Page 29 - 1957-11
P. 29
Nr. 902 DIWMUL SOCfAUSMULUr Pag. 3
(Sfirşit. începutul in v Drumul so V. I. Lenin a arătat că toate po se va dezvolta neîncetat, va creşte, colonii vor acum nu numai elibe tre state trebuie rezolvate pe calea supra continuării aţîţăril „războiului poare, constituie steagul statelor so
cialismului" nr. 901) poarele şi ţările vor ajunge la socia biruind toate obstacolele, toate greută rare politică, ele vor să se elibereze cialiste. Această politică corespunde
lism, însă nu vor ajunge în acelaşi ţile. şi de lanţurile economice care con tratativelor, fără război. rece", asupra sporirii alocărilor mili intereselor fundamentale ale oamenilor
Ritmul înalt de dezvoltare econo fel, fiecare din ţări va aduce un spe damnă aceste ţări la dependenţă faţă muncii, intereselor dezvoltării şi în
mică este particularitatea caracteris cific în cutare sau cutare formă a Desfăşurîndu-şi atacurile împotriva de puterile capitaliste. Intre grupurile Promovînd în mod consecvent o tare pentru producţia de mijloace de tăririi noii formaţiuni social-economi
tică a ţărilor socialiste, in 1956 a- democraţiei, în cutare sau cutare va ţărilor socialiste ,împotriva unităţii lor, imperialiste din S.U.A. şi Anglia S0 politică iubitoare de pace, Uniunea exterminare, prin urmare asupra pre ce întăririi cauzei păcii în lumea în
ceste ţări au sporit de peste patru riantă a dictaturii proletariatului, în- cercurile imperialiste şi agentura lor desfăşoară o înverşunată luptă de in Sovietică se străduieşte să realizeze gătirii unui război. treagă.
ori producţia industrială în compa sfîrşit, în ritmul transformărilor so îşi îndreaptă principalele eforturi îm fluenţă în ţările coloniale şi semi
raţie cu nivelul producţiei existent cialiste ale diferitelor laturi ale vieţii potriva Uniunii Sovietice. De ce ? Pen coloniale. Colonialiştii au fost nevoiţi acorduri reciproc acceptabile Cu ţă Pentru luna decembrie a fost fixată Viaţa arată că unicul drum just
pe teritoriul lor în anul 1937. Astăzi, sociale. Congresul al XX-lea al Par tru că U.R.S.S. este cel mai puternic să plece din unele ţări dar, ei au de dezvoltare a relaţiilor internaţio
cînd sistemul socialist mondial dis tidului Comunist al Uniunii Sovietice stat socialist. Mare este influenţa e- lăsat acolo pe complicii lor din rîn rile occidentale în toate problemele o întîlnire a tuturor şefilor guvernelor nale este politica coexistenţei paşnice,
pune de o bază industrială înalt dez a subliniat că experienţa istorică de xemplului ei asupra mişcării comu durile burgheziei şi ale feudalilor, A- politica întăririi păcii şi prieteniei în
voltată, ţările socialiste au posibili dezvoltare a tuturor ţărilor care îna niste şi muncitoreşti internaţionale, a- ceşti complici ai colonialiştilor, care legate de dezarmare. Uniunea statelor care fac parte din blocul a- tre popoare.
tatea să dezvolte şi mai departe în intează pe calea socialismului a con supra popoarelor coloniale . care luptă acţionează, chipurile, de pe poziţiile
mod rapid economia lor, să ridice firmat întrutotul această teză leni pentru eliberarea naţională şi socia intereselor ţărilor lor, duc în fapt po Sovietică este gata să reducă consi gresiv al Atlanticului de nord fapt Pronunţîndu-ne pentru politica
neîncetat nivelul de trai al oameni nistă. lă. Imperialiştii se tem de forţa şi litica cotropitorilor imperialişti. coexistenţei paşnice a statelor cu sis
lor muncii. puterea Ţării Sovietice, se tem de derabil forţele armate şi armamentul, care nu prevesteşte nimic bun pentru teme sociale diferite .-nu intenţionăm,
Unii încearcă să se agaţe de prin ideile marxism-leninismului. De aceea In prezent apar alte forme ale po bine înţeles, să afirmăm că între so
Care este baza unităţii ţărilor ma cipiile şi hotărîrile leniniste ale Con ei încearcă în chip şi fel să discre liticii coloniale care sînt puse în a- să interzică arma atomică şi cu hi cauza păcii. Reţine atenţia faptul că cialism şi capitalism nu există contra
rii comunităţi socialiste ? gresului al XX-lea al partidului cu diteze experienţa Uniunii Sovietice plicare mai ales de către Statele Unite dicţii, că între ele ar putea fi stabilită
privire la diversitatea formelor de pentru a discredita astfel şl marile ale Americii. După eşecul aventurii drogen, să înceteze imediat experien într-o serie de ţări care fac parte o „armonie" totală, că ar fi posibilă o
Comunitatea principiilor orînduirii trecere spre socialism şi la metodele idei ale marxism-leninismului. militare a Angliei, Franţei şi Israe conciliere între ideologia comunistă şi
sociale şi de stat, unitatea ideologiei de construire a socialismului. Ei in lului împotriva Egiptului, imperialiş ţele cu această armă, însoţite de sta din N.A.T.O., guvernele au fost con cea burgheză. CiriL s-ar situa pe un
