Page 33 - 1957-11
P. 33
Nr. 90 5 DRUMUL SOCIALISMULUI Pao 3
ridicăm munca de partid la nivelul cerinţelor
Principala sarcină pusă de partid şi Adunarea generală a organizaţiei de bază interesa de condiţiile de viaţă ale ce
guvern în faţa industriei carbonifere lor găzduiţi în căminele muncitoreşti.
este sporirea continuă a producţiei de de ia mina Aninoasa Această atitudine a fost moştenită şi
cărbune, necesar economiei naţionale, de alţi oameni cu munci de răspundere.
pe baza creşlerii necontenite a produc comunist, Mi hai Tucaciuc, constituie o mă, deoarece graficul de producţie al Tov. Teofil Blag a arătat că şeful gos
tivităţii muncii şi reducerea preţului adevărată şcoală de muncă avîntată. minei va urca mai sus. podăriei de locuinţe nici măcar nu as
de cost al cărbunelui. In abatajul lui se lucrează cu cea mai cultă pe muncitorii care vin cu diferite
înaltă productivi tale, aici au crescut Primind candidaţi şi noi cereri. Există toate posibilităţile de îm
Colectivul minei Aninoasa desfăşoară cei mai mulţi mineri calificaţi, iar dis membri de partid, bunătăţire a cantinelor, dar ele nu sînt
o muncă însufleţită pentru îndeplinirea ciplina constituie o bază a muncii în organizaţiile de bază folosite. Nu există suficientă preocu
acestei sarcini, obţinînd realizări de brigadă. Agitatorii sînt instruiţi cu re se întăresc pare pentru organizarea vieţii în că
seama. Mai ales în munca introducerii gularitate şi duc muncă politică de la minele muncitoreşti, astfel ca ele să
sistemului îmbunătăţit de salarizare şi Organizaţiile de bază din sectoarele fie primitoare, să găzduiască în con
normare a muncii, în toate sectoarele om la om, mobilizînd întreaga masă minei Aninoasa pot să-şi îndeplinească diţii bune pe cei care locuiesc aici. Ve
minei Aninoasa s-a intensificat lupta de muncitori la îndeplinirea şi depăşi sarcinile ce le revin, să mobilizeze co chiul comitet de partid a fost criticat
pentru realizarea unei poductivităţi spo rea planului. Rezultatul — colectivul lectivul Ia învingerea dificultăţilor prin pentru tolerarea acestei atitudini de
rite. La } noiembrie graficuPcte pro sectorului a dat peste sarcinile de plan primirea de noi membri şi candidaţi lipsă de grijă faţă de om. Noului comi
ducţie al minei arăta că în perioada o cantitate de 14.000 tone de cărbune. de partid. La mina Aninoasa munca tet de partid şi birourilor organizaţiilor
ce s-a scurs de la începutul anului Rodnic a muncit — mobilizat de orga de primire în partid s-a îmbunătăţit de bază li s-a cerut să întărească răs
curent, s-au extras peste plan aproape nizaţia de bază — şi colectivul sec simţitor — dovadă faptul că în inter punderea fiecărui conducător, fiecărui
6.000 tone de cărbune. torului II, care a extras peste plan valul de un an ce s-a scurs de la ul membru de partid, fiecărui miner vîrst-
5.800 tone de cărbune. timele alegeri, au fost primiţi 128 can nic, pentru educarea ş i5viaţa de zi cu
Un mare succes al minerilor de la didaţi şi 35 noi membri de partid. zi a oamenilor noi, pentru felul în care
Aninoasa îl constituie faptul că aici Socotind numai realizările acestor Rezultatele bune obţinute în munca ei muncesc şi trăiesc.
