lozinci mobilizatoare, în secretar al Comitetului orăşenesc de Covaci .rectorul Institutului de mine sele celor ce muncesc — con nirii. Poziţiile imperialismului ţărănimea muncitoare, sub După victoria Marelui Octom
că din primele ore ale dimineţii fre partid, deschide mitingul festiv. In şi tehnicianul Teodor Butea, de la duse de partide muncitoreşti slăbesc necontenit. Sfera exploa conducerea Partidului Comu brie, ţara noastră a fost atacată
măta. Erau acolo oameni ai muncii tribună au luat loc tovarăşii Ioan tării capitaliste se restrînge tot nist. în frunte ou marele de 14 state imperialiste. Timp
mineri, constructori, ceferişti, veniţi Barna .membru al C.G. al P.M.R., rniria Aninoasa care au luat apoi marxist-leniniste după exemplul mai mult. A trecut vremea cînd Lenin, au străpuns frontul de peste 3 ani poporul sovietic
să-şi manifeste dragostea şi recunoş prim secretar al Comitetului raional cuvlntul, au arătat rezultatele cu care Partidului Comunist bolşevic imperialismul îşi exercita do imperialismului, răslurnînd pu a fost silit să ducă un război
tinţa lor pentru marea Uniune Sovie de partid, David Lazăr, secretar al colectivele lor de muncă au întîmpinat creat de marele Lenin — sînt minaţia asupra majorităţii ome terea moşierilor şi a capita civil care a adus uriaşe victime
tică, , ţara care acum 40 de ani a des Comitetului regional de partid, repre ziua de 7 Noiembrie. Tovarăşul Teo în stare nu numai să distrugă nirii. In prezent cea mai mare liştilor, şi au instaurat puterea omeneşti şi pagube incalculabile
chis omenirii calea spre viitorul fe zentanţi ai puterii locale de stat, ai vechea şi putreda orînduire so parte a omenirii, peste un. mi lor proprie, cu adevărat popula economici noastre 'naţionale.
ricit şi luminos. Printre miile de par Combinatului carbonifer, reprezentanţi dor Butca a arătat că minerii din sec cială a capitalismului, dar să şi liard şase sute de milioane o ră, puterea sovietelor. Pe, a şasea
ticipanţi recunoaştem delegaţiile mine ai intelectualităţii, mineri şi muncitori torul III al minei Aninoasa, şi-au de constituie populaţia ţărilor so palie a globului pămîntesc a Infrînţi în ciocnirea militară
rilor din. Uricani deţinători ai drapelu fruntaşi. păşit angajamentul cu peste 2.000 to construiască un sistem de stat fost creat' primul stat socialist directă, imperialiştii nu s-au li
lui de exploatare fruntaşă pe ramu ne de cărbune. nou, sistemul socialist în caro cialiste şi a ţărilor care au scu din lume, în care poporul a de niştit. In tot cursul construirii
ră şi .mineri din Lupeni, In coloana Tovarăşul Alexandru Plic, secretar nu mai există exploatarea omului socialismului ei au căutat să tor
al Comitetului raional de partid, a După-amiază, au avut loc în toate turat jugul colonial, în timp ce venit stăpîn 'autentic al soarlei pileze statul sovietic dinăuntru,
rostit o amplă cuvîntare. Vorbitorul localităţile Văii Jiului manifestaţii cul- de către om. Victoria socialis folosind forţele elementelor, con
a arătat pe larg măreţele realizări tural-artislice, iar ta. Teatrul de Stat mului — măreţ rwuitat al Ma populaţia statelor imperialiste sale, făuritor ial unei vieţi noi, trarevoluţionare, sabotajul, di
rii Revoluţii Socialiste din Oc libere.
i ^(Conltuuuie in pag*. 2-a) tombrie — a transformat vechea totalizează mai puţin de 500 mi versiunile, manifestările lantiso-
Rusie într-o putere industrială In' acest scurt interval de
lioane de oameni. vietice. In repetate rîndurî ei au
de prim rang care ocupă primul timp, poporul nostru sub con
Se apropie de sfîrşit lichidarea
loc în Europa şi al doilea loc (Continuare în pag. 2-a) ducerea eroicului partid comu (Continuare în pag. 2-a)