marxist-Jeniniste, internaţionalismul terpretează în felul lor aceste te z e : Iată de ce partidele revoluţionare, tii din S.U.A. au promovat „doctrina asemenea punct de vc -re s-ar abate
proletar, unitatea măreţelor ţeluri ale dacă pasă-mi-te, Lenin a arătat, iar toţi revoluţionarii care se situează pe Dulles-Eisenhower", decretînd că în bilirea unui control internaţional dacă duse sau sînt conduse de lideri ai de la marxism-leninism. Divergenţele
construcţiei socialiste, egalitatea în Congresul al XX-lea a confirmat şi poziţii de clasă marxist-leniniste con Orientul Mijlociu s-ar fi creat un ideologice sînt de neîmpăcat şi ele vor
drepturi şi ajutorul reciproc, apăra a dezvoltat teza leninistă despre di sideră ca o datorie sfîntă a lor să „vid" şi că ei ar fi chemaţi să umple ţările occidentale vor înfăptui aceleaşi partidelor socialiste. Aceste partide, exista. Dar aceasta nu exclude coe
rea independenţei naţionale şi a cu versitatea formelor şi metodelor de întărească legăturile internaţionale ,să acest vid. xistenţa paşnică, întrecerea paşnică în
ceririlor revoluţionare în fiecare construire a socialismului, prin ur sprijine prin toate mijloacele Uniunea măsuri. Nu ţara noastră va fi aceea zicîndu-şi socialiste, duc de fapt poli tre ţările socialiste şi capitaliste.’
ţară şi în întregul sistem socialist mare nu este nevoie de unitatea ţă Sovietică, Republica Populară Chineză, Toată lumea ştie însă că în Orien
mondial, apărarea păcii şi securităţii rilor socialiste. Adepţii acestui punct toate ţările socialiste, să întărească tul Mijlociu nu există nici un fel de care va ridica obstacole în acest do tica cercurilor imperialiste. Ele induc In condiţiile actualei dezvoltări a
popoarelor — iată baza pe care se de vedere declară că fiecare ţară ar unitatea tuturor ţărilor socialiste, uni „vid". Pământurile bune pentru viaţă tehnicii militare o încercare a impe-.
dezvoltă această comunitate fră putea merge spre socialism pe căi tatea tuturor forţelor revoluţionare. sînt acolo dens populate, acolo tră meniu. în eroare clasa muncitoare căutînd rialiştilor de a dezlănţui un război
ţească. proprii, aparte, care nu ar avea ni iesc şi muncesc, cucerind de la na mondial ar duce la distrugeri şi pier
mic comun cu celelalte ţări socialiste. Tovarăşi! Socialismul exercită astăzi tură darurile ei, popoarele arabe iu Dacă toate statele şi în primul rînd să prezinte lucrurile ca şi cum Uniu deri neînchipuit de mari, folosirea ar
Forţa conducătoare a ţărilor so o Influenţă uriaşă, în continuă creş bitoare de libertate — popoare cu o U.R.S.S. şi S.U.A., ca state care dis nea Sovietică nu ar vrea să ajungă mei atomice şi cu hidrogen, a rache
cialiste o reprezintă partidele lor Teoria socialismului ştiinţific ţine tere asupra mersului istoriei univer cultură străveche. Teoria colonialistă pun de cele mai puternice resurse Ia o înţelegere asupra problemelor de telor balistice ar avea drept consecin-,
seama, şi nu poate să nu ţină seama, a „vidului" înseamnă de fapt atitu economice şi militare, ar obţine o re zarmării şi slăbirii încordării interna ţă dezastre uriaşe pentru întreaga 6ttţLi
comuniste şi muncitoreşti, marxist- de particularităţile istorice ale fiecă sale, schimbă aspectul pămîntului. dinea dispreţuitoare a imperialiştilor zolvare concretă în spiritul colaborării ţionale şi că de aceea ele ar fi ne ture. Provocînd aceste dezastre orfn-
leniniste. întregul mers al dezvol rei ţări care într-o măsură sau alta Viaţa confirmă marele adevăr al mar faţă de popoarele arabe, refuzul de şi înţelegerii reciproce a problemelor voite să cOntinuie cursa înarmărilor. duirea capitalistă se va condamna la
tării pune în prezent pe primul plan determină formele şi metodele construi xismului că socialismul creează posi a recunoaşte independenţa ţărilor a- internaţionale importante, inclusiv a Aceasta constituie însă o înşelare a o pieire inevitabilă. Popoarele nu vor
în faţa partidelor revoluţionare ale rii socialismului. Aceasta se înţelege bilitatea unei rapide dezvoltări socia rabe, care ar fi obligate să se supu problemelor dezarmării, şansele pre- oamenilor muncii. De această politică mai tolera o orînduire care aduce o-
clasei muncitoare lupta pentru în de la sine. Nimeni dintre acei care le. Ce poate oare capitalismul con- nă fie colonialiştilor englezi şi fran întîmpinării unui nou război şi instau a anumitor lideri ai partidelor socia menirii chinuri şi suferinţe, care dez
tărirea unităţii şi dezvoltarea for se situează într-adevăr pe poziţii re temporan să opună acestui fapt? In cezi, fie colonialiştilor din Statele rării unei păci trainice şi stabile pen liste se folosesc cu abilitate imperia lănţuie războaie sîngeroase de cotro
melor de colaborare pe baza mar- voluţionare nu admite ideea că în perioada 1937— 1956, în timp ce ţările Unite ale Americii. In ce le priveşte tru toate ţările şi popoarele ar creşte liştii. Nu este întîmplător că la întîl- pire.