s-a realizat, începînd de la 1 septem de primire în partid, se datoresc în
brie a. c. lozinca „omul şi tona“ de două sectoare, rezultă că ele, la mina primul rînd faptului că organizaţiile ¦A-
cărbune pe întreaga exploatare. Creşte de bază au în jurul lor active largi
rea substanţială a productivităţii mun Aninoasa, puteau fi mult mai mari de- fără de partid, care sprijină acţiunile Lucrările adunării generale a orga
cii, precum şi aplicarea sistemului îm organizaţiilor de bază şi în acelaşi nizaţiilor de bază au analizat cu mult
bunătăţit de salarizare, a dus la creş cît cele existente. Puteau, însă lucrurile timp constituie un mijloc important de simţ de răspundere principalele laturi Pline #L calitate mol Mută,
terea substanţială a cîşligurilor mun creştere şi educare a celor care nu ale muncii de partid, adoptînd măsuri
citorilor mineri. In comparaţie cu tri au fost trase înapoi de sectoarele I şi tresc dorinţa de a intra în partid. eficace menite să ducă la intensificarea
mestrul I al acestui an, cîştigurile me luptei pentru mai mult cărbune, întă
dii pe întreaga mină Aninoasa au IV care sînt rămase în urmă. < Tovarăşii Ioan Vintilă, Gheorghe rirea vieţii de. partid, îmbunătăţirea ¦ minerilor
crescut cu 44,2 la sută, înregistrîndu-se Niţaş, Petru Brumă şi alţii, au arătat muncii de propagandă şi agitaţiei po ¦
astfel într-un timp scurt o creştere a Atît darea de seamă prezentată de că 'rezultatele în privinţa primirii în litice de masă, îmbunătăţirea conducerii ¦
nivelului de trai pe care numai un secretarul comitetului de partid, tov. partid puteau fi mult mai bune dacă politice a organizaţiilor de masă.
stat socialist poate să o înfăptuiască. Geza Tanczer, cît şi discuţiile purtate n ar fi fost neglijată munca ue educare «, In clişeu : tov. Mihai Al- > Dacă pînă acum o lună mi multe de spus. Este aruncată la
de participanţii la adunarea generală comunistă a tineretului. Comitetul de Participînd la adunare, sutele de nerii s-au declarat mulţumiţi de nimereală sub tejghea sau chiar
Mobilizatorii şi însufleţitorii luptei au arătat că rămînerea în urmă a partid a îngăduit ca organizaţia U.T.M. membri şi candidaţi de partid ai minei t berg, jurnalist 2 , lin echipa calitatea pîinii produsă de Fa pe jos. Fără îndotolă că aseme
pentru obţinerea acestor realizări au sectorului I e cu totul nejustificată. să neglijeze organizarea timplui liber Aninoasa şi-au acumulat învăţăminte brica de pîine din Petroşani (şef
fost minerii şi tehnicienii comunişti, Pînă acum cîteva luni acest sector îşi al tinerilor, atragerea lor la activita bogate şi noi forţe în munca de mobi ¦ maistrului Ioan Crişan de la * Titus Ceauşescu), din cadrul în nea procedee aduc după sine în
fapt care a fost oglindit cu deosebită îndeplinea cu regularitate sarcinile de tea cultural-sportivă, buna desfăşurare lizare a minerilor şi tehnicienilor la treprinderii „6 August" (direc răutăţirea calităţii pîinii. Condu
putere de adunarea generală a organi plan, ba era chiar fruntaş pe mină. a învăţămîntului politic U.T.M. De înfăptuirea sarcinilor sporite ce stau * furnalul II al uzinei Victo- ¦» tor Gavrilă Altman), în ultima cerea O.C.L. Petroşani (director
zaţiilor de bază pentru darea de sea Sectorul a fost lăudat, de asemenea aceeaşi lipsă de grijă pentru tineret a în faţa industriei carbonifere. vreme, aceasta, a lăsat oarecum tov. Cozma) este vizată să ia
mă şi alegerea noului comitet de par tov. Dan Cocota, inginerul şef de sec dat dovadă nu numai comitetul de ¦ ria"-Călan. Echipa din care X de dorit, cu toată străduinţa co măsuri în consecinţă.
