Page 31 - 1957-11

Se lărgeşte sectorul •a-Deva PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA!

socialist din agricultură Fruntaşi de la
fabrica„Vidra“
In raionul Ilia, tot mai mulţi sânt ale ţăranilor muncitori, care solicită
Orăştie
ţăranii muncitori care se unesc în să fie primiţi în întovărăşire, sau,
In intimpinarea zilei de 7
întovărăşiri agricole pentru a-şi munci chiar membri ai întovărăşirilor cer să Noiembrie, colectivul fabricii
de blănuri „Vidra" Orăştie,
pămîntul în comun. fie primiţi cu întreaga suprafaţă de muncind cu sîrg, a reuşit să
îndeplinească planul valoric
Astfel, numărul întovărăşirilor agri­ teren. Aşa de pildă, David Bozan din al producţiei globale pe luna
octombrie în proporţie de
cole înfiinţate pînă acum în acest ra­ Lăpuşnic, care a intrat în întovărăşire 104,9 la sută. Planul a fost
îndeplinit şi depăşit şi pe sor­
ion a ajuns la 67. In cadrul lor un în anul 1956 cu 0,30 ha, anul acesta timente.

număr de 2.522 familii de ţărani mun­ şi-a înscris în-trea i suprafaţă de. 3,25 Iată cîţiva din fruntaşii fa­
bricii care au contribuit la
citori au comasat o suprafaţă de 1.832 ha; Ioa-n Brînduşe s-a înscris la în­ Anul IX. Nr. 903 Duminică 10 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani realizarea acestui succes.
ha teren. 23 din aceste întovărăşiri au ceput cu 0,43 ha, iar acum el este în
luat fiinţă anul acesta. In întovărăşi­ întovărăşire cu întreaga suprafaţă de BggaaMBqabfta&tfiBar MARGARETA CIOCAN,
rile nou înfiinţate şi în cele vechi s-au 1,03 ha; văduva Rozalia Fărău din brigadieră, secţia vopsit

înscris de la începutul anului şi pînă Brîznic, care mai avea în afara în­ A fost terminată AVU.MOŞ BORBELY,
acum 1.099 familii cu 630 ha teren. tovărăşirii 0,41 ha, şi-a depus zilele mecanic iele Iiii ic.

Intr-o singură comună trecute cerere ca şi această suprafaţă cea de-a treia baterie de semicocs
10 întovărăşiri agricole să fie comasată în perimetrul întovă­
răşirii. Numai la întovărăşirile din Lă­

Folosind metode bune de muncă în puşnic s-au comasat în cursul săptă­ HUNEDOARA (de la subredacţia benzi transportoare, excavatoare, etc.

acţiunea de lămurire şi convingere a mâni trecute 51 ha teren. noastră voluntară). Constructorii de sub conducerea in­

ţăranilor muncitori, Comitetul comunal In satul Răduleşti a luat fiinţă de In scopul sporirii producţiei de semi- ginerilor Eugen Secrieru şi Benedek
de partid din Lăpugiu — secretar Au­ curînd o nouă întovărăşire agricolă, cocs, necesar uzinei cocso-chimice din Stanciu, au reuşit să execute aceste
rel Toma — şi Comitetul exeoutiv al cea de-a doua din sat, în care au in­ Hunedoara s-a început acum 6 luni lucrări într-un timp scurt.
sfatului popular comunal au antrenat trat 58 de familii, cu o suprafaţă în­ în urmă la Călan, construcţia unei noi
iii această acţiune numeroşi comunişti semnată de teren. Buna organizare a întrecerii socia­