xism-leninismului. Credincioase prin construirea socialismului se pot neso socialiste şi-au mărit producţia de însă, popoarele Orientului arab luptă considerabil. Uniunea Sovietică va pro nirea lor, conducătorii guvernelor
cipiilor internaţionalismului socia coti particularităţile social-economice peste patru ori .lumea capitalistă cu atît împotriva imperialismului englez mova cu fermitate politica sa îndrep S.U.A. şi Angliei, domnii Eisenhower Cu toate că sîntem convinşi că în
list, partidele comuniste şi munci şi istorice în dezvoltarea diferitelor toate măsurile de „stimulare" artifi şi francez, cît şi împotriva celui a- tată spre atenuarea încordării în re şi Macmillan l-au invitat pe domnul urma unui nou război, dacă acesta va
toreşti luptă pentru întărirea rîndu- ţări. Dacă te situezi pe poziţiile mar- cială a conjuncturii, inclusiv cursa merican înţelegînd că toţi imperia laţiile dintre state, spre îmbunătăţi Spaak, actualul secretar al N.A.T.O., fi dezlănţuit de cercurile imperialiste,
rilor lor, împotriva tendinţelor revi xist-leniniste trebuie să pui pe pri nestăvilită a înarmărilor nu şi-a mă liştii reprezintă o primejdie de moarte rea relaţiilor cu toate ţările, inclu care este un reprezentant de seamă va pieri acea orînduire care dă naş
zioniste şi a prejudecăţilor dăună mul plan nu unele particularităţi sau rit producţia decît de două ori. Dar pentru ele. In prezent imperialiştii a- siv cu Statele Unite ale Americii, al partidului socialist din Belgia. Fap tere războiului, adică orînduirea capi
toare ale mărginirii şi izolării na altele pe care le are fiecare ţară, ci nu numai despre aceasta este vorba. mericani urzesc un complot împotri deoarece stabilirea înţelegerii recipro tele arată că imperialiştii atrag intens talistă, şi va învinge orînduirea socia
ţionale. elementul principal, comun care stă va Siriei. Ei folosesc în acest joc ce între U.R.S.S. şi S.U.A. poate avea la cauza antipopulară a pregătirii u- listă, noi, comuniştii, nu năzuim spre
la baza luptei pentru socialism. Criza generală a capitalismului con murdar Israelul, împing Turcia la a- o influenţă hotărîtoare asupra însănă nui război pe socialiştii de dreapta. o victorie pe această cale. Noi, comu
Urmînd vechea lor deviză „împar tinuă să se ascută, se adîncesc con ventură şi provocări. toşirii întregii situaţii internaţionale. niştii n-am năzuit şi nu vom năzui
te şi stăpîneşte", imperialiştii se a- Deosebiri în practica construcţiei tradicţiile antagoniste care sfîşie lu Vrem totodată să îmbunătăţim rela Dar indiferent de procedeele la care niciodată spre atingerea ţelurilor noa
gaţă de tot felul de prejudecăţi na socialiste se pot ivi de pildă în pro mea capitalistă. Atît lupta dintre ţă Imperialiştii încearcă prin orice ţiile dintre cele două ţări ale noastre ar recurge imperialiştii, planurile lor stre prin mijloace atît de groaznice;
ţionaliste în lupta împotriva lagă blemele creării unor forme sau altora rile capitaliste, cît şi lupta din inte mijloace să-şi prelungească dominaţia nu pe seama intereselor altor ţări, sînt sortite eşecului. Popoarele nu vor aceasta este imoral şi contravine con
rului socialist, întreprinzînd diversi de conducere a producţiei, unor me riorul lor, între muncă şi capital se în ţările Asiei şi Africii. Fireşte că nu pe seama înrăutăţirii relaţiilor război ele stau cu vigilenţă de strajă cepţiei noastre comuniste asupra lu
unea ideologică sub steagul aşa-zi- tode sau altora de cooperativizare a desfăşoară în forme noi. Criza gene colonialiştii au încă destule forţe; S.U.A. cu Anglia, Franţa şi celelalte păcii s-au pronunţat şi se vor pro mii. Noi pornim de la premisa că pen
sului, comunism naţional". Ideologii agriculturii, dar lichidarea proprietă rală a capitalismului se manifestă de primejdia care ameninţă popoarele 0 - state. Mai mult, ţara noastră ar vrea nunţa împotriva planurilor agresive tru dezvoltarea socialismului nu este
imperialismului şi agenţii lor în ţii private asupra mijloacelor de pro asemenea prin şomaj cronic şi folo ale reacţiunii internaţionale. nevoie de război.
