Page 3 - 1957-11
P. 3
Nr. 396 VRUMVL SOCIAUSMUl UI Pag 3
V I A Ţ A DE P A R T I D Ritmul CDoperativizârii agriculturiiIN RAIONUL c 10-a daqjune.
Munca sindicală —în discuţia Teatrul de stat „Valea Jiu
organizaţiilor de bază
BRAD poate fi îmbunătăţii! lui îşi desfăşoară activitatea în
ritmul . caracteristic colectivului
său.
Lia 2 noiembrie 1957, are loc
(Urmare din pag. l-a ) mai bine organizată şi mai bi Sfatului popular raional. Sala^ a doua premieră a celei de-a
In multe adunări generale de Biroul organizaţiei de bază alţii, au criticat aspru organiza ne orientată. riaţii acestei secţii nu manifestă 10-a stagiuni, cu piesa : „Take,
ţiile sindicale respective, cerîtld
dări de seamă şi alegeri ale or în loc să activizeze comitetul de organizaţiilor de partid să le şirile zootehnice sînt depuse în Pot fi obţinute rezultate interes faţă de problema coope Ianke şi Cadîr“ de Victor Ioan
secţie sindical, să tragă la răs sprijine în munca de viitor. că 225 cereri, cu 561 oi şi rativizării agriculturii. De multe Popa, iar în ziua de 7 Noiembrie
ganizaţiilor de bază din raionul pundere pe membrii de partid ori secţia agricolă raională poa se prezintă spectacolul festiv în
care aveau sarcini în cadrul co Se ştie că organizaţiile de partid
Petroşani, s-a dezbătut prin mitetului, a trecut la substitui conduc organizaţiile de masă 133,19 ha. Rezultatele acestea mai bune în raionul
rea muticii acestuia, organizînd prin membrii de partid oare acti
tre alte probleme şi felul cum consfătuiri de producţie şi chiar vează în aceste organizaţii. se datoresc unei munci politice Brad ? te fi confundată cu contabilita cinstea celei de a 40-ia aniver
întrecerea socialistă. Membrii de partid au deci o- mai organizate, unor acţiuni
organizaţiile sindicale stnt con bligaţia de a duce o politică fer tea unei instituţii. sări a Marii Revoluţii Socia
Pentru această stare de lu mă, de a lupta pentru înfăptui
duse de partid, cum comuniştii cruri, adunarea generală de rea politicii partidului. De a- mai bine orientate, şi mai ales, Avînd în vedere felul în care Aci, salariaţii secţiei sînt preo liste din Octombrie cu piesa
dare de seamă şi alegeri a cri ceea pare curioasă poziţia tova recoltelor bogate realizate de s-a lucrat pînă acum în acest cupaţi în mică măsură de pro „O chestiune personală** de Al.
desfăşoară munca în cadrul a- ticat biroul organizaţiei de ba răşilor arătaţi mai sus, care so unele întovărăşiri agricole în raion şi adăugînd posibilităţile blemele muncii de teren. Nu au Slein.
ză şi a recomandat noului birou licită ajutor din partea organi fiinţate cu un an sau doi în ur de care dispune raionul, răspun fost rare cazurile cînd datorită
cestor organizaţii. , să se preocupe îndeaproape de zaţiilor de partid. Cine să dea mă. Faptul că' membrii întovă sul este afirmativ. Rezultatele birocratismului, unul din tehni In speotacolul „Take, Ianke şi
îmbunătăţirea muncii sindicale. ajutor ? Oare nu tocmai ei, co răşirii agricole „Drumul socia cienii agronomi a fost adus de Gadîr“, apar actorii Dorel Bo*
Faptul că s-a acordat o aten muniştii, sînt chemaţi să spri lismului” din Vaţa de Josj sau muncii pot fi şi mai bune. Ce la centrul de comună şi înca toşescu, Dem. Coiumbeariu,
O situaţie asemănătoare a e- jine pe toate căile munca sin cei din Baia de Criş, au obţi trebuie făcut însă pentru a- drat în funcţia de contabii, ră- Gigi Iordănescu, Elena Colum-
ţie deosebită acestei probleme, xistat şi la Combinatul carboni dicală ? nut recolte mari la hectar, au mînînd ca problemele de for beanu, Eugen Stoiceanu, Stela
fer Valea Jiului. Deşi aici sînt convins pe mulţi ţărani mun ceasta ? In primul rînd, muncii marea perimetrelor noilor înto Popescu şi Alex. Fierăseu.
