Page 34 - 1957-11
P. 34
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 903
Chemarea Sovietului Suprem al II. H. S. S.
adresată oamenilor muncii, oamenilor politici şi activiştilor
pe tărîm obştesc, oamenilor de ştiinţă şi cultură,
parlamentelor şi guvernelor din toate ţările lumii
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite deopotrivă necesară popoarelor Uniunii Sovietice
chemarea adresată de Sovietul Suprem al Uniu pentru ca să construiască un viitor nou, mai mi
nii Republicilor Sovietice Socialiste tuturor oa nunat, mai luminos.
menilor muncii, oamenilor politici şi activiştilor Din păcate, politica de pace a Uniunii Sovie Puternicei ecou Internaţional G re cia şi Iugoslavia au încheiat
pe tărîm obştesc, oamenilor de ştiinţă şi cultură, tice întîmpină permanent rezistenţa unor cercuri al raportului prezentat un acord de colaborare în domeniul
parlamentelor şi guvernelor din toate ţările lu influente din ţările occidentale şi, în primul rînd, ie N. §. IIPUŞC10V
mii. din Statele Unite ale Americii, ale căror cercuri energiei electrice
Acum 40 de ani, în toiul războiului mondial conducătoare au pretenţii la conducerea întregii ATENA 9 (Agerpres). — A- cantitate oarecare de curent e-
s-a născut în Rusia primul stat socialist din lu lumi, adică la dominaţia mondială. Fireşte că
me al celor ce muncesc, iar primul său act le nici un popor iubitor de libertate nu poate accep
gislativ a fost istoricul „Decret asupra păcii" ta dominaţia străină, care duce Ia pierderea in BERLIN 9 (Agerpres). — tinderea încordării internaţiona genţia Atheneagence anunţă că lectric, acesta îi via fi furnizat
scris de mina Iui Vladimir Ilici Lenin. Curînd dependenţei sale naţionale. Statul sovietic nu a Raportul lui N. S. Hruşciov, le şi, năzuind spre realizarea Grecia şi Iugoslavia au încheiat de cealaltă ţară. Schimbul de
pretins niciodată şi nu pretinde să-şi impună do prim secretar al C.C.tal P.C.U.S., unui acord, propune puterilor un acord de colaborare în do energie electrică va permite aco
după aceasta, statul sovietic a prezentat în „De minaţia altor ţări. El respectă independenţa şi Iţa sesiunea jubiliară a Sovie occidentale să organizeze o în- meniul energiei electrice. perirea eventuală a nevoilor
claraţia drepturilor popoarelor din Rusia" un tului Suprem al U.R.S.S., con tîlnire ta înalt nivel a reprezan- care se ivRsc prin cererea me
program în vederea stabilirii unor relaţii de a- suveranitatea tuturor statelor şi urmăreşte să tinuă să fie în centrul atenţiei lanţilor ţărilor socialiste şi ca Noul acord prevede că în oa- reu sporită de curent electric,
devărată egalitate în drepturi şi prietenie între dezvolte relaţii de prietenie cu toate ţările. El a- presei 'democrate berlineze. pitaliste.
popoare. probă şi sprijină fierbinte cunoscutele cinci prin zul cînd întreprinderile publice prin reparaţiile oare survin la
cipii ale coexistenţei paşnice: respectarea reci „Berliner Zeitun;g“ scrie în- Raportul lui N. S. Hruşciov, şi uzinele electrice dintr-una
Astfel au fost puse bazele noii politici externe procă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, tr-un arc-oot de fond că N. S. scrie „Neue Zeit“, a confirmat din ţări vor avea nevoie de o centralele electrice etc.
a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii neagresiune, neamestec în treburile interne, ega Hruşciov a propus Statelor Uni din nou că atît timp cît Uniu
interesaţi vital în stabilirea păcii şi prieteniei litate şi avantaj reciproc, coexistenţă paşnică. te şi altor ţări capitaliste să nea Sovietică nu va fi atacată Legăturile dintre cercurile
între popoare, ale unei politici nemaiîntîlnite de puterile imperialiste, ea nu
pînă atunci în istoria politicii externe. Aceasta Aceste principii au fost recunoscute pe scară se întreacă în lansarea de sa va folosi arme de exterminare. guvernamentale din S. U. A.