cearcă să semene sămînţa veninoasă ducţie, cooperativizarea agriculturii re sirea incompletă a întreprinderilor,
a şovinismului şi naţionalismului bur prezintă elementul comun fără de care prin supraproducţie şi prin fenomene să aibă relaţii bune cu toate statele Uniunea Sovietică a fost şi este Sistemul mondial al socialismului
ghez pentru a opune o ţară altor ţări orînduirea socialistă nu se poate dez dispune de puternice resurse economi
socialiste. volta cu succes. Se ştie că în Re care sînt împotriva războiului, care pentru pace în lumea întreagă şi va ce, politice şi militare. Oricît ar turba
publica Populară Chineză problemele imperialiştii, ei nu vor reuşi să frîngă
Unii, care îşi zic comunişti şi care conducerii industriei se rezolvă potri se află pe poziţiile coexistenţei paş face totul pentru a preîntîmpina pri forţa crescîndă a sistemului mondial
s-au lăsat prinşi de această propa vit cu condiţiile concrete ale ţării, al socialismului, ei nu vor reuşi să
gandă, se pronunţă pentru socialism, altfel decît în Uniunea Sovietică şi nice şi facem totul pentru a stabili mejdia unui nou război. Vom lupta şi oprească mişcarea ascendentă a socie
dar fără dictatura proletariatului, altfel decît, să zicem, în Cehoslova tăţii spre comunism.
fără conducerea vieţii sociale de că cia. Dar în condiţiile diversităţii for asemenea relaţii. Calea justă spre a- de-acum înainte pentru dezarmare,
tre clasa muncitoare şi avangarda ei melor concrete de conducere imuabil Tovarăşi 1 Sîntem martorii şi parti
— partidul comunist, fără înfăptui rămîne esenţialul — înfăptuirea con cest ţel este renunţarea la politica pentru interzicerea armelor de exter cipanţii unui mare avînt ideologic şi
rea principiilor internaţionalismului secventă a principiilor marxist-leninis- politic în mişcarea comunistă şi mun
proletar. Adversarii noştri folosesc te ale construirii socialismului. „de pe poziţii de forţă" deoarece faza minare în masă, vom lupta pentru citorească internaţională. La aceasta a
pentru această politică expresia de contribuit în mare măsură Congresul
„comunism liberal", trădîndu-şi ast Prestigiul socialismului în conştiinţa supremă a acestei politici este răz crearea unei atmosfere de încredere al XX-lea al partidului nostru, în spe
fel dorinţa lor ascunsă de a-i trans oamenilor muncii a crescut în aşa mă cial concluziile sale asupra unor pro
forma pe comunişti în liberali bur sură, ideile socialismului au pus în aşa boiul. între popoare, pentru transformarea bleme de cea mai mare importanţă, ca,
ghezi de duzină. Unde duce drumul măsură stăpînire pe minţile maselor, de pildă, coexistenţa paşnică a celor
revizionismului contemporan se vede încît acum cei mai clar-văzători adver Imperialiştii încearcă să folosească Organizaţiei Naţiunilor Unite într-un două sisteme, posibilitatea diferitelor
din exemplul lui Djiias sau Imre sari ai socialismului şi adepţi ai capita în scopurile lor chiar şi un asemenea adevărat instrument al păcii. forme de trecere la socialism, posibi
Nagy care au ajuns să trădeze în lismului sînt chiar gata să se îm litatea preîntîmpinării războaielor în
mod făţiş cauza socialismului, inte pace cu însăşi denumirea — socia fapt ca lansarea în Uniunea Sovietică Cercurile cele mai agresive ale im epoca actuală, dezvoltarea sistemului
resele naţionale fundamentale ale ţă lism, dar cu o mică adăugire — „so socialist mondial. Ideile Congresului
rilor lor. Zdrobirea poziţiilor politice cialism naţional" sau „comunism na a satelitului artificial al pămîntului. Ei perialismului se străduiesc să provoa al XX-lea al P.C.U.S. au căpătat spri
şi ideologice ale acestor duşmani ai ţional". jinul larg al partidelor comuniste şi
socialismului contribuie la cauza întă de criză care se ivesc din cînd în rientului nu trebuie minimalizată. Fap au trîmbiţat pe toate drumurile şi au ce pretutindeni unde este posibil con- muncitoreşti frăţeşti. Congresele parti
ririi socialismului în aceste ţări şi a Duşmanilor noştri de clasă le este delor comuniste chinez, francez, italian
