Page 28 - 1957-11
P. 28
Pag. 2 ¦r DRUMUL SOCIALISMULUI .i.fiîiiniiiiM r s N iy
Iii, • ...VC S 5 S S
tovarăşalui Oi. BPO Cuvîntarea Cu prilejul sărbătoririi celei de-a 40-a aniversări
ambasadorului A. A. Epişev a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
(Urmare din pag. l-a) adîncă ilegalitate, -a asigurat lui şi a asigura victoria socia însufleţite mitinguri ale
lismului . în Republica Populară oamenilor muncii din regiune
desfăşurarea victorioasă a luptei Romînă.
sistemului colonial al imperia maselor populare pentru răstur Partidul Muncitoresc Romîn şi ( Urmare din pag. l-a) de faptul că toate ţările socialis
guvernul Republicii Populare
lismului. Existenţa Uniunii So narea orînduirii burghezo-moşie- Rornîne cheamă muncitorii, in căutat să ne sugrume instituind te au interese vitale şi ţeluri
ginerii şi tehnicienii să intensi blocada economică. comune în lupta pentru victoria
vietice şi a celorlalte state so reşti, pentru instaurarea puterii fice lupta pentru creşterea pro socialismului .şi a comunismului. ( Urmare din pag. l-a ) raional. Ia apoi cuvîntu! tov. Gheorghe
ducţiei şi productivităţii muncii, Construind socialismul, popo Oprea, prim secretar al Comitetului
cialiste, .victoriile socialismului, populare. pentru reducerea preţului de cost rul sovietic a mers pe căi noi, Ele se călăuzesc toate după a avut loc premiera piesei „O ches raional de partid Brad, care a vorbit
şi îmbunătăţirea c-alităţii produ necercetate de nimeni, fără să învăţătura marxism-leninismului, tiune personală" de A. Ştein. celor prezenţi despre importanţa eve
politica externă a acestor ţări Păşind pe drumul croit de Ma selor — cate sigură pentru în aibă experienţă istorică, modele se ajută reciproc, frăţeşte, în nimentului din Octombrie 1917, pe ca
înlesnesc lupta a 160 milioa rea Revoluţie Socialistă din Oc florirea economiei naţionale şi sau exemple. Din cele patru de toate şi sînt întotdeauna gata La Brad re proletariatul rus l-a înfăptuit sub
ne de oameni pentru eliberarea tombrie,' folosind în mod creator ridicarea nivelului de trai al po cenii, aproape jumătate au tre conducerea partidului, acum patru de
experienţa construirii socialismu porului. cut în războaie şi în refacerea să vină una în ajutorul alteia. încă din primele ore ale zilei, mun cenii.
lor naţională de sub robia co lui în Uniunea Sovietică, popo In aoeasta se manifestă interna citorii, minerii, ţăranii muncitori şi în-
lonială şi constituie un sprijin rul romîn a obţinut în anii pu Partidul şi guvernul cheamă ţionalismul proletar. tovărăşiţii din oraşul şi comunele a- Vorbitorul a arătat, că în timpul
de seamă pentru popoarele care terii populare succese hotărîtoa- ţărănimea muncitoare, lucrătorii economiei ruinate de războh Poporul sovietic, oamenii mun. parţinătoare raionului Brad se îndrep care s-a scurs de la evenimentele Ma
s-au eliberat de sub colonialism re în construirea bazei economi din G.A.S. şi S.M.T. să lupte Dar din toată această luptă, po cii din toate ţările socialismului, tau spre locul, unde urma să se ţină relui Octombrie, Uniunea Sovietică a
în lupta lor pentru consolidarea ce a socialismului, făcînd un u- neobosiţi pentru obţinerea unor porul nostru a ieşit învingător. întreaga omenire progresistă în- mitingul oamenilor muncii din raionul înregistrat progrese însemnate.
independenţei cucerite expusă riaş salt înainte în dezvoltarea recolte bogate la toate culturile, In lupta împotriva acestor tîmpină marea sărbătoare a lui Brad cu prilejul zilei de 7 Noiembrie.