şi utemişti, deputaţi ai sfatului popu­ Paralel cu dezvoltarea întovărăşiri­ baterii de semicocs. liste şi coordonarea tuturor lucrărilor

lar precum şi comisia de femei. Ce­ lor, în comuna Lăpuşnic organizaţiile Construcţia acestei noi baterii este după grafic, i-au ajutat ca în cinstea
lor mai activi dintre aceştia li s-au de partid şi sfatul popular din comună executată după proiectele întocmite de zilei de 7 Noiembrie, să poată aprin­
repartizat sarcini ,pentru a răspunde îi îndrumează pe întovărăşiţi să-şi or­ ing. prof. Dumitru Ionescu şi Vaier de focul pentrp încălzire în baterie.
fiecare de cîte un sat. Au fost con­ ganizeze munca după metode avansa­ Anghel .ajutaţi de un grup de specia­ Peste puţin timp, bateria va produce
stituite echipe de agitatori din rîn- te. In cadrul adunărilor generale ţi­

dul ţăranilor înscrişi în întovărăşire, nute la începutul campaniei de toam­ lişti din Ministerul minelor. Executa­ prin fluidizare primele tone de semi­

care să ducă munca de lămurire de nă, ţăranii întovărăşiţi din Lăpuşnic rea construcţiilor a fost efectuată de cocs, ceea ce va contribui la obţinerea
la om la om. In această acţiune au s-au organizat pe brigăzi, iar şefii de muncitorii şi tehnicienii din cadrul unui cocs de calitate superioară şi la
fost antrenate de asemeni colectivele brigăzi au adunat sămânţa de grîu I.C.S. Hunedoara, folosindu-se de uti­ un preţ mult mai scăzut, de către uzi­
gazetelor de perete şi conducerile că­ pentru suprafaţa de teren a brigăzii laje de fabricaţie sovietică de înaltă na cocsochimică din Hunedoara
minelor culturale, care să popularizeze respective şi-au trimis-o pentru schimb productivitate, cum sîn t: macarale,
rezultatele obţinute de ţăranii întovă­ la Baza de recepţie, însămînţările fiind GH. MARI NOV ICI
răşiţi. astfel executate în comun.

Depunîndu-şi printre primii cereri de Exemplele bune trebuiesc Oţel peste norma
înscriere, acei care au fost antrenaţi extinse şi în comunele
să ducă muncă de lămurire, au con­

stituit un exemplu viu pentru alţi ţă­ cu rezultate slabe Pînă în ziua de 4 noiembrie, torul nr. 5 care a dat 114 tone
rani muncitori din satele respective. oţelarii de la Combinatul side­ oţel peste normă.
La constituirea întovărăşirii agricole Rezultatele bune în privinţa înfiin­ rurgic Hunedoara, obţinuseră
din satul Baştea, în care au intrat a- ţării de noi întovărăşiri şi a dezvoltă­ importante succese în producţie. Rezultate bune a obţinut şi
proapc toţi ţăranii muncitori din sat, rii celor vechi, s-au obţinut şi în alte Pe întreaga oţelărie s-au dat schimbul maistrului Gogu Josan
primii care au făcut cereri de însc'rie- comune din raion. Bunăoară, în co­ în aceste zile 662 tone oţel peste care a dat 196 tone oţel. peste
re au fost deputaţii Loghin Hobean muna Dobra există întovărăşiri agri­
şi Trandafir Runcan, exemplul lor fiind cole în fiecare Sat aparţinător comu­ normă. Din acest schimb s-a e-
videnţiat echipa lui Avram O-

urmat apoi şi de ceilalţi ţărani mun­ nei. Satele Abucea şi Stretea au fost normă, iar de la începutul anu­ priş, care a clat 55 tone oţel