întregului sistem socialist. greu să ducă lupta împotriva frontu cînd într-o serie de ţări capitaliste. te istorice incontestabile arată însă că sunat alarma, declarînd că lansarea » flicte, să intensifice primejdia de răz şi din alte ţări au arătat coeziunea
lui unit şi puternic cimentat al ţărilor In epoca crizei generale a capitalis a început apusul dominaţiei imperia partidelor comuniste, devotamentul lor
Din arsenalul revizioniştilor con socialiste. Ei speră să se răfuiască cu mului creşterea gigantică a militaris lismului în Orient. de către Uniunea Sovietică a sateli boi şi să sustragă astfel forje şi mij faţă de principiile marxism-leninismu
temporani face parte şi proslăvirea fiecare ţară socialistă în parte, pentru lui hotărîrea lor fermă şi voinţa ne
democraţiei burgheze. E un procedeu a încerca în felul acesta să slăbească tului ar ameninţa pacea, ar ameninţa loace considerabile ale ţărilor socia strămutată în lupta pentru atingerea
de mult cunoscut pe care l-au pre întregul sistem mondial al socialismu măreţului ţel.
luat de la oportuniştii din Internaţio lui. mului — această tumoare canceroasă Marea forţă de atracţie a exemplu statele capitaliste cu o nouă armă. liste de la o muncă creatoare. Tac
nala a Il-a. Pe vremuri, de pe ace Mişcarea comunistă şi muncitorească
leaşi poziţii duceau o luptă înverşunată Duşmanii socialismului visează ca a societăţii capitaliste contemporane — ( lui Uniunii Sovietice, care a creat în Declarăm solemn că poporul nos tica cercurilor agresive este de a în internaţională se dezvoltă sub steagul
împotriva lui Lenin şi a tinerei Re comuniştii să se ocupe de căutarea internaţionalismului proletar, sub glo
publici Sovietice renegatul Kautski, vreunor căi cu totul „noi“, artificiale reprezintă o trăsătură specifică a poli Orient faruri ale socialismului —¦ re tru nu s-a gîndit niciodată şi nu se cercui ţările socialiste cu baze mili rioasa deviză de luptă „Proletari dill
menşevicii şi socialiştii revoluţionari, spre socialism pentru fiecare ţară în toate ţările, uniţi-vă!“ Aruncînd o
„înţelepţii" din rîndurile liderilor parte, fiind gata să dea uitării ma ticii şi economiei imperialiste agre publicile sovietice înfloritoare din A- gîndeşte să folosească nici pe viitor tare, de a crea şi extinde blocuri privire asupra căii parcurse de miş
socialiştilor de dreapta, iar împreună rea experienţă a construcţiei socialis carea muncitorească mondială, consta
cu ei cei mai noi revizionişti, jude te care există în Uniunea Sovietică, sive. sia centrală, exemplul Republicii Popu vreun mijloc de distrugere, dacă ţara militare. tăm ci) bucurie că înaintaşii noştri au
că aproximativ a şa : dacă comuniştii China şi în alte ţări, Ei propun să fost glorioşii chartişti englezi, eroii ba
ar îngădui în ţările în care se află se înainteze spre socialism unul cîte Sistemul capitalist, condamnat de lare Chineze şi al celorlalte ţări so noastră nu va fi supusă unui atac Menţinerea şi intensificarea încordă ricadelor proletare din 1848 în Fran
la putere posibilitatea unei activităţi unul, ca să spunem aşa, care cum ţa, Germania Ungaria, luptătorii In
politice duşmănoase împotriva orîn apucă, răzleţ şi totodată pe căi dife istorie, nu mai este în stare să-şi pro cialiste — toate acestea însufleţesc din partea statelor imperialiste. Ne rii internaţionale constituie politica ternaţionalei I-a, eroii nemuritori ai
duirii socialiste, atunci am recunoaşte rite. Dacă vom adopta un astfel de Comunei din Paris, muncitorii ameri
că la ei există libertate, i-am lăuda. punct de vedere probabil că se vor pună în dezvoltarea sa ţeluri care ar popoarele Orientului în lupta lor pen dăm seama că dacă Uniunea Sovie reacţiunii imperialiste. Imperialiştii des cani din iniţiativa cărora oamenii mun
aduna atîtea „căi“ încît oamenii se cii dn toate ţările au început să săr
Dar revizioniştii nu vor avea pri vor rătăci ca în pădure şi nu vor putea însufleţi şi pasiona milioane de tru libertate şi independenţă. Popoa tică a reuşit să creeze satelitul arti făşoară politica războiului rece şi se bătorească ziua de 1 Mai — Ziua so
lejul să-i laude pe comunişti pen şti cum să-şi atingă măreţul ţel. A- ficial ai pămîntului în urma efortu străduiesc să menţină cursa înarmă lidarităţii proletare internaţionale.