a pus bazele pol ' cii externe leniniste de pace largă de popoarele ţărilor Asiei şi Africii, care teliţi artificiali ai pămîntului, Pentru victoria socialismului nu
a Uniunii Sovietice. au dobîndit victorii mari în lupta pentru liber ceea ce este în-comparaibil mai este nevoie de război. şi marile trusturi
tatea şi independenţa lor, pentru consolidarea bine decît cursia înarmărilor şi
Tînăra RepublLă Sovietică încă neconsolidată, păcii. Popoarele Indiei, Indoneziei, Birmaniei, producţia armelor de extermi „Neue Zeit“ subliniază în con WASHINGTON 9 (Agerpres). Este semnificativ pentru strîn-
dar plină de încredere în dreptatea istorică a tinuare că raportul lui N. S. — Subcomitetul senatorial pen sa 'dependenţă dintre marile
cauzei ei, a propus tuturor statelor pace şi cola Ceylonului, Afganistanului, Egiptului, Siriei şi nare în masă. Hruşciov arată ieşirea din at tru problemele trusturilor şi mo trusturi şi cercurile guvernamen
borare. Dar cînd ea a fost atacată de forţele altor ţări îşi aduc contribuţia de seamă la cauza mosfera neîncrederii. nopolurilor, prezidat de Estes tale din Statele Unite că in
contrarevoluţiei şi împotriva ei a fost organi preîntîmpinării unui nou război, la cauza mă Ziarul subliniază de aseme teresele uriaşului trust „Steel
zată intervenţia militară, Republica Sovietelor a reaţă şi nobilă a apărării păcii. Popoarele Uniu „Bauern Echo“ expune rapor Keifauver, a început ancheta în Corporation" vor fi apărate de
dovedit că ea ştie să se apere şi să stea de nii Sovietice constată cu profundă satisfacţie că nea declaraţia lui N. S. Hruş tul lui N. S. Hruşciov sub ti legătură cu sporirea preţului o- George Humphrey, pînă de cu
strajă cuceririlor socialiste. alături de ele luptă cu consecvenţă şi cu perse tlul : „Pentru rezolvarea tuturor ţelului de către societatea „Na rînd ministru de finanţe în gu
verenţă pentru pace popoarele tuturor statelor ciov că Uniunea Sovietică se problemelor prin tratative". tional Steel Corponation". vernul republican şi în prezent
Uniunea Sovietică, după ce a realizat sub con socialiste.
ducerea partidului comunist transformări mă pronunţă oa şi pînă acum pen
tru coexistenta paşnică şi des
reţe devenind o mare putere socialistă, se gă Numeroase state nesocialiste iubitoare de pace preşedintele consiliului de con
şi marea mişcare mondială a partizanilor păcii
seşte astăzi în plină înflorire a forţelor ei şi are luptă activ pentru pace în întreaga lume. Sărbătorirea zilei de Noiembrie7 ducere al societăţii „Steel Cor
prieteni credincioşi în întreaga lume. poration".
Dar în lume mai sînt încă forţe care împiedică Agenţiile americane de presă
Astăzi, la 40 de ani de Ia cel de-al Il-Iea destinderea încordării internaţionale, duc răz
Congres al Sovietelor pe întreaga Rusie, care a boiul rece, continuă cursa înarmărilor, creînd în întreaga lume anunţă de asemenea că Charles
aprobat „Decretul asupra păcii", Sovietul Su primejdia unui nou război distrugător. Wllson, care a părăsit de cu
prem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste rînd postul de ministru a! A-
adresează în mod solemn tuturor popoarelor Pacea poate îi asigurată. Ea poate fi asigurată
chemarea de a întări neîncetat cauza păcii, de prin unirea tuturor forţelor iubitoare de pace, Sued ia la redacţia ziarului „L’Humani- lemnitatea deschiderii expoziţiei parării, a fost numit membru
a dezvolta prin toate mijloacele prietenia şi co prin îmbunătăţirea organizării şi iniţiativei lor. te“ a avut loc o adunare festivă „Influenţa Revoluţiei din Oc în consiliul de conducere al ma
laborarea între popoare. STOCKI-IOLM 9 (Agerpres). consacrată celei de a 40-a ani tombrie asupra dezvoltării miş rii societăţi „General Motors
Muncitori şi ţărani, oameni de ştiinţă şi cul TASS anunţă : La 7 noiembrie, versări a Marii Revoluţii Socia cării muncitoreşti din Polonia". Comp.".