citori. Şi în satul Grind întovărăşirea complet cooperativizate, iar întovărăşi­ lui şi pînă acum 1.145 şarje ra­ peste normă.
agricolă numără 22 familii din totalul rea din Dobra, înfiinţată în 1952 cu pide. Schimbul tineretului con­ . , -O -
de 27 cîte sînt în sat. Printre primii 20 de familii, numără acum 212 fa­ dus de inginerul V. Văduva şi
care şi-au depus cereri pentru înfiin­ milii. La laboratorul textil al filaturii din Lupeni, Margareta Pienar este cu­ maistrul liberi u Siroa, au rea­ Angajamente
ţarea întovărăşirii este şi Leontina noscută ca una dintre cele mai bune şi conştiincioase laborante. lizat 331 tone oţel peste normă. îndeplinite
Băştean care face parte din comisia . Sînt însă în raionul lila şi c'omune S-a evidenţiat echipa condusă
de femei. ou rezultate slabe în această direcţie In fotografie: tovarăşa M. Pienar execuiînd Ia aparat încercarea rezis­ de Dumitru Şerban de la cup- ANINOASA (de la subredacţia
unde organizaţiile de partid şi sfatu­ tenţei firului. noastră voluntară).
Pînă în prezent, în satele comunei rile populare nu s-au străduit în su­
Lăpugiu au luat fiinţă 10 întovărăşiri ficientă măsură să convingă ţăranii

agricole. In cea de a zecea întovără­ muncitori despre importanţa transfor­ Minerii din cel mai mare sector al

şire înfiinţată recent în satul Fintoag, mării socialiste a agriculturii, să le iininei Aninoasa, sectorul I., au întîm-

au intrat 62 de familii, cu 52 ha pă- arate avantajele pc care le pot obţine pentru jantă pinat cea de-a 40-a aniversare a Ma­
rii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
mînt. muncind pămîntul în comun, pe tar­