tru astfel de lucruri! Stăm pe po ceste calcule sînt însă sortite eşecu oameni. Căutînd să-şi prelungească rele Asiei şi Africii au prieteni de
ziţiile leniniste ale întăririi şi dezvol lui. Partidele comuniste şi muncito Marx şi Engels scriau în 1881 in
tării statului socialist, ale dezvoltării reşti, ghicind intenţiile duşmanilor so existenţa, capitaliştii recurg la cele zinteresaţi în Uniunea Sovietică, în rilor oamenilor de ştiinţă, inginerilor rilor. Aceasta îşi găseşte expresia ceâ legătură cu mitingul de la Petcrs-
democraţiei socialiste şi nu ale celei cialismului le dau o ripostă hotarîtă, şi muncitorilor .şi alte ţări, şi mai concretă în concepţia lui Dulles burg, consacrat celei de-a 10-a ani
burgheze, şi nu ne vom abate de la stau ferm pe poziţiile marxist-leniniste mai rafinate forme de camuflare şi toate ţările socialiste, care duc cu mai ales o ţară cu o dezvoltare atît de a menţine mereu lumea „în pra versări a Comunei din P aris: „Cînd
poziţiile leniniste! şi nu se vor lăsa abătute de pe calea Comuna din Paris s-a prăbuşit după
lor justă. încercările de a submina înşelăciune cu ajutorul frazelor făţar consecvenţă o politică dreaptă cores măcelul crunt organizat de apărătorii
Experienţa internaţională a cons dinăuntru mişcarea socialistă, de a „ordlnei", învingătorii nu puteau de
truirii statului socialist în perioa descompune şi opune unele altora par nice despre „capitalismul popular", punzătoare intereselor tuturor popoa de înaltă ca Statele Unite ale Ameri gul războiului". In felul acesta impe loc să presupună că nici 10 ani nu
da de trecere, printre altele învăţă tidele şi ţările socialiste reprezintă vor trece şi în Petersburgu! îndepărtat
mintele luptei împotriva rebeliunii una din formele cele mai rafinate ale „capitalul democrat", statul bur relor iubitoare de pace. cii, pot crea acelaşi lucru. Fireşte că rialiştii vor să asigure o conjunctură se va produce un eveniment care in
contrarevoluţionare din Ungaria, arată luptei imperialismului şi agenturii sale cele din urmă va trebui să ducă în
că clasa muncitoare trebuie să ştie împotriva sistemului socialist mondial. ghez al „bunăstării generale" etc. Din primele zile ale existenţei sa ceea ce a obţinut ţara noastră are o ridicată pentru monopolurile S.U.A., mod inevitabil, fie şi după o luptă în
să-şi apere puterea împotriva duş Aceasta este una din primejdiile prin Dar nici ultimele subterfugii propa le, stalul nostru a respins categoric, delungată şi cruntă, la crearea comu
manilor dinăuntru şi din afară, statul cipale şi noi trebuie să ducem lupta gandistice ale apărătorilor capitalis tot ce în relaţiile internaţionale se ba mare importanţă deoarece cîştigăm în care se îmbogăţesc de pe urma cursei nei ruse". Lupta a fost îndelungată
oamenilor muncii trebuie să conducă cea mai hotărîtă împotriva ei. mului, nici chiar încercările imperia zează pe jaf, violenţă, cotropire, el timp în întrecerea cu ţările capita înarmărilor, sporesc povara impozite şi cruntă, Prevestirile marilor învăţă
construirea socialismului, să dezvolte liştilor de a stăvili prin forţa arme a proclamat cu hotărîre principiul re liste. Nu este însă permis unui stat lor care apasă pe umerii oamenilor tori ai marxismului s-au realizat după
şl să adîncească democratismul so Drumul larg spre socialism a şi lor creşterea socialismului nu pot laţiilor de bună vecinătate şi al unor trei decenii şi jumătate.