dovedeşte că organizaţiile de create toate condiţiile pentru a Nu se poate vorbi de îmbună citori din satele apropiate să-şi politice dusă în rîndul ţărani vărăşiri să fie rezolvate... cum
se desfăşura o muncă rodnică tăţirea muncii sindicale, fără a unească pămînturile, pentru a le lor muncitori trebuie să i se dea s-o putea. Asemenea probleme, Regia aparţine lui M. Soma,
partid înţeleg rolul pe care tre pe linie sindicală, şi în mod ridica mai întîi simţul de răs lucra în comun. Exemplul înto un caracter permanent, iar sfa au fost considerate în raionul asistat de Dem. Columbeanu,
deosebit în direcţia educării lu pundere al tuturor comuniştilor vărăşirii din Vaţa de Jos, a fost turile, exemplele convingătoare, Brad ca „minore**, deşi au o iar scenografia lui Adalbert
buie să-l aibă în conducerea crătorilor din combinat, nu s-a care activează în munca sindi urmat în bună parte de ţăranii importanţă destul de mare. Wilke.
făcut acest lucru. Nu s-a ţinut cală. muncitori din satele Birtin, Tîr- trebuie prezentate cu multă răb
muncii sindicale, în scopul de nici o şedinţă de secţie sindi nava de Criş, Brotuna, unde au dare, sistematic, ţăranilor mun Starea de lucruri în problema „O chestiune personală** este
cală de foarte mult timp, iar Analizînd activitatea organi fost inaugurate de curînd noi citori. Tocmai pentru acest lu cooperativizării agriculturii, se girată de maestrul Sică Alexan-
a duce la îndeplinire cu mult faţă de problemele social-cultu- zaţiilor sindicale, activitate du întovărăşiri agricole. In alte sa cru este necesară preocuparea poale schimba. Pentru aceasta drescu, secundat de Ioan Cojar
rale, a existat de asemenea o să de comunişti în aceste orga te — Ociu, Ocişor, Tătărăştii continuă, perseverentă. se impune luarea unor masuri — regizor la Teatrul Naţional
mai mult succes sarcinile puse slabă preocupare. nizaţii, organizaţiile de partid de Criş, Basarabasa — aparţi adecvate specificului raionului. „I. L. Caragiale**.
nătoare tot comunei Vaţa —- e- De asemenea o preocupare Activitatea căminelor culturale
de construcţia socialistă. In adunările generale de ale din raionul Petroşani vor reuşi xistă toate condiţiile create pen mai atentă trebuie să se acorde în perioada care urmează tre Distribuţia este susţinută d e :
geri ale organizaţiilor de bază să ridice nivelul muncii acesto tru înfiinţarea de noi întovără întăririi economice a întovără buie orientată în aşa fel, îneît Elena Antonescu, artistă emeri
In acele sectoare de muncă — atît de la sectorul VI al ra, făcîmd astfel din ele un a- şiri agricole. La Biata de Criş, şirilor agricole existente. Pînă ea să fie axată pe problemele ce tă ,Tudor Branea, Gigi Iordă
minei Lonea, cît şi de la Com jutor preţios în lupta pentru tra de curînd a fost inaugurată a acum, întovărăşirile nu au fost frămîntă viaţa satelor. O meto nescu, Ioan Stănescu, Ioan Pa-
unde activitatea sindicală se binatul carbonifer al Văii Jiului, ducerea în vîaţă a sarcinilor pu îndrumate şi sprijinite înde dă care ar da rezultate bune, ar vlescu, Ana Colda, Iustin Han-
mai mulţi comunişti, printre care se de partid în faţa industriei dona întovărăşire în tacela şi sat. aproape pentru crearea şi spo fi aceea a organizării unor vi doca, Elisabeta Belba şi alţii:
desfăşoară în condiţiuni bune, tov. Petru Ruisu, Gheorghe carbonifere. De asemenea în satele Rişca, rirea continuă a fondului de zite la unităţile socialiste din
Ţebea ,Cărăsfrău, au fost inau bază, din care cauză întovără agricultură, unităţi care au deja Decorurile şi costumele sînt
unde consfătuirile de producţie Ghendel, Alexandru Szigheti şi U. POMPILIU gurate întovărăşiri agricole, nu şiri lucrau în unele cazuri pe acumulată o experienţă, a că realizate de Adalbert Wilke.