întovărăşirile agricole lale mari. Printre acestea se numără Probabil că învăţămintele de surilor propuse, lucru dovedit este deja lichefiat într-o staţie cu realizări frumoase. Majoritatea a-
se dezvoltă de la o zi şi comuna Cîrjiţi. In întreaga comună anul trecut şi faptul că Trustul de altfel prin- bunele ¦rezultate specială şi, la nevoie, este pom­ batăjeL de la acest sector au dat
nu există nici o întovărăşite agriColă.’ 7 Construcţii Petroşani intră în obţinute în această direcţie. Fi­ pat prin nişte ţevi, cu ajutorul ni ultimele zile zeci de vagonete de
la alta Sîntem siguri că şi ţăranii muncitori iarnă cu planul fizic mult rămas reşte, mai sînt şi,unele rămineri pompei lip •„Socolovschi". Acolo cărbune peste prevederile planului. In
din satele aparţinătoare acestei comu­ în urmă, a determinat conduce­ în urmă şi unele greutăţi, dar unde se execută tenculelile in­ frunte s-au situat brigăzile conduse
întovărăşirea agricolă din satul Lă-. ne sînt dornici oa pămîntul lor să rea trustului să ia masuri din terioare, pompele au fost mon­ de comuniştii Gavrilă David, Petru
puşnic a luat fiinţă în toamna anu­ producă mai mult, ca ei să'trăiască acestea depind în mai mică tate în casa scării, Iar nisipul Dunca, Francisc Bodo, Aurel Crislca
lui 1955 cu 14 familii şi 6 ha teren. a fost introdus la subsol. şi alţii.
După înfiinţare, întovărăşirea s-a mă­ mai bine. întovărăşirile agricole îşi timp, în vederea pregătirii de măsură de trust. Să trecem deci
rit eu încă 16 familii. Mulţi ţărani Baracamentele de la şantier Numai brigada lui Gavrilă David a
din sat' au aşteptat să vadă primele afirmă cu prisosinţă superioritatea fa­ iarnă a şantierelor, cu scopul a- la analiza pe fiecare şantier în au fost pregătite încă din cursul dat patriei în ultimele zile 130 tone
rezultate. Munca i» întovărăşire a fost ţă de sectorul individual. sigurării de condiţii bune de lu­ parte a pregătirilor de iarnă. lunii septembrie prin repararea de cărbune peste sarcinile de plan.
rodnică 'Chiar din primul an. De a- cru constructorilor. Mai mult ca uşilor, ferestrelor, acoperişurilor
c.est lucru s-au convins tot mai mult In comuna Brănişca, deşi există trei oriunde, în domeniul construc­ In cadrul şantierului I Petro­ şi sobelor, iar cantina a fost a- Cel mai mare colectiv al exploată­
ţăranii muncitori care au pornit pe a- întovărăşiri agricole se munceşte slab şani, o lucrare principală este provizionaita cu alimente pentru rii Aninoasa, colectivul sectorului I,
cest drum. întovărăşirea agricolă din pentru dezvoltarea lor. \ Se caracteri­ incinta IV-a cu blocurile ce cu­ toată Iarna. a întîmpinat măreaţa aniversare cu
Lăpuşnic înfiinţată în anul 1955, nu- planul realizai în proporţie de 10),8
ifiără acum 134 de familii cu 123,73 zează cu activitate slabă în acţiunea ţiilor, aceste pregătiri se cer cu prind, creşa şi blocul experi­ Macaralele, betonierele şi alte la sută.
ha teren. Anul acesta, a luat fiinţă tot utilaje sînt expediate pe zi ce
îri acest sat o nouă întovărăşire agri­ de dezvoltare a sectorului cooperatist precădere. mental. La acestea a fost defi­ trece la Livezeni, unde voi' fi LUCIA UCIU
colă, cu 40 familii şi 32 ha teren. din agricultură şi comunele Hărău, introduse în reparaţii capitale.
Gurasada, Şoitnuş şi altele. Comitetele încă de la începutul lunii sep­ nitivată instalaţia de încălzire Pentru cele care rămîn pe şan­ —0 * 0 —
Şi în satul Brîznic, aparţinător co­ executive ale sfaturilor populare, din pe frază de cărbune. Tîmplăria tier s-au construit şi se constru­
munei Lăpuşnic există două întovă­ aceste comune şi toate organele care tembrie, s-a întocmit ,un plan este montată, caloriferele au in­ iesc şoproane, pentru a fi ferite Un nou atelie r
răşiri agricole, prima înfiinţată în a- muncesc în această direcţie, trebuie detailat, în care au fost inclu-¦ trat în funcţiune la 1 noiembrie, de degradări.
nul 1955 şi a doua în anul acesta. îndrumate mai mult de organizaţiile de friz e rie
Ele totalizează peste 80 de familii. de partid, pentru a urma exemplul ce­ se toate pregătirile de iarnă, ce iar geamurile sînt în curs de O mare greutate pentru trust LUCIA ARGINT,
N-am putea reda o cifră exactă a fa­ lor din comunele fruntaşe. o constituie faptul că Combina­ Nu de mult, s-ia deschis în ca­ muncitoare, secţia înnobilare.
miliilor înscrise în întovărăşirile agri­ urmau să se facă pe şantierele montare. Unde fenc.uielite.mi sînt tul carbonifer nu prea are de drul cooperativei meşteşugăreşti
cole din comuna Lăpuşnic, deoarece A. ZAHAR1A trustului. După aceasta s-a tre­ făcute,s-au montat fîşii de gea­ gînd să livreze cărbune spălat, „Sprijinul minier" din Lupeni,
ea se schimbă de la o zi la alta. La cut lia traducerea în fapt.ia.mă-: muri care vor servi pînă la ter­ conform granulaţiei, pentru ins­ un nou atelier de frizerie clasa
sfatul popular sosesc zilnic noi cereri minarea tencuielilor. Unde ten- talaţiile de încălzire, adică de I-a. Acesta este dotat cu utilaj
la 10—80 mm. Ori,-combinatul modern şi local spaţios, amena­
----- oOo------ cuielile sînt deja executate, s-a trebuie să ştie că un cărbune de jat fiind din rezervele întreprin­
calitate necorespunzătoare, mai derii. Noul atelier are menirea
încălţăminte de sezon trecut la montarea a două rîn- mult praf, va crea prejudicii se­ să deservească oamenii muncii
rioase trustului. Ar fi bine deci din localitate în cele mai optime
Printre magazinele fruntaşe Peste 1000 ha teren redate orodncţîei duri de geamuri; oondiţiuni.
în desfacerea mărfurilor şi buna Lucrările exterioare: coşuri, GH. TAUTAN
deservire a consumatorilor din
oraşul Sebeş se numără şi ma­ Grupul de şantiere nr. 6 Alba Cu ocazia recepţiei lucrări­ instalaţii de canalizare, borduri, (Urmare lin pag. 3-a)
gazinul de încălţăminte tir. 59. M ia, oare se ocupă cu lucrări lor de zidărie şi lemn, s-a con­ ce se vor executa şi pe timp fri­
de construcţii pentru ameliora­ statat că muncitorii şi tehni­ guros, vor fi făcute dintr-un be­
rea terenurilor degradate şi-a ton fabricat centralizat cu apă
realizat sarcinile de plan pe a- cienii din acest grup au reuşit caldă, agregate puse sub şopron
nul 1957, încă de la data de 14 şi clorură de calciu, în dozajul
octombrie. Lucrătorii grupului să ridice calitatea lucrărilor faţă reglementar.
de şantiere Alba Iulia au dat de anul 1956 şi şă reducă pre­
în funcţiune pînă la această da­ In ceea ce priveşte varul, ni­
tă peste 3.000 m.c. baraje din ţul de cost cu peste 5 la sută. sipul şi cimentul, au fost asigu­
rate stocurile necesare. Varul
GH. ACHIMESCU
corespondent