cialist. fost deschis, principalele forme şi me opri mersul dezvoltării istoriei. legături economice bazate pe egali care a obţinut primul asemenea rezul muncii. Imperialiştilor nu le convine
tode ale construcţiei socialiste au fost tate în drepturi cu toate ţările lumii. Au trecut încă 40 de ani de luptă
In condiţiile actuale au apărut di verificate de viaţă, de experienţa mul Reformiştii, făcînd apologia capi tate, să aţîţe pasiuni, care ar încinge at slăbirea încordării internaţionale şi de dîrză şi astăzi sub steagul glorios al
ferite forme de stat socialist. Tot tor ţări socialiste. Aceste forme şi talismului contemporan ridică în slăvi La 8 noiembrie 1917, V. I. Lenin, marxism-leninismului, sub conducerea
odată trebuie subliniat că fără un metode trebuie perfecţionate, uriaşa legislaţia socială care a apărut în fundamentînd prevederile decretului a- mosfera „războiului rece" şi ar crea zarmarea. Renunţarea la cursa înar partidelor comuniste şi muncitoreşti în
partid marxist-leninist nu este posibilă experienţă acumulată trebuie însuşită ultimii 10 de ani în unele ţări capi supra păcii ,a declarat de Ia tribuna cercate în luptă, sute de milioane de
existenţa unui stat socialist, nu poa şi generalizată, experienţa creaţiei con taliste. Ei ascund însă principalul — Congresului al Ii-lea al Sovietelor: condiţii pentru cursa înarmărilor. Or, mărilor ar sili monopolurile să treacă oameni păşesc cu încredere înainta pe
te fi organizată clasa muncitoare ca structive a maselor trebuie îmbogăţită, chiar dacă au fost făcute unele con „Noi respingem toate punctele privitoa calea spre comunism, Sîntem mîndri
forţă conducătoare a societăţii, nu se dezvoltată neobosit potrivit cu condi cesii, ele au fost zmulse capitalişti re la jafuri şi la acte de violenţă, se ştie că politica „de pe poziţii de producţia de pe făgaşul războiului pe de faptul că clasa muncitoare din Uni
poate asigura alianţa de nezdrunci ţiile fiecărei ţări, fiecărui popor, la lor prin lupta dirză a clasei munci dar vom accepta bucuros toate clau unea Sovietică a săvîrşit prima revo
nat dintre clasa muncitoare şi ţă gărul socialismului trebuie întărit şi toare. Realizările ţărilor socialiste în zele referitoare la relaţii de bună ve forţă", întrecerea în cursa înarmărilor făgaşul producţiei paşnice. Această re luţia socialistă, sîntem mîndri de fap-
nu slăb it; atunci, societatea socialistă sufleţesc oamenii muncii din ţările cinătate şi la acorduri economice;
rănime, nu pot fi îndeplinite cu suc capitaliste la lupta împotriva exploa clauzele acestea nu le putem respin duc la război. In actualele condiţii organizare a producţiei ar fi în in (continuare în pag. lV-a)
tatorilor şi în acelaşi timp silesc bur ge". (Voi. 26 pag. 239 rom.).
ces sarcinile construirii societăţii so ghezia, care tinde să-şi menţină do însă, războiul înseamnă nenumărate teresul poporului dar ea îi sperie pe
cialiste. minaţia ,să facă concesii de ordin so- Din momentul apariţiei sale, statul
cial-economic. In legătură cu aceasta sovietic a pus la baza politicii sale victime, distrugerea unor colosale va monopolişti, deoarece va atrage după
nu pot să nu amintesc cuvintele ad externe principiul coexistenţei paşnice
mirabilului scriitor american Theodore a statelor cu orînduiri sociale dife lori materiale. sine scăderea profiturilor monopolu
Dreiser care pe la 1930 spunea urmă rite. încă în 1918 Lenin a luat în
toarele în legătură cu apariţia legi derîdere ideea dăunătoare că interese Oamenii de stat ai Statelor Unite rilor, obţinute de pe urma comenzilor
slaţiei sociale în S.U .A .: „Pentru toa le revoluţiei internaţionale ar inter
te acestea îi mulţumesc lui Marx şi zice orice pace cu imperialiştii. El a ale Americii şi Angliei au organizat militare; lor le este teamă de înrău
Rusiei roşii". scris atunci: „Din punctul de vedere
al unor asemenea păreri o republică recent o întîlnire separată pentru a tăţirea conjuncturii, de sporirea dificul
In ţările imperialiste se intensifică socialistă înconjurată de puteri impe
exploatarea, se desfăşoară ofensiva îm rialiste nu ar putea încheia nici un căuta căile nu spre slăbirea încordă tăţilor în legătură cu desfacerea pro
potriva nivelului de trai şi a dreptu fel de tratate economice, nu ar pu
rilor democratice ale oamenilor mun tea să existe decît doar dacă ar zbu rii ci, dimpotrivă, spre agravarea ei, ducţiei paşnice. Monopoliştii se tem
cii, se intensifică primejdia fascismu ra în lună". (Opere voi. 27 p. 49).