ror putere economică şi organi
se pregătesc temeinic şi se re mărul celor care depun noi ce apucate. Ce exemplu de muncă zatorică a crescut. ta ls ză ri frumoase
în comun puteau furniza înto
zolvă cu succes problemele so- reri pentru primire în întovără vărăşiri din diferitele comune Toate măsurile ce s-ar lua în La secţia tîmplărie din fabri
cial-culturale ale oamenilor sau sate, care rezolvau treburile să, nu ar duce la nici un re ca U.I.L. Sebeş, planul a fost
şire crescînd mereu. Şi în ora întovărăşirii sub această formă? zultat dacă organizaţiile de depăşit în această perioadă cu
muncii, sarcinile planului de Legat de problema abordată,, or bază nu desfăşoară o muncă 116 ni.p. uşi şi ferestre. Tîmpla-
şul Brad, şi comunele Ribiţa, ganele politice şi administrati politică susţinută în rindui ţă rii mecanici Aurel Munteanu şi
producţie se îndeplinesc cu re ve din raionul Brad, nu au spri ranilor muncitori. Ervin Martin şi-au depăşit nor
Tomeşti, Bucureşci, Blăjeni, jinit întovărăşirile să organize mele în medie cu 56 la sută.
gularitate. ze adunările generale cu scopul Brigăzile de gaterişti conduse
In sectorul II al minei Lu- Buceş, Bulzeştii de Jos şi alte de tov. Matei Dur şi Nicolae Pe-
de a se da posibilitatea întovă- trea şi-au depăşit normele cu
peni, în sectoarele III şi V ale le, au fost obţinute unele suc 25 la sută.
minei Aninoasa şi sectorul III
cese.
al minei Petrila, comitetele sin
dicale de secţie au o activitate
bună. Aceasta se datoreşte în
primul rîod faptului că organi
zaţiile de bază de partid duc o
muncă de îndrumare permanen
tă a vieţii sindicale. Aceste or
ganizaţii analizează periodic di
ferite aspecte ale muncii sindi îmbunătăţirea a c tiv ită ţi U.T.M. în atenţia
C om itetului orăşenesc de partid
cale, trăgînd la răspundere pe
comuniştii care activează pe a-
ceastă linie.
Membrii şi candidaţii de par HAŢEG, (de la subredacţia Stat, cartier şi şcoala medie de
noastră voluntară) 10 ani.
tid, oa tovarăşii Ion Bacinschi Bineînţeles că rezultatele mun-- răşiţilor să discute .asupra felu
şi Gheorghe Munteanu de la Comitetul orăşenesc de partid Pentru reuşita acestor acţiuni, lui în care s-a muncit, asupra
Haţeg (secretar Tiberiu Franc- comitetul orăşenesc de partid a
Mina Aninoasa, Octavian Tomşa kfurt), se preocupă îndeaproape obligat organizaţiile de bază. să cii de cooperativizare, ar fi pu rezultatelor obţinute şi asupra ioi reduceri de posfuri neproductive
de la mina Lupeni, Victor Szar- de îmbunătăţirea activităţii or analizeze în adunări generale, tut fi altele, dacă munca orga perspectivelor de viitor. şi posturi în regie
ganizaţiilor de bază U.T.M. din felul cum se ocupă de îndruma
vas de la Petrila şi mulţi alţii, cadrul oraşului. rea muncii organizaţiilor U.T.M.