încă provocărilor şi atentatelor economiei naţionale. Romînia a să dezvolte creşterea lani- greutăţi, partidul comunist Octombrie în condiţiunile unei Cei prezenţi veniseră aici pentru a Vorbitorul a subliniat apoi spriji
neîncetate ale imperialiştilor. mialelor de producţie, să cinsti cea de-a 40-a aniversare a Ma nul pe care Uniunea Sovietică l-a a-
sporească necontenit cantită rii Revoluţii Socialiste din Octombrie, cordat ţărilor de democraţie populară
In ţările capitaliste, ideile Ma devenit o ţară cu o industrie ţile de produse agro-alimentare ena înarmat cu învăţătura leni lupte hotărâte pentru paoe, pen revoluţie care a deschis în faţa pro şi în special patriei noastre, sprijin
necesare aprovizionării popula nistă despre posibilitatea victo tru preîntâmpinarea unui nou letariatului mondial o eră nouă — era care s-a concretizat prin ajutor econo
relui Octombrie însufleţesc pro ' dezvoltată şi cu o agricultură în ţiei oraşelor şi întreprinderilor socialismului. mic, tehnic şi material.
industriale. Organizaţiile de par
letariatul în lupta de clasă pe plin. progres de mecanizare, in tid, organele de stat, organiza riei socialismului într-o singură război mondial. ¦ Mitingul este deschis de tov. Ilie In cadrul mitingului au mai luat
ţiile de masă sînt chemate să Rădulea, preşedintele sfatului popular ouvîntul tov. ing. Ion Boldura, din
care o duce sub conducerea par care sectorul socialist ocupă de desfăşoare şi mai larg munca ţară. El s-a călăuzit după pro La baza politicii ţărilor din cadrul secţiei agricole a sfatului popu
politică organizatorică' în rîndul lar raional, dr. Gh. Sîntîmbreanu de
tidelor cornuniste şi muncitoreşti,, pe acum peste 46 la sută din ţăranilor muncitori pentru unirea' gramul ştiinţific ial construirii lagărul socialist se află princi la spitalul unificat Brad şi alţii.
acestora — pe baza liberului
împotriva exploatării tot mai ne suprafaţa agricolă a ţării. Pe ba consimţămînt, — în întovărăşiri socialismului, elaborat de Lenin, piul leninist al coexistenţei paş
agricole, în cooperative agricole
miloase a capitalului monopo za dezvoltării economiei naţio de producţie, în gospodăriile a- program care prevede transfor nice a ţărilor cu sisteme sociale
list, pentru îmbunătăţirea con nale, creşte neîntrerupt nivelul gricole colective — singurul marea ţării noastre agrare în- diferite. Ca urmare a luptei per
drum spre o viaţă tot mai îm tr-un stat industrial puternic. severente şi consecvente pentru
diţiilor de muncă’ şi de viaţă, de trai imaterial şi cultural al belşugată a ţărănimii munci pace a tuturor popoarelor iubi
In lupta sa pentru victoria so toare de pace, în ultimul timp
pentru asigurarea unei păci du maselor de oameni ai muncii, toare. cialismului, Partidul Comunist s-a realizat o oarecare atenuare
Partidul şi guvernul cheamă al Uniunii Sovietice s-a sprijinit a încordării internaţionale.
rabile în lume, pentru socialism. înfloresc ştiinţa şi cultura care pe cea mai puternică, cea mai SĂRBĂTOARE
oamenii de ştiinţă şi cultură să- miraculoasă forţă din lume — Cu toate acestea, cercurile a-
Miarea Revoluţie din Octom au -devenit un ‘bun al întregului energia revoluţionară inepuizabi gresive din unele ţări îşi con
şi pună toată capacitatea şi ta lă a maselor muncitoare şi uni tinuă activitatea îndreptată spre
brie a deschis întregii lumi noi popor muncitor. lentul lor în slujba dezvoltării şi tatea politică morală a poporu subminarea păcii, refuză să ac
perfecţionării tehnicii, înfloririi lui sovietic. cepte interzicerea folosirii şi a
perspective în lupta pentru pace. In întîmpinarea glorioasei a- fabricării armei atomice şi cu în com una dintre dealuri
ştiinţei şi culturii patriei noastre. Ca urmare a eforturilor eroice hidrogen, oît şi reducerea înar
Incepînd de la Decretul asupra miversări a Marii Revoluţii So ale poporului sovietic, a condu mărilor. Acest fapt ascunde în Arunoasa, comuna dintre dealuri, a zlnd minerul Mozeş, privind spre os
păcii — primul decret al pu cialiste din Octombrie, oamenii Creaţiile artistice ale oamenilor cerii* înţelepte a Partidului Co sine pericolul dezlănţuirii unui aşteptat zorii glorioasei aniversări gă pătar — azi numai „pline'1 vrem, de
terii sovietice — şi pînă azi, U- muncii din patria noastră, desfă- munist, ţara noastră, în trecut nou război mondial. tită in haine de sărbătoare. miine înainte vom cere goale.