tid al minei. tor, a fost lăudat cu prilejul primirii partid, ci şi organizaţiile de bază din I. BRANEA lectivului fabricii. Principalele
sale în rîndul candidaţilor de partid. cadrul sectoarelor şi comitetul sindical. l face parte şi-a depăşit planul * cauze care au dus ’a înrăutăţirea Trebuie arătat că la unul din
Munca politică — baza Conducerea sectorului, membrii birou Adunarea generală a criticat cu tărie calităţii pîinii, sînt de natură ex cele două cuptoare existente in
succeselor în producţie lui organizaţiei de bază, în frunte cu această atitudine, cerînd noului comi X în ziua schimbului de onoare ¦ ternă. Desigur şi colectivul lu funcţiune, temperatura nu poate
tov. Aurel Crislea, au socotit că de- tet al minei să poarte o grijă deosebită bricii mai are unele lipsuri, dar, fi ridicată peste 180 grade Cel-
Lucrările adunării generale a comu acum lucrurile vor merge de la sine, pentru îmbunătăţirea activităţii orga t cu 4,32 la sută. % acestea grevează mai puţin asu sius, fapt care face ca pîinea
niştilor de la mina Aninoasa au arătat lăsîndu-se astfel ameţiţi de succese. A nizaţiilor U.T.M., organizării educării pra calităţii pîinii. să nu fie coaptă prea bine. So
cu multă putere de convingere că mun fost deajuns să fie slăbită munca po tineretului în muncă şi în timpul liber, O luţii tehnice se vor găsi cu si
ca politică desfăşurată de organizaţiile litică, să fie neglijat controlul asupra antrenării tuturor membrilor de partid De la bun început trebuie spus guranţă dacă tovarăşii din con
de bază, exemplul mobilizator al co conducerii administrative, ca sa se cui şi a minerilor vîrstnici, la creşterea Lucrări agricole ce trebuie că fabricile care livrează făina ducerea tehnică a întreprinderii
muniştilor, capacitatea lor de a antrena bărească lipsurile. A fost .neglijată a- tinerei generaţii de muncitori. ca, de pildă,: „Mureşul" din A- „6 August" vor depune mai mult
alături de ei pe ceilalţi muncitori, con provizionarea abatajelor cu lemn şi va- făcute săptămîna aceasta radul Nou, „7 Noiembrie" din interes în această privinţă.
stituie cheia succesului luptei pentru gonete goale. Vagonetarul Eugen Sar- Grija faţă de om — Craîova şi „Bistrieioara" din
Îndeplinirea sarcinilor economice. di l-a criticat aspru pe tehnicianul Pe în centrul atenţiei CULTURA MARE. Recoltarea cul aşează la adăpost pentru perioada de Turnu Severin, pe lîngă cauza Colectivul fabricii, oare mani
tru Chinda, care în loc să se preocupe turilor de porumb şi cartofi s-a ter iarnă. obiectivă determinată de faptul festă mult interes pentru îmbu
Organizaţia de bază din sectorul III de o bună aprovizionare a abatajelor cu Adunarea generală a organizaţiilor minat în întreaga regiune. Cu toate aces că griul este nou, nu dau întot nătăţirea calităţii pîinii, poate fi
al minei, al cărei secretar e tovarăşul vagonete, îndemna brigăzile să nu se de bază de la mina Aninoasa a fost tea pe cîmp se pot vedea încă suprafeţe GRADINA DE LEGUME. Se termi deauna atenţia cuvenită calită învinuit doar de faptul că se
Adalbert Bihaveţ, exercită cu pricepere grăbească cu lucrul, deoarece nu au rodnică, mai ales datorită faptului că întinse cultivate cu porumb de pe nă semănatul culturilor de morcovi, ţii făinii. Probele de laborator, mai întîmplă să nu respecte li
dreptul de control asupra conducerii în ce încărca. Minerul Constantin Zan- participanţii la discuţii au luat o pu care nu s-au tăiat cocenii. In săptămî pătrunjel, ceapă, mărar, etc. (semă făcute la laboratorul fabricii, do nele faze ale procesului tehnolo
administrative, recomandînd măsuri im cu a arătat că pe toate galeriile din ternică atitudine critică împotriva lip na ce urmează, oamenii muncii de pe nături din preajma iernii), se curăţă vedesc acest lucru. Conducerea gic, dar şi aceasta de cele mai
portante .penţru bunul mers al muncii. sector, ţevile de aer comprimat sufla, surilor. Au fost criticate cu tărie lipsa ogoare trebuie să acorde o mai mare terenurile şi se continuă arăturile a- întreprinderii „6 August" ar pu multe ori condiţionată de pertur
In ultimele luni, organizaţia de bază iar minerii din abataje duc lipsă de de grijă faţă de om, îndeosebi faţă de atenţie tăierii şi transportării coceni dînci de toamnă. Seminţele care n-au tea interveni la ministerul de bările ce se produc.