şi să ia măsuri corespunzătoare
muncesc cu simţ de răspundere In urma unei analize atente nelor de partid, de stat şi agri La toate aceste lipsuri a con VULCAN (de la şubredacţia Printr-o mai strînsă colabora
asupra felului Lum se desfăşoa pentru îmbunătăţirea activităţii
în organizaţiile sindicale, stră- ră munca în cadrul acestor or acestora. cole ar fi fost mai susţinută, tribuit direct secţia agricoiă a noastră voluntară). O contribu re între conducerea sectorului şi
ganizaţii, comitetul orăşenesc
duindu-se să ridice nivelul mun de partid a luat hotărîrea ca în In vederea organizării timpu ţie însemnată la reducerea pre comitetul sindical de secţie, s-a
vederea ridicării nivelului poli lui liber într-un chip cît mai
cii acestora. tic şi cultural al tinerilor, să se plăcut şi mai instructiv, Comite ţului de cost o are reducerea reuşit să se lichideze în propor
Din păcate însă, acest lucru ţină un ciolu de conferinţe cu tul orăşenesc U.T.M. a fost în
caracter educativ. S-a luat de drumat să organizeze bilunar Istoria unui proces verbal posturilor neproductive, a pos ţie de 2 la sută, absenţele nemo
nu se face peste tot. In sectorul asemenea hotărîrea să se orga „joi ale tineretului**, excursii, turilor în regie şi a absenţelor tivate, faţă de 3,5 la sută cît
nizeze întîlniri între comunişti programe culturale- etc. -S-au-
VI de la mina Lonea, de luni şi utemişti în organizaţiile de mai .luat măsuri de-a. se-orga1- semnat de V. nemotivate. erau înainte. Printre cei care
bază de la întreprinderea „Va si le niza vizionarea în colectiv de
de zile activitatea sindicală s-a Roaită“, Fabrica de marmeladă, către tineri a filmelor „Zoia“, Aceste probleme au preocu au lichidat cu absenţele nemo-
cooperativa „16 Februarie*', coo „Poemul pedagogic**, „Dacă toţi
rezumat doar la încasarea coti perativa „Ţara Haţegului**, Sfa tinerii din lume“, „Tînăra gar pat mult conducerea sectorului tîvate se numără şi tovarăşele
dă “ etc. preparaţie al exploatării niinie- Eva Csiki şi Floarea Elena.
zaţiilor şi rezolvarea unor pro tul popular raional, Banca de (Urmare din pag. l-a) ziua. Ordinea z ile i: 1. Refera
NICU SBUCIIEA tul tov. Lenin despre situaţia
bleme de asigurări sociale. A- judi t'făfeşfe şi astăzi este încă actuală. 2. Despre -mersul revo re Vulcan, .iar în şedinţele, de . . E-regretabil însă, că mai sînt
luţiei. 3. Problema aprovizionă
ceasta ca urmare a faptului că în Ţlin'ăL,putdre. ’ i,: - rii. 4. Probleme curente**. producţie au fost analizate te- unii oa Floarea Filip, Dan Geza
s-a descomplectat comitetul de In casă s-a strîns atîta popor După adunare, cînd Vladimir meinic ,reuşindu-se astfel şă se { Nico,!ae Poru.mbescu< care
Ilici şi plecase, ne-a venit în reducă un număr de 28 posturi
secţie şi nu s-a mai gîndit ni îneît nu aveai unde să arunci minte că ar fi fost bine ca şi mai absentează nemotivat de
el să fi semnat procesul verbal. neproductive şi regie, economi- la luc-ru.
meni la reorganizarea lui, cu un ac. Am atras atenţia unor Piotr Aleksandrovici porni spre
casa lui Novikov unde se opri sindu-se prin aceasta suma de LUCA DUMITRU
toate că în acest sector sînt trei oameni de nădejde să aibă gri se Lenin. In acel moment Lenin 19.604 lei.
membri ai comitetului de între ieşea din tindă pentru a lua ioc
jă de conducător. Curind veni în maşină. „Vladimir Ilici, sem
prindere. naţi vă rugăm şi dv. procesul
şi el. Dădu ziua bună, iar apoi verbal, în calitate de raportor**.
„Trebuie neapărat ?“, zîrnbi Le C LASAMENTUL
OOQC>0000(XXXX>OOCXXXXXXJOCOOOCXXXXXXXXXXXXXXXX>OCX3COOOC<XfurCC?<>aOCîaCQOGCOQOOOOOOC sp u se: „Alegeţi un prezidiu şi mn. Şi răspunse sin g u r: ,,Ei, campionatului regional de fotbal după etapa X-a
dacă trebuie, trebuie : voi sem-
să deschidem adunarea : Ca pre na“. Şi rezemînd hîrtia pe pe
rete, îşi puse semnătura sub
ÎN ORAŞUL REVOLUŢIEI şedinte adunarea l-a ales pc Vâ semnăturile preşedintelui şi se 10 .7 2 1 3 6 -1 5 16
cretarului adunării.