niunea Sovietică a luptat ne şurînd cu entuziasm întrecerea literaturii şi artei trebuie să con înapoiată, a devenit o mare pu
încetat pentru coexistenţă paş Congresul al XX-lea al Zeci şi zeci de drapele roşii şi tri ?
tribuie în mai mare măsură la tere industrială, înaintată. In P.C.U.S. a arătat că în condi colore işi legănau faldurile în unduirea
nică între state, pentru pace, a- socialistă, au obţinut noi succe întărirea conştiinţei socialiste, a U. R. S. S. a fost con ţiile actuale războaiele nu sînt uşoară a vîntului de toamnă, iar prin Sala de spectacole a clubului era
struit socialismul. In ceea fatal inevitabile. întărirea siste pilniile megafoanelor răzbăteau pînă mult prea neîncăpătoare' pentru marele
trăgîndu-şi dragostea şi recu se însemnate în toate domeniile omului nou, să cultive dragostea ce priveşte producţia in mului socialist mondial, politica departe cintece revoluţionare, cîntece număr de spectatori veniţi să parti
pentru patrie, pentru tradiţiile dustrială, Uniunea Sovietică o- consecventă de pace a ţărilor de îndemn la Lupta pentru pace. cipe la programul artistic pregătit pen
noştinţa forţelor progresiste din construcţiei economice şi cultu eroice ale poporului nostru, ale cupă astăzi primul loc în Euro socialiste, formarea unei vaste tru după-amiaza acestei zile.
pa şi al doilea în lume. Ritmul zone a păcii din statele care au Parcă şi natura s-a pregătit pentru
toate ţările. rale. Pe întreaga industrie pla clasei muncitoare şi ale partidu de dezvoltare a economiei noa îmbrăţişat principiile coexisten această zi, O adiere uşoară a spulberat Cînd faldul greu al cortinei a fost
lui ei, mîndria pentru marile re ţei paşnice, creşterea forţelor cenuşa norilor ce coborau pînă mai ieri tras înlături, aplauze nesfîrşite a
In prezent, cercurile imperia nul pe primele trei trimestre ale stre este caracterizat ^de faptul partizanilor păcii în toate ţă aproape de culmea dealurilor, dezvă primit formaţia corală a sindicatului
liste războinice fac eforturi pen anului în curs a fost realizat în alizări obţinute de poporul ro că volumul global al producţiei rile, leagă mîinite agresorilor luind un cer senin de unde soarele miner, care cu un an în urmă a dus
tru accentuarea încordării inter proporţie -de 108 la sută. A'Iunci- mîn şi minorităţile naţionale sub industriale a U.R.S.S. a depăşit şi îngreunează dezlănţuirea unui îşi trimitea cu dărnicie razele, învă faima minerilor Aninoasei pe scenele
naţionale, refuză . propunerile tori'i, inginerii şi tehnicienii din conducerea Partidului Muncito în 1957 de 33 de ori nivelul din nou război. luind comuna într-o lumină aurie. uriaşe ale Capitalei la cel de-al IV-
Uniunii Sovietice pentru redu resc Romîn-. 1913. In anul în curs, într-o pe lea concurs republican.
rioadă de numai 11 zile, se fa Cauza păcii o apără, în afară Aşa era în dimineaţa cînd minerii
cerea înarmărilor şi încheierea întreprinderile AAinislerului In Dragi tovarăşi, brică un volum de produse in de lagărul de nezdruncinat al Aninoasei, de pe a cărOr piepturi nu Cîntecul lui Octombrie sau cel al
La cea de-a 40-a aniversare dustriale, egal cu întreaga pro statelor socialiste, întreaga cla lipseau ordine şi medalii, au urcat în „Katiuşei" iui Zaharov, ca şi „Idila
unui acord pentru încetarea ex dustrie’ grele au -depăşit planul ducţie anuală din 1913. Un a- să muncitoare internaţională şi autobuzele ce urmau să-i ducă la ma bihoreană" a lui Sabin Drăgoi, au
a Marii Revoluţii Socialiste djn semenea ritm cu adevărat verti rele miting din oraşul Petroşani, a- fost primite ¦cu îndelungate aplauze.