Aici a existat o preocupare piatră cu mortar de ciment. Prin ——

deosebită pentru desfacerea în­ construirea acestor baraje, furia

călţămintei pentru sezonul de apelor va fi stăvilită şi peste Operaţie Se aprinse firma roşie — o- şi surorile de aici au stat me- rurgie am aflat lucruri intere­

iarnă. S-au vîndut în luna oc­ 1.000 ha din terenurile degra­ La spital sosise o mamă ca­ peraţie. Totul încremeni. In sa- ren de veghe la capătul bolna- sante şi la alte secţii ale spi­ GRIGORE PAŞOLEA, fi
tombrie 80 perechi bocanci băr­ date sînt redate producţiei. re purta pe braţe o fetiţă le­ la de operaţie se auzeau numai viior, le-au alinat durerile, talului unificat din Haţeg. La
băteşti. 30 perechi cizme, 300 şinată. Era disperată. Nu ştia ţăcăniturile instrumentelor. Do- In cei 8 ani de tind este me- interne, am cunoscut-o pe sora ¦ muncitor, secţia ras.
perechi pantofi bărbăteşti, 60 şo­ La analiza rezultatelor obţi­ uâ ore a durat intervenţia cili- dic tovarăşului Ladislau Strauss •*- •»-« •»* •*
şoni femei şi alte sortimente de nute în muncă de cele 17 echipe dacă fetiţa îi va mai scăpa cu Constanta Gălan. E numai su­
încălţăminte. Planul valoric al de zidari au fost declarate frun­ viaţă. Fusese lovită la cap de CONŞTIINŢA Cooperatori
magazinului a fost îndeplinit cu taşe echipele conduse de Iuliu un cal. Medicul Victor Alica flet. Nu prea mare de statură, cu planul anual
107 la sută. Csep, Ioan Pavel, Ioan Bana, examină imediat cazul şi şopii cu ochii blînzi şi gesturi calme
Ioan Silagy şi Slrnlon Botar. îndeplinit
aplica bolnavilor tratamentul
ceva celor din jur.
VEDERE DIN HUNEDOARA de dimineaţă. O preţuiesc ne­ Acum cîteva zile, la sediul conduce­
PROFESIONALĂ— Notează! — se adresă so- spus bolnavii. Pentru meritele rii cooperativei meşteşugăreşti „Spri­
ei în muncă, nu de mult sora jinul minier" din Lupeni, era mare a-
rei care întocmea fişa medicală. nimaţie, Planul anual la producţia in­
Regiunea fronto-temporală în­ Constanţa a fost primită în dustrială şi la prestaţii de servicii,
fundată. Intervenţie chirurgica­ fusese îndeplinit.