slii Gagarov, iar ca secretar pe 1. Energia Lonea
...Casa nouă a Praskoviei A-
mine. fanasevna Kocelova (casa ve 2. Recolta Sebeş 10 6 1 3 20— 12 13
che unde a avut loc istorica a-
Cînd i s-a dat cuvîntul, Vla dunare, împreună cu întregul 3. Progresul Ztatma 9•6 1 2 2 6 - 1 6 13
sat a fost arsă în timpul războ
( Urmare din pag. l-a) tovarăşa de viaţă a lui Lenin — ultima şedinţă oamenii lui Kerenski. dimir Ilici a pus întîi pe masă iului de către fascişti), este a- 4. Locomotiva Simeria 9 6 0 3 24— 11 12
Nadejda Constanlinovna Krupskaia. aici unde ei se aşcunseseră păziţi de şezală nu departe de obelisc.
păşit pragul palatului Smolnîi. M-am juncheri, au fost de altfel arestaţi de ceasornicul, apoi începu să vor Aici vin elevii din satele vecine 5. Energia Aninoasa 10 5 2 3 22— 11 12
oprit la capătul unui coridor lung al Tot în Smolnîi se află şi vestita ostaşii revoluţiei. Au fost surprinşi să asculte povestirea despre în-
cărui plafon boltit este întrerupt pe sală în care în noiembrie 1917 s-a ca şobolanii, în timp ce priveau în bească. Sorbeam cu lăcomie fie 6. Energia Călan 10 5 2 3 19—20 12
alocuri de arcuri. Îmi erau atît de ţinut primul Congres al Sovietelor. fricoşaţi spre Neva, de unde gurile
cunoscute locurile I Le văzusem in Parcă văd sutele de delegaţi ai mun de tun ale „Aurorei" deschiseseră fo care cuvînt rostit de el... De alt 7. Energia Vulcan 10 3 5 2 24— 15 11
filmele „Lenin în Octombrie", „Omul citorilor, ţăranilor şi soldaţilor din cul...
cu arma**, le întîlnisem în nenumă întreaga Rusie — primii deputaţi so fel mai bine citiţi procesul ver 8. Progresul Deva 10 5 1 4 21—20 11
rate picturi' care amintesc măreţele vietici — adunaţi aici pentru a pro Salvele „Aurorei"
zile ale lui Octombrie Roşu. clama primul stat socialist din lume. bal. Pe atunci ştiam puţină 9 Dinamo Orăştie 10 4 1 5 12— 18 9
De la tribuna acestei săli, V. I. Lenin Am fost pe crucişătorul „Aurora"
Iată, totul este aşa cum a fost cu a citit primele decrete ale puterii so după aproape 40 de ani de cînd tunu carte, de aceea şi procesul ver 10. Energia Gheţar 10 3 2 5 1 2 -1 8 8
patru decenii în urmă... O clipă, am vietice : „Despre pămînl", „Despre rile sale anunţaseră lumii întregi că
impresia că aceste coridoare sînt din pace". acolo, în Leningradul revoluţionar, o bal l-am întocmit aşa. Dar i- 11. Energia 115 Hunedoa ra 10 4 0 6 13—22 8
nou pline de oameni. Obraji nebăr nouă eră începuse pentru omenire.
bieriţi, berete de marinari, căciuli sol Palatul de iarnă deile marelui conducător sînt 12. Locomotiva Teiuş 10 1 3 6 9—21 5
dăţeşti, şepci muncitoreşti, cartuşiere, Vasul stă ancorat pe ţărmul Nevei. 13. Energia Albia I-ulia 10 2 0 8 9—27 4
gamele, baionete, mitraliere... Oameni Coborînd dinspre Smolnîi spre bu Astăzi foloseşte ca şcoală pentru vii exprimate just în el, pentru că 14. Energia 30 Decembrie 10 2 0 8 11—32 4
se agită, unii vin în fugă, alţii dis levardul Nevski, cam în dreptul biseri torii marinari sovietici, dar şi ca mu
cută aprins. Deodată zgomotul se po cii Kazanski Sobor, se deschide la zeu pentru toţi cei care vin în oraşul ele mergeau la inimă... Meciul Energia 30 Decembrie — Progresul Z'.atna s-a o-
toleşte. Dintr-o cameră a ieşit Vladi- dreapta o străduţă terminată cu un Revoluţiei din Octombrie. Vizitînd va
mir Ilici. Cu paşi mărunţi, grăbiţi, arc cotit, ce leagă casele de pe arm sul, ghidul ne-a condus la cabina ra In procesul verbal scria : mologat cu rezultatul de pe teren : 4—2 pentru Energia 30
se îndreaptă spre cabinetul său de bele părţi ale ulicioarei. Am recunos diotelegrafistului. E o încăpere mică
lucru. Din cind în cînd se opreşte. Stă cut îndată locurile, deşi păşeam pen plină cu aparate de radio, butoane, „Procesul verbal al adunării Decembrie.