perimentărilor şi interzicerea ar de producţie cu 8 la sută, iar Octombrie, clasa muncitoare, ţă ginos al dezvoltării economice colo unde aveau să raporteze succe Publicul a primit cu multă căldură pe
rănimea muncitoare, intelectua sele muncii lor. dirijorul L. Grigorică care a avut pri
melor atomice şi termonucleare, cei din industria uşoară au dat ma lui ieşire pe scenă.
pun la cale comploturi de felul peste plan mai mult de 5 mi litatea ţârii noastre, între La citeva ore mai iîrziu, în plină
celui îndreptat împotriva poporu lioane metri pătraţi de ţesături. gul nostru popor munci amiază la grădina de vară s-a întîl- Cînd. faldul greu al cortinei a fost
lor, îşi exprimă dragostea nit să sărbătorească marea aniversare tras înlături pentru a doua oară,
lui sirian. Prin întreaga lor po Participarea largă a muncito fierbinte şi admiraţia fa întregul colectiv al minei. scena înfăţişa un braţ liniştit al Vot-
litică agresivă, cercurile imperia rilor, inginerilor, tehnicieniloi şi ţă de gloriosul popor sovietic găi în care sta înfiptă prora unui
La mese nesjîrşit de lungi, sute de vas de pescari. In asemenea decor se
liste, în frunte cu cele din S.U.A., funcţionarilor la acţiunea -de con — popor erou — care sub con pahare se ridicau, închinînd pentru desfăşura acţiunea piesei lui N. Doro-
menţin pericolul grav al unui sultare şi experimentare a mă ducerea marelui Partid Comunist succesul de azi, pentru noi succese, hov „Pescariţa de pe Volga", pe care
pentru fericirea poporului. echipa de teatru a l.sindicatului minier,
război nuclear fără precedent ca surilor de îmbunătăţire a siste al Uniunii Sovietice a repurtai a prezentat-o cu mult talent.
succese grandioase de însemnă Colectivul sectorului III, cel care Piesa lui Dorohov care prezenta un
forţă destructivă şi ca număr de mului de salarizare şi normare n-au cunoscut nici cele mai mari avangarda ei — partidele co pentru această aniversare a trimis pa mic episod din războiul civil al pes
tate istorică mondială în cons ţări capitaliste în perioadele op muniste şi muncitoreşti. Popoa triei cu 5.848 tone de cărbune mai carilor, ce s-a desfăşurat in regiunea
victime omeneşti. a muncii, a dus la descoperirea truirea socialismului, deschizînd mult, indeplinindu-şi de două ori an Voigăi în primii ani ai revoluţiei a
gajamentul luat, era în întregime a- fost primită de sutele de spectatori
Sub influenţa victoriilor obţi şi valorificarea unor importante noi orizonturi luminoase întregii time ale dezvoltării lor.,, rele din ţările neutre şi din cete dunat. ai Aninoasei, cu prelungite aplauze.
nute de omenirea progresistă de rezerve interne pentru creşterea omeniri. Succese colosale ..aMrfo,s,ţ,„Q,bţi-, eliberate "din jugul colonialis Minerul Tucaciuc închina alături de Abia tirziu, pe cînd noaptea cobo-
Poporul romîn şi minorităţile mului," iiau' şi -ele o atitudine tot şeful sectorului Boilea, alături de va rîse între dealurile ce mărginesc va
la Marea Revoluţie Socialistă productivităţii 'muncii "şi reduce nute în domeniul dezvoltării a- mai hotărîtă împotriva războiu gonetarul Apolş/iu, alături de ingi lea Aninoasei, minerii au părăsit clu
naţionale care înfrăţiţi constru griculturii socialiste, al ştiinţei, lui. nerul Dumitraş. bul, indreptîndu-se spre căminele lor
din Octombrie încoace, forţele rea preţului de cost. Ca rezultat iesc cu succes socialismul în pa culturii, literaturii şi artei. calde, mulţumiţi că au reuşit să în-
In actualele condiţii are o im „Trăiască marea sărbătoare, să trăim tîmpine aşa cum se cuvine măreaţa