din sectorul III a recomandat măsuri aer. Instruirea agitatorilor a fost ne noii veniţi, pe care colectivul minei lor de porumb de pe cîmp. Aceasta, fost treierate, se treieră în săptămîna resort ca acesta să impună fa
pentru îmbunătăţirea transporturilor în glijată ; nu s-a luat poziţie împotriva trebuia să-i ajute să se stabilească aici deoarece grămezile de coceni de po aceasta şi se controlează modul de bricilor respective îmbunătăţirea Sîntcm încredinţaţi că dacă
absenţelor nemotivate şi astfel şi să devină luptători harnici pentru rumb constituie adăposturi bune pen păstrare al legumelor. calităţii făinii. cele arătate de noi vor fi luate
sector, întărirea grijii faţă de utilaje, sectorul fruntaş de acum cî mai mult cărbune. Numeroşi partici tru şoareci, care vor produce mari pa în seamă de cei vizaţi, calitatea
teva luni a ajuns să rămînă sub panţi la discuţii, au condamnat com gube recoltei din anul viitor. Apoi, IN VII ŞI LIVEZI. In vie se conti Desele decuplări de curent e-
întărirea preocupării secţiei sindicale plan cu mai bine de 20 tone de căr portarea inginerului Pompiliu Merfu, cocenii roşi de şoareci, nu mai sînt nuă tăierea de uşurare a viţelor, în lectric şi întreruperi de apă, pro pîinii la fabrica din Petroşani
bune. Şi mai mult e rămas în urmă fostul şef al exploatării, care a dat do consumaţi cu plăcere de animale. gropatul şi muşuroitul lor. Se poate duc perturbări în procesul de va putea fi mai bună, .aşa cum
pentru îmbunătăţirea organizării între sectorul IV, care trece printr-o serie vadă de un dispreţ boieresc faţă de începe desfundarea terenului pentru producţie. Intr-o altă întreprin doresc minerii Văii Jiului şi cei
de greutăţi provocate de greşelile şi oameni, îi brusca, nici măcar nu se Pentru a asigura desfăşurarea însă- noile plantări la 50-60 cm adîncime. dere — să zicem una de reparat lalţi oameni ai muncii.
cerii ce şe desfăşoară între brigăzile de neglijenţa conducerii minei şi în primul mînţărilor de primăvară în bune con- maşini — aceste întreruperi ar
In crame şi pivniţe se supraveghea putea duce cel mult la o rămî-
mineri. Organizaţia de bază a trimis rînd a fostului şef al exploatării, ing. diţiuni, acum este momentul cînd tre ză îndeaproape mersul fermentaţiei nere în urmă a lucrului. Aici
vinurilor noi. Golurile din vasele cu însă nu numai că lucrul rămîrte
mineri comunişti să lucreze în locuri de buie să se facă arături adînci de toam fermentaţia terminată, se umplu.
Pompiliu Merfu. Totuşi, dacă biroul or în urmă, ci .aluatul mai aleis,
muncă grele, unde sarcinile de plan nă pe suprafeţe cît mai mari. Vinurile obţinute din struguri ata poate deveni nefolositor, sau da
ganizaţiei de bază ar fi mobilizat mun caţi de mană sau bătuţi de grindină că nu chiar nefolositor, aceasta
nu erau îndeplinite. Minerul comunist Se va avea grijă ca cerealele din se trag de pe drojde fără a mai aş are urmări destul de serioase a-
citorii prin muncă politică pentru în magazii să se păstreze bine. Se con tepta să fie bine limpezite. Dacă tes
Vaier Liciu, de exemplu, a fost trimis covina a fermentat, se poate începe
vingerea greutăţilor, producţia secto trolează starea semănăturilor de toam distilarea ei, (fabricarea rachiului). supra calităţii pîinii.