de vorbă cu cîte un muncitor, cu ci te tru prima oară pe caldarîmul acestei fire. Acesta a fost primul post de radio
un soldat. Pe unii îi întreabă cum îi străzi: pe aici garda roşie a Revolu al puterii sovietice. De aici au zbu cetăţenilor satului Modenovo, In urma contestaţiei făcu le de echipa Locomotiva Simeria
cheamă, de unde sînt. Pe alţii — ţiei a trecut la atac, la atacul de rat în aer cuvintele înflăcărate ale
cunoştinţe vechi — îi strigă pe nu cisiv care a dus la căderea Palatului apelului lansat de V. I. Lenin „Către plasa Bogorodskaia, judeţul Ve în meciul cu Energia Ghelar, simerienii au cîşligat cu 3—0.
mele mic.., de iarnă, la arestarea guvernului pro toţi cetăţenii R usiei!“.
vizoriu al lui Kerenski, la instaurarea reisk, din 15 decembrie 1920. ETAPA VIITOARE
Nu-i greu de imaginat cu cîtă emo statului sovietic. Pe o hartă sînt însemnate toate
ţie am intrat în camera pe care Lenin călătoriile făcute de „Aurora". Prin Preşedintele — Gagarov Vasili,
a locuit-o din noiembrie 1917 pînă în Şi palatul de iarnă — iată-l e pes tre ele se află şi una întreprinsă ime
martie 1918. încăperea e despărţită te drum, la capătul celălalt al pieţii diat după Revoluţie, cînd nava a tre secretar — Kozlov Piotr. Adu tîlnirea ţăranilor din Modenovo Locomotiva Teiuş — Energia Alba
în două de un paravan de lemn. Par care sc deschide, după arcul cotit. cut prin porturile scandinave, fiind
tea din faţă e cabinetul de lucru, cea Construit după planurile marelui arhi narea a fost deschisă la orele 2 cu Lenin. Recolta Sebeş — Progre sul Deva
laltă — camera de locuit. tect italian Rastrelli, palatul este el în primul vas sovietic care a părăsit a-
suşi o minunată operă de artă de Locomotiva Simeria — Energia Vulcan
O masă mică, simplă, stă lîngă care însă zeci şi zeci de ani s-au pele teritoriale ale Uniunii Sovietice.
perete. Pe ea un telefon, o călimară, bucurat numai ţarii şi cei de la curtea A nga jamentul va fi îndeplinit Energia 30 Decembrie — Energia Gheţar
un tampon, o lampă cu abajur. Ală Manifestare Dinamo Orăştie — Energia Lonea
turi e un bufet şi un dulap. Lîngă lor. Din neuitata noapte a lui 7 No
celălalt perete — o masă rotundă, în iembrie 1917, palatul de iarnă a deve HUNEDOARA (de la subre- Energia Călan — Progresul Zlalna
jurul ei o canapea şi două fotolii nit bunul întregului popor muncitor dacţia noastră voluntară). In
îmbrăcate în huse de pînză albă. îmi sovietic. Astăzi e muzeu — în sălile după amiaza zilei de 28 octom Construcţia grajdului comu urmat şi de ceilalţi cetăţeni Energia 115 Hunedoara — Energia Aninoasa
aduc aminte de cunoscutul tablou al sale fiind expuse una din cele mai brie, a avut loc la Hunedoara o
lui I. Brodski: In fotoliul dinspre uşă mari şi m a i. valoroase colecţii de o- mare adunare, convocată de nal din Cugir e aproape gata. care au ajutat la căratul nisipu rxjoocoooGCCDTOcococotxxT'DC'vA.-ac4!m ccoaoQooQOoooooo<y
stă Lenin ţinînd pe genunchi, cîteva pere de artă din lume — „Ermitajul". Consiliul sindical local, în ve Angajamentul luat va fi înde lui, pietrei şi chiar la tur
foi de hîrtie. Aplecat asupra lor, scrie1, derea dezbaterii raportului de