păcii, în fruntea cărora se află al unei mai bune organizări a tria lor comună, Republica Popu Ne mîndrim pe bună dreptate portanţă deosebită întărirea şi cu toţii, să dăm iot mai mult cărbime sărbătoare,
lară Romînă, exprimă cu pri de faptul că oamenii de ştiinţă colaborarea frăţească a tuturor patriei, să ne bucurăm mai mult de
Uniunea Sovietică şi celelalte producţiei, a îmbunătăţirii pro lejul acestui eveniment înălţător sovietici au repurtat în ultimii ţărilor socialiste. In aceasta con succesele noastre —• a spus minerul LUCIA LICIU
profunda lor recunoştinţă faţă ani o serie de victorii strălucite stă chezăşia succeselor lor con Răbulea, ridicînd paharul, corespondentă
ţări socialiste, au devenit atît de cesului tehnologic, a eliminării
de poporul frate sovietic, faţă de „Să vină „plinele" — adăugă rî-
puternice, încît pot impune pa pierderilor de timp şi de mate Partidul Comunist al Uniunii
Sovietice şi guvernul sovietic,
cea în lume. Dacă totuşi impe riale s-au realizat numai în 8 în domeniul supunerii forţelor tinue. Totodată, aoest lucru este
pentru multilateralul ajutor in naturii şi astăzi păşesc în avan un factor de cea mai mare im
rialiştii în nebunia lor ar încer luni în industria republicană e- ternaţionalist acordat cu since garda ştiinţei şi tehnicii. In ţara portanţă în consolidarea păcii
ca dezlănţuirea unui nou război, conomii de peste 500 milioane ră prietenie poporului nostru în noastră funcţionează prima cen în lumea întreagă.
aceasta va însemna fără îndo lei. Devine tot mai clar pentru trală electrică din lume pe bază
ială prăbuşirea definitivă a siste fiecare om al muncii din ţara lupta ea pentru bună stare şi Tovarăşi,
mului capitalist. noastră că numai prin ridicarea fericire. de energie atomică şi se con Mergînd pe calea deschisa cu
struiesc alte centrale mai mari. 40 de ani în urmă de Marea Re
Tovarăşi, productivităţii muncii şi redu Poporul romîn urează din toa Crearea rachetelor balistice in voluţie Socialistă din Octombrie,
Ideile lui Octombrie au exer cerea preţului de cost se poate tercontinentale şi a mijloacelor poporul romîn a obţinut in cei
citat o influenţă covîrşitoare a- asigura o bază trainică pentru tă inima popoarelor Uniunii So care asigură lansarea lor, este 13 ani care s-au scurs de la ziua
un succes remarcabil al savanţi eliberării sale, succese importan
supna întregului curs ial dezvol creşterea reală a nivelului de vietice noi şi măreţe succese în lor sovietici. întreaga lume ur te în dezvoltarea industriei şi
tării mişcării muncitoreşti re trai. construirea comunismului, în ri măreşte astăzi cu admiraţie zbo
dicarea pe noi culmi a ştiinţei rul primilor doi sateliţi artifi agriculturii, în construcţia so
voluţionare din ţara noastră,^au In cinstea zilei de 7 Noiembrie şi culturii, în creşterea bunei
ciali al pămîntului creaţi şi lan cialistă, în ridicarea bunăstării
însufleţit şi călăuzit lupta pen ţărănimea noastră muncitoa-e a stări a oamenilor sovietici, în materiale a poporului şi al întă
tru cucerirea puterii de către cla îndeplinit aproape în întregime realizarea unei păci trainice în saţi de Uniunea Sovietică. Cel ririi orînduirii democrat-popu
de-al XX-lea Congres al Parti lare.
sa muncitoare şi călăuzesc as planul însămînţărilor de toamnă. lume. dului Comunist al Uniunii So Sub conducerea guvernului
Trăiască cea de a 40-a aniver
tăzi lupta şi munca paşnică a In regiunea Constanţa a fost vietice a trasat sarcini şi mai său şi a Partidului Muncitoresc
sare a Marii Revoluţii Socialiste
oamenilor muncii, care sub con complect terminată opera de co măreţe în domeniul dezvoltării Romîn, oamenii muncii din Re CLASAMENTUL
din Octombrie !