să lucreze într-un abataj de pe stratul Că pîinea nu ajunge proaspătă
nă. Uneltele şi maşinile agricole se
6, unde de multă vreme planul nu fu şi la timp în mîinile consumato
rului s-ar fi putut apropia de nivelul In livadă se grăbeşte plantatul po rilor întotdeauna, sînt vinovate
sese atins. Şi aici minerul Vaier Liciu şi unităţile O.C.L. alimentare din
planificat. Buna organizare a muncii- milor se termină gunoitul aratul şi
săpatul în jurul lor şi se adună frun
Adunarea generală a comuniştilor a
a reuşit nu numai să realizeze planul, trasat noului comitet de partid sarcina baza succesului zele căzute care se pun Ia platforma Petroşani, care nu respectă con
ci şi să dea în plus sute de tone de de a analiza temeinic situaţia acestor
cărbune. Tovarăşul Teodor Bulea a a- două sectoare şi de a lua toate măsu de gunoi. Igiena generală a pomilor tractele cu furnizorul, nepre-
rătat că abatajul unui alt brig?jdier rile pentru lichidarea rămînerii în ur
continuă şi în această săptămînă. luînd la timp cantităţile de pîine V
|
Colectivul sectorului nostru — neri se îngrijesc de aprovizio care se aduc, aşteptînd nejusti- Y LA TOATE
sectorul II al minei Vulcan — narea necesară schimbului ur f W A G A Z IN E L E
ca şi întregul colectiv minier de mător ; Cooperativă de ficat pînă la desfacerea ultimelor ^
a-ici, a sărbătorit cea de-a 40-a a- /. COOP. DE CONSUM
miversare a Marelui Octombrie, — prin pontarea muncitorilor kilograme de pîine din ziua an-
în felul său, minereşte, cu multe la locul de muncă şi priri în cred it şi economii terioară. Cum este depozitaiă cti.'L'u
Constructorii intensifică sute de tone de cărbune cocsi- tocmirea preliminarelor de către pîinea la aceste unităţi, ar fi
ficabil date peste planul lunar. maistrul şef de schimb din schim REG. HUNEDOARA
Dezvoltînd tot mai larg între bul precedent, s-a ajuns la în
pregătirile pentru iarnă cerea socialistă, sub permanenta tărirea disciplinei şi la o justă a De curînd ia avut loc inaugu r^ O «o «igv-O- O O O *o>
preciere a capacităţii de produc rarea celei de a treia cooperative m
de credit şieconomii din na- a
( Urmare din pag. l-a ) la introducerea cărbunilor şi la ionul Haţeg. Această coopera- a mBBEBWD
livă are un număr de 200 de I
evacuarea zgurei din cenlraiă. îndrumare a organizaţiei de par ţie a fiecărui abataj. membri din satele Silvaşul In- ^
tot aşa cum combinatul pretin Conducerea trustului trebuie să tid, sectorul nostru este printre Aplicînd cu rigurozitate aceste ferior, Toteşti, Berthelot şi Sin- $ ^^sjaacSt"
de locuinţe la timp şi de cali intervină pe lîngă ministerul de sectoarele fruntaşe ale minei. măsuri şi eşalonînd mai bine în tămăria Orlea. Preşedinte al coo- k
tate, tot aşa să-şi achite, la rîn resort să tragă la răspundere Faptul acesta se datoreşte elanu iperativei a fost ales tov. Marcu k
lui şi hotărîrii cu care muncesc timp fazele de lucru în abataje, V-asiu. La propunerea membri- \ 1BQ6A W&m
dul său, datoria faţă de cons institutul de proiectări, pentru lor, cooperativa a primit nu- h
minerii noştrii, sprijinului tehnic colectivul sectorului II de la ZACTATe ;
tructori. întocmirea superficială a proiec
competent din. partea maiştrilor Vulcan, îndeplineşte ritmic pla
G deficienţă din partea con tului. mineri, cît şi măsurilor luate pen nul de cărbune. mele „Retezatu“. | odcudtij>
ducerii trustului (director Gheor. De semnalat e faptul că pe tru buna desfăşurare a procesu Minerii noştri au întîmpinat ma ţ)
ghe Cîta) este aceea că nu s-a lui de producţie. Colectivul nos rea sărbătoare cu rezultate cît ION MAREŞ
interesat de-ajuns de procurarea şantier, la unele blocuri se vor tru a încheiat luna septembrie mai bune în producţie şi mai a-
ţiglei pentru creşă şi alte cons- întrebuinţa pentru încălzit apa dînd patriei cu peste 1.700 tone les muncesc în aşa fel, îneît, la corespondent
rate de suflat aer cald, tip „Ju- mai mult cărbune cocsificabil, iar puţin timp după 7 Noiembrie, să
’°trucţii, care sînt încă neînvelite. cov“. In cartierul „Braia ve productivitatea muncii — ca ur poată raporta îndeplinirea îna Pentru a fi bine informaţi, S t Tt/arzARO dep At&jgagd'Ză s o CWOSCOi
Mai mult interes ar fi necesar che", unde nu există încălzire mare a unei mai bune organi inte de termen a sarcinilor pla ) abonaţi-vă clin timp la ziare )T
să depună conducerea trustului centrală, se utilizează sobe de zări — a crescut cu aproape nului anual. } şi reviste pe anul 1958. I J P J g jo zx ry s Z ex zfa fe, Z C I jC. CzAiefo*.