scrie grăbit. A doua zi în „Pravda" Nu mg voi. opri aici la splendidele legaţiei C.C.S., care a participai plinit şi grajdul va fi dat în narea fundaţiei. O fe rte de serviciu \ LBBRÂ&IILE
apare un nou articol al lui Vladimir comori de artă văzute la „Ermitaj", la cel de-a! IV-lea Congres al folosinţă. Iată deci că ceea ce au votat
Ilici. ci voi stărui doar asupra unei sin sindicatelor de la Leipzig. La COşOăPj'E/UQAITkimO&^CONSUM
gure s ă li: Sala de malahit. Această .această adunare au participat Meritul construcţiei lui îi re astă primăvară. cetăţenii din
încăperea de după paravan e şi mai sală este o capodoperă. Este lucrată şi.delegaţii din Siria,- Indonezia, vine comitetului de cetăţeni din Cugir în adunarea populară, a-
simplă. Două paturi de fier soldăţeşti, în coloane de malahit, a căroij- verde Brazilia şi Portugalia, oare., se
acoperite cu pături cenuşii, cazone, puternic contrastează cu albul diafan aflau de două zile, în .mijlocul Cugir. Membrii săi, în frunte cum a fost tradus în faot. Tre întreprinderea regio
între ele o noptieră, iar ceva mai şi auriul pur în care şînţ modelate siderurgiştilor şi constructorilor cu tov. Gheorghe Bîrsan, Dinu buie menţionat că pe lîngă mun nală transport auto
încolo o măsuţă si o sobă —- aces- hunedoreni. Crişan, Ioan Rusu şi Constan ca voluntară construcţia grajdu
ta-i tot mobilierul. Pe patul de lîngă plafonul şi pereţii. Dar sala aceasta tin Bodea, au efectuat 4.000 ore lui a putut fi realizată şi din Deva
perete se odihnea 3—4 ore pe zi Vla atrage vizitatori nu numai prin fru
dimir Ilici. In patul de alături dormea museţea sa. Mulţi vin s-o vadă şi de muncă voluntară. Exemplul încasarea sumelor din suloim- angajează de urgenţă;
pentru că aici e locul unde au ţinut deputaţilor din comună a fost ptm re.-
— mecanici auto
o-o-c-c-» »¦ o o-•-< — conducători auto
a prieteniei şi solidarităţii — taxatori
Apariţia în sală a acestor de muncii din Siria de a apăra In Noi avantaje acordate posesorilor
legaţi a fost salutată cu aplau dependenţa patriei lor. de obligaţiuni C.E.C.
ze îndelungate, constituind o
puternică manifestare de solida In încheierea adunării au fost Incepînd cu luna octombrie 1957, Casa de Economii şi
ritate şi prietenie. Cuvîntările trimise telegrame C.C.S. din Consemnaţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli
de salut, rostite de delegaţii R.P.R. şi Uniunii internaţiona gaţiuni C.E.C.
străini, au fost întîmpinate cu le a muncitorilor dm metalur
entuziaste aplauze. Cu deose gie şi mecanică din cadrul Astfel, la tragerile la sorţi, de bază şi suplimentare, în afa
bită atenţie au fost ascultate cu F.S.M., prin oare siderurgiştii ră de cîştigurile între 1.000 şi 50.000 Iei, se vor mai acorda
hunedoreni îşi iau angajamentul cîştiguri de 75.000 şi 100.000 Iei.
vintele delegaţilor din Siria, ca de a aplica cu fermitate ho-
tăririle celui de-al IV-lea Con Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C. şi participaţi la tra
re au subliniat pericolul ce a- gres al sindicatelor, ce-a avut gerile la sorţi a obligaţiuniior C.E.C. în condiţiunile noilor a-
loc la Leipzig. vantaje.
meninţă această ţară şi hotă
NICOI.AF. NEGRU e t n m : m m i i : m m t m ; i c i i ) o : t t c t n « *-* *-*-+-# • » 4-1
rîrea neclintită a oamenilor