ducerea Partidului Muncitoresc lectivizare a agriculturii. In nu Trăiască gloriosul Partid Co economiei, ştiinţei, tehnicii, lite publica Populară Romînă, merg cam pionatului regional de fotbal
Romîn schimbă din temelii înfă meroase alte raioane, ţărănimea munist al Uniunii Sovietice, or raturii şi artei. Rezolvarea cu cu încredere înainte, pe drumul
ganizatorul şi conducătorul Ma succes a acestor sarcini va a- progresului şi al prosperităţii,
ţişarea Romîniei pe drumul con păşeşte cu încredere pe drumul duce, fără doar şi poate, noi construiesc cu succes bazele so 1. Energia Lonea 11 7 3 1 39:18 17
rii Revoluţii Socialiste din Oc victorii importante în lupta noa cialismului în ţara lor.
struirii socialismului. Marea Re agriculturii socialiste. Oamenii tombrie, exemplul măreţ şi far stră pentru comunism. 2. Recolta Sebeş 11 7 1 3 22:12 15
Astăzi, în ziua celei de a 40-a
voluţie Socialistă din Octombrie de ştiinţă şi cultură cin-steisc ma călăuzitor în lupta partidelor Tovarăşi, aniversări a Marii Revoluţii So 3. Locomotiva Simeria 10 7 0 3 28:12 14
a dat un puternic avînt luptei rea zi a Revoluţiei din Octom comuniste şi muncitoreşti din Marea Revoluţie Socialistă din cialiste din Octombrie, daţi-mi
Octombrie are o importanţă u- voie să urez oamenilor muncii 4. Energia Aninoasa 11 6 2 3 25:13 14
întreaga lume pentru pace, de riaşă nu numai pentru popoare din ţara soră, Romînia, succese
mocraţie şi socialism ! le din ţara noastră, ci şi pentru noi, şi mai importante, în lupta 5. Energia Călan 11 6 2 3 25:20 14
întreaga omenire. încă din pri pentru înflorirea continuă a Re
revoluţionare a maselor munci brie prin noi creaţii valoroase. Trăiască şi să se întărească în mii ani ai puterii sovietice ma publicii Populare Rornîne, pentru 6. Progresul Zlatna 10 6 1 3 26:22 13
întărirea orînduirii democrat-
toare. Partea cea mai înaintată Sărbătorind a 40-a aniversare veci prietenia de nezdruncinat rele Lenin spunea : „Republioa populare, pentru socialism. 7. Dinamo Orâştie 12 5 2 5 18:21 12
şi colaborarea frăţească dintre noastră socialistă a sovietelor
a clasei muncitoare a făurit Par a Revoluţiei din Octombrie, oa poporul romîn şi poporul sovie se va înălţa trainic ca un far al întărirea sub toate raporturile 8. Energia Vulcan 11 3 5 3 25:19 11
tic ! socialismului internaţional şi ca a prieteniei frăţeşti şi a cola
tidul Comunist Romîn, partidul menii mu-ncii din ţara noastră îşi un exemplu pentru toate masele borării mutuale dintre ţările noa 9. Progresul Deva 11 5 1 5 21:22 11
Trăiască pacea între oopoare1 muncitoare. Trecerea de h ca stre şi dintre toate ţările lagă
revoluţionar al-proletariatului că manifestă încrederea nestrămu pitalism la socialism, care. a în rului socialist va contribui la 10. Energia 115 Hun-ed. 11 4 0 7 15:25 8
ceput în octombrie 1917, are loc înaintarea noastră victorioasă
astăzi pe scară internaţională. pe drumul construirii vieţii noi, 11. Energia Ghelar 12 3 2 7 12:24 8
Sub steagul roşu al socialismului fericite şi libere. Această prie
lăuzit de învăţătura marxist-teni- tată în Partidul Muncitoresc Ro au păşit după Uniunea Sovietică tenie este luminată de lumina 12. Energia 30 Dec. 11 3 0 8 14:32 6
alte 12 state, între care marea care vine de la steagul interna
nistă, exponent al intereselor vi mîn, conducătorul încercat în putere — China. ţionalismului proletar, steagul 13. Locomoiiva Teiuş 10 1 3 6 9:21 5
luptei pentru pace, progres şi
tale ale poporului muncitor. Con lupta pentru socialism, hotărîrea Peste o treime din populaţia 14. Energia Alba 10 2 0 8 9:27 4
globului pămîntesc s-a eliberai fericirea t-uturor oamenilor, ri
ducerea de către Partidul Co lor neclintită de a munci fără de exploatarea capitalistă şi con dicat Ia mare înălţime cu 40 Meciul Locomotiva Teiuş-E- Progresul Ztatna—Energia
struieşte cu succes o viaţă nouă. de ani în urmă de Marea Re rvergia Alba nu s-a omologat. 115 Hunedoara.
munist Romîn călit în lupta as preget pentru a consolida cuce S-a produs destrămarea sistemu voluţie Socialistă din Octombrie.