lui şi războiului. In ţările acestea e- Socialismul şi capitalismul există pe spre continuarea cursei înarmărilor. de asemenea că slăbirea încordării,
xistă însă o clasă muncitoare şi alte aceeaşi planetă şi coexistenţa lor este
pături de oameni ai muncii, o inte o inevitabilitate istorică. Am vrea să aibă loc o întîlnire la renunţarea la cursa înarmărilor îi va
lectualitate progresistă, deci forţe
populare, care se află în general pe Noi sîntem pentiu o politică de nivel înalt între reprezentanţii ţărilor lipsi de posibilitatea de a ţine pe
poziţii socialiste şi democratice, care coexistenţă paşnică cu statele capita
iau atitudine pentru pace — şi este liste şi dorim atît realizarea unor a- capitaliste şi reprezentanţii ţărilor so oamenii muncii într-o stare de teamă,
incontestabil că acestor forţe le apar corduri prieteneşti bilaterale în inte
ţine viitorul. resul consolidării păcii cît şi rea cialiste pentru ca, pe baza luării în de a intimida poporul cu „pericolul
lizarea unor acorduri de securitate
Ascuţirea crizei generale a capita colectivă în Europa şi Asia. consideraţie a realităţii şi pe baza comunismului", şi de a reprima sub
lismului Se manifestă cu o deosebită
înţelegerii reciproce, să se cadă de .acest pretext forţele progresiste care
acord cu privire la excluderea războiu sînt pentru pace. Politica războiului
lui ca metodă de rezolvare a proble rece, a cursei înarmărilor şi a intensi
melor internaţionale, să se pună ca ficării încordării internaţionale este
păt războiului rece şi cursei înarmă necesară imperialiştilor pentru întări
rilor să se stabilească intre state re rea dictaturii capitalului monopolist.
laţii pe baza coexistenţei, să se re Imperialiştii caută să-i convingă pe
zolve problemele litigioase nu prin muncitori că conjunctura de război a-
război ci prin tratative, prin întrecerea sigură un nivel înalt de folosire a
paşnică în dezvoltarea economiei, cul braţelor de muncă ale populaţiei şi
turii, în mai buna satisfacere a ce că acest lucru ar fi, chipurile, şi în
rinţelor omului, a nevoilor sale. avantajul muncitorilor. Muncitorii îna
Pe aceleaşi poziţii se află toate par intaţi, îşi dau însă bine seama- de şu
tidele comuniste şl muncitoreşti fră brezenia conjuncturii de război, ei în
ţeşti, partidele socialiste care împărtă ţeleg că nu-şi pot construi bunăsta
şesc vederile marxist-leniniste. Pe po rea pe cursa infirmărilor.
ziţiile coexistenţei paşnice se situea Există şi o altă perspectivă: dez
ză şi unele partide burgheze. voltarea ramurilor producţiei paşnice.
Iar acum popoarele iubitoare de Există posibilităţi uriaşe pentru un
pace îşi exprimă nu fără motiv neli comerţ reciproc avantajos între toate
forţă în destrămarea sistemului colo La baza relaţiilor între state cu niştea în legătură cu faptul că „în ţările. Uniunea Sovietică, ca şi cele
nial. Lucrurile se îndreaptă spre li sisteme diferite stau cunoscutele cinci trecerea" se desfăşoară într-o altă di lalte ţări socialiste nu o dată s-a de
chidarea totală a acestui sistem ru principii: respectare? reciprocă a in recţie. După cum a arătat recenta clarat gata să dezvolte pe scara cea
şinos. India, Indonezia, Birmania, tegrităţii teritoriale şi suveranităţii, întîlnire dintre preşedintele S.U.A. şi mal largă relaţiile comerciale. Fără
Egiptul, Siria şi alte ţări s-au elibe neagresiunea, neamestecul în treburile primul ministru al Marii Britanii, cer îndoială că acest lucru va crea o
rat. Ţările din Orient care au scutu interne ale altor ţări din motive eco curile conducătoare ale acestor două bază trainică pentru dezvoltarea re
rat jugul colonial caută căi pentru nomice, politice şi ideologice, egali state capitaliste de frunte continuă laţiilor comerciale şi economice între
refacerea rapidă a economiei şi cul tate şi avantaj reciproc, coexistenţă să ducă politica „de pe poziţii de popoare. Acest lucru corespunde întru
turii lor. In toate ţările coloiiiale şi paşnică. Trebuie să se recunoască forţă". Din comunicatul dat publici totul politicii noastre de coexistenţă
dependente creşte mişcarea popoare faptul real că există state socialiste tăţii după această întîlnire se Vede paşnică a statelor cu sisteme socia
lor pentru independenţa naţională şi şi state capitaliste, că ele îşi urmea limpede că sub pretextul unei primej le diferite.
libertate. ză drumul lor, că orînduirea lor este dii care s-ar fi intensificat din partea Politica iubitoare de pace, care
Ţările care pînă rit! de mult se gă o chestiune internă a popoarelor. Toa Uniunii Sovietice, cercurile guvernante urmăreşte destinderea încordării inter
seau în situaţia de colonii sau semi te problemele litigioase în relaţiile din ale S.U.A. şi Angliei s-au înţeles a- naţionale, întărirea p.ietertiei între po