lă la creier. rurgicalâ pe creier. Scumpina i-au trecut prin mină peste rîndurile membrilor de partid. Lărgirea capacităţii de. produţţie,
— Pregătiţi instrumentele. La secţia de obstetrică şi gi­ organizarea lucrului pe două schim­
Munteanu, fetiţa de 6 ani şi ju- 5.000 de pacienţi, l-a îngrijit buri, buna aprovizionare cu materiale,
Operăm. Nu-i timp de pierdut mătate, care fusese adusă la pe fiecare cu multă răbdare, necologie, s-a evidenţiat iîn mod extinderea lucrului pe brigăzi, întrece­
— completă dr. Ladislau deosebit moaşa Ştefănescu Ma­ rea socialistă au fost principalii factori
Slrauss. spital în stare de leşin cu pu- Preţuieşte viaţa oamenilor ria. Ea se îngrijeşte ca noii în obţinerea victoriei.
ţin timp înainte, a fost salva- ca ^ pe a sa_ născuţi să crească sănătoşi, iar
Tot spitalul trăia clipe gre­ mamele să,se., simtă bine. Deosebit de bine au muncit secţiile
le. Medicii şi surorile se pre­ lă. Ii fuseseră atinse şi coardele Mi s-a mai povestit despre de confecţii-îmbrăcăniinte nr. 1 şi 2
găteau de operaţie. Erau tă­ Nu, se cade să nu vorbim din Lupeni conduse de Dominic Biro
cuţi. Afară,. în sala de aştep­ vocale. Toiul însă a trecut cu străduinţa şi răbdarea cu care şi despre personalul adminis­ şi Dionisie Balasz, secţia de confec­
tare pîîngea înfundat mama. trativ; care deserveşte spitalul. ţii încălţăminte nr. 1 condusă de E.
bine. Oind află mama vestea, muncesc surorile Mar.ia Coman Peste tot 'e o curăţenie exem­ Megyeşi, secţia de încălţăminte nr. 2
— Nu avea teamă. O ope­ izbucni în hohote de plîns şi plară. Femeile de serviciu Ilea­ condusă de I. Văduva ambele din
rează dr. Slrauss — îi şopti copleşi cu mulţumiri pe suro­ şi Maria Nemeş, utemiste, ca­ na lovănescu, Elisabeta Koto Vulcan, echipele complexe de construc­
blînd o soră care se îndrepta rile şi medicii care ieşiseră din re, deşi tinere în meserie, do­ şi celelalte sînt exemplu de ţii conduse de I. Schmidt, I. Haidu şi
spre sala de operaţie cu ceva hărnicie. I. Zaharia, atelierele de frizerie nr. 1
în mină. Rostise cu aiîla în­ sala de operaţie. vedesc pricepere. Ele respectă şi nr. 8 conduse de Artur Maltzanek
credere acest nume că mamei, şi Alexandru Scorciorov.
pentru cîleva clipe, i se lumină Asemenea operaţii grele au întotdeauna prescripţiile medi­
faţa. Aşteptă mai departe li­ mai avut cei de la secţia de cale şi nu precupeţesc nimic

chirurgie. Pe minerul Francisc pentru sănătatea oamenilor.

Gyulai, în vîrstă de 65 de ani c j ja q \Iq secţii

l-au operat de ulcer. Pe Ilie *

niştită. Jurguvăţ de asemenea. Medicii In afară de secţia de chi- E. CH1RAN

In fotografie, parcul din centrul oraşului vechi.