în rezolvarea acestei probleme. tablă, sobe de teracotă, şi în u- 0,800 tone pe post. In luna oc K Abonamentele se primesc
Şantierul de instalaţii al trus nele cazuri aparate „Jucov". tombrie am dat peste plan 1.007 Ing. O. ARBAG1ANU 1 de către difuzorii din între- r f ...’’ ’ 1—1 ~*r"'' ¦'“ tIC»9.KSTf.
tului a terminat de pregătit ca tone cărbune. Acesta este un rod Şeful sectorului II mina } prinderi, instituţii şi de la
loriferele pe şantierul IV Lu- In oadrul şantierului V Uri- al muncii neobosite a minerilor { sate, de către factorii poştali
cani unde planul fizic este de a- noştri, printre care un loc de Vulcan i şi la oficiile şi agenţiile
semenea rămas în urmă, s-au f P.T.T.R.
pus geamuri la blocurile 5, 6 şi
peni, momentan lucrînd la ca 7, iar ca mijloace de încălzire frunte îl ocupă brigăzile condu
loriferele de la noul cinemato se utilizează sobele. Cît privesc se de Gheorghe Danciu, Ştefan \\
Gantz, Vasile Negrescu şi Gheor
graf, urmînd ca apoi să se trea lucrările industriale, aici a înce ghe Drob. Printre măsurile or
ganizatorice care ne-au ajutat
că pe alte şantiere ale trustu put să se instaleze o staţie pen
tru beioanele calde. Cam în a-
lui. celaşi stadiu se află şi pregăti la buna desfăşurare a muncii
Intrucît unele măsuri luate rile de la Vulcan şi Aninoasa. sînt şi acestea :
— s-au trecut vagonetarii de
sînt comune şi altor şantiere, Cele relatate ne dovedesc cu Q F eW Z
la rol la abataje, reducînd astfel
nu vom mai aminti de ele. Pe prisosinţă că atunci cînd există cu mult posturile indirect pro
şantierul Petrila-Lonea unde pla operativitate, cînd se iau din
ductive ;
timp cele mai bune măsuri, cînd
nul fizic a rămas serios în ur există iniţiativă, se pot face lu
— manipulanţii de crater au DC CALITATE ScyiL?He<xA<Xj
mă, se vor utiliza pentru încăl cruri utile. Considerăm că n-ar fost înlocuiţi în mare parte cu
zit sobe de tablă. fi rău ca tovarăşii din conduce monlatorii fierari care pot exe
La şantierul IV Lupeni, blocu rea trustului să fie mereu la înăl cuta şi lungiri sau scurtări de fa
rile 8 şi 16, precum şi creşa, ţime, ca şi cu pregătirile pentru craţer, precum şi unele repara
sînt legate de o centrală termi iarnă, pentru că atunci n-ar mai ţii mici ale acestora ; T O ^ 7*&
că, încălzite fiind pe bază de trebui să fie încondeiaţi aşa de v a LfMG+/rAtţF
instalaţii de calorifere. Există des, cum au fost încondeiaţi in — pentru ca locurile de mun
ultima vreme pentru rănirii: vn că să fie în permanenţă apro
însă aici o deficienţă de proiect în urmă cu planul fizic. « vizionate cu lemn, maiştrii m i