La 31 ootombrle s-a disputat Energia Lonea—Energia Că
pră revoluţionară, în condiţii de ririle revoluţionare ale poporu- meciul din etapa ia XII-,a dintre lan.
colectivul Energia Ghelar şi D i
Minerii din Ţebea namo Orăştie. rezultat 0-3, meci Energia Vulcan — Energia 30
cîştigat prin forfait. Decembrie.
Colectivul acestei exploatări dor Sim şi Roman Căsălean ce
ce aparţine Trustului minier lucrează în abataje cameră şi ETAPA a XII-a Progresul D-eva—Locomotiva
Brad, şi-a realizat sarcinile de care au extras cu 16 şi respec Energia Alba—Energia Ani Simeria.
plan în ziua schimbului de o- tiv 18 la sută mai mult cărbune noasa.
noare în proporţie de 116,6 la peste plan, cît şi grupele de la Locomotiva Teiuş — Recolta
sută. Fruntaş pe exploatare pregătiri ale tov. Ioan Şerban Sebeş.
este colectivul sectorului I. Din şi Ioan Irinoa, care şi-au depă
tre grupele de mineri se eviden şit planul cu 48 şi respectiv 33 Vo
ţiază cele conduse de tov. Teo la sută.
lui colonial al imperialismului. Trăiască cea de a 40-a ani BRAD (de la subredacţia noastră calm, cu pase bine puse, făcînd ast
voluntară). fel „zile .negre" selecţionatei. Dintre
Principiile proclamate de Revo versare a Marii Revoluţii Socia jucătorii care s-au aliniat, cel mai bun
In ziua de 7 Noiembrie pe terenul s-a dovedit a fi llea (selecţionata
Laminatorii în frunte luţia Socialistă au devenit o for liste din Octombrie ! şcolii de maiştri s-au întîlnit echipele Brad), care a demonstrat un joc de
de volei a selecţionatei oraşului Brad calitate. S-au mai evidenţiat din
ţă gigantică, care ridică la lup Trăiască poporul frate romîn şi a şcolii de maiştri Brad. Deşi mai selecţionată : Moca nu, Roth, Mănescu
bună din toate punctele de vedere, şi Cotoi, iar de la maiştri — Lucek,
In ziua de 4 noiembrie, a avui ioc porţie de 120,08 la sută. S-a eviden tă eroică' pentru libertate şi pro care construieşte cu succes so selecţionata oraşului Brad a . fost în Plăcintă şi Irimie. S-au aliniat urmă
la secţia laminoare din Combinalul si ţiat in mod deosebit prim laminato- trecută de tînăra formaţie a şcolii de toarele form aţii: selecţionata oraşului
derurgic Hunedoara, un schimb de rul losif Andru. gres noi milioane de oameni în cietatea nouă, socialistă, sub maiştri cu scorul de 3-1. Selecţionata Brad — Mocanu, Mănescu, Cotoi, Po
onoare in cinslea zilei de 7 Noiem întreaga lume. conducerea partidului său mun S-a prezentat bine din punct de ve pa, Roth, llea, iar de la şcoala de
brie. După o muncă susţinulă, pe pri Rezultate bune a obţinut şi schim dere tehnic, a avut o formă buna dar maiştri — Lucek, Pacuraru, Plăcin
mul loc s-au silual muncitorii din bul condus de Gheorghe Andrăşescu Putem constata cu mare bu citoresc ! nu a reuşii să fructifice toate „bom tă, Irimie, Trînc şi Meltiş.
schimbul condus de tov. Constantin care a îndeplinit planul in proporţie curie că sistemul socialist se în Să se întărească şi să înflo bele" care, uneori, au ieşit în afara
terenului cje joc. „Maiştrii" au mai jucat M1HAI SUSAN
tăreşte pe zi ce trece. Trăinicia rească prietenia de nezdruncinat
Petru care a îndeplinit planul In pro de 102,56 la sută. şi tăria de nezdruncinat a sis dintre poporul sovietic şi cel
temului socialist sînt asigurate romîn !