Statul socialist al oamenilor muncii apără tură, deputaţi ai parlamentelor tuturor ţărilor! la Stockholm şi Gotteborg au liste din Octombrie. In oraşele Varşovia, Cracovia,
cauza păcii. Lui îi sînt străine năzuinţele agre De noi înşine, de eforturile noastre comune, de avut loc adunări festive con Deschiderea Congresului
sive, el nu are nevoie de colonii şi de sfere de
influenţă, el este prin însăşi natura sa împotriva pinde înlăturarea primejdiei unui nou război şi sacrate celei de a 40-a aniver In faţa colaboratorilor ziarului Lodz şi alte centre voievodale juriştilor din ţările
oricărei înrobiri şi asupriri naţionale. stabilirea unei păci trainice. „L’Humanite" şi ai altor organe din ţară se desfăşoară cu un
sări ia Marii Revoluţii Socialiste democrate de presă, a rostit o mare succes Festivalul filmului • Asiei şi Africii
Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a Oameni de bună credinţă! Stă în puterile din Octombrie. La adunarea de scurtă cuvîntare Marcel Cachin, sovietic.
deschis epoca eliberării tuturor oamenilor mun voastre să ţineţi în frîu oamenii politici şi de stat lia Stockholm au rostit cuvîntări cel mat bătrîn veteran al miş DAMASC 9 (Agerpres). —
cii de exploatare, a eliberării popoarelor asuprite care nu ţin seama de interesele popoarelor şi se Fritof Lager, preşedinte al orga cării muncitoreşti franceze, di Albania La 7 noiembrie s-a deschis la
de sub jugul colonial. Popoarele Uniunii Sovie joacă cu soarta lor. Este timpul să se renunţe la nizaţiei din Stockholm a Parti rectorul politic al ziarului „L’Hu- Damasc Congresul juriştilor din
tice privesc cu simpatie mişcarea de eliberare politica „de pe poziţii de forţă" şi ca ea să fie dului Comunist suedez, Gunnar imanite". TIRANA 9 (Agerpres). — ţările Asiei şi. Africii. La des
a popoarelor din ţările coloniale şi dependente, înlocuită printr-o politică de coexistenţă paşnică, Eman, jleputat în Riksdag din TASS anunţă : Expoziţiile des chiderea Congresului, Şukri
înţeleg profund năzuinţele lor spre independenţă printr-o politică de stabilire a relaţiilor de încre partea Partidului Comunist. Par Polonia chise în cinstea memorabile) 'Kuatli, preşedintele Siriei, a ros
dere între state, de colaborare şi prietenie între date istorice — cea de-a 40-a tit un amplu discurs. Ocupînrl.i-
naţională, spre salvarea bogăţiilor lor de jaful popoare. ticipanţii la adunare au întîm- se' de situaţia internaţională a
monopolurilor imperialiste. pinat cu căldură cuvîntările oas Siriei, Kuatti a arătat că Re
Noi, deputaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S., peţilor din Uniunea Sovietică,
Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost
marcată prin evenimente istorice de importanţă sîntem profund încredinţaţi că aceste gînduri şi vechi bolşevici, A. K. Miroski- VARŞOVIA 9 (Agerpres) . - aniversare a lui Octombrie şi publica Siria luptă în prezent
mondială care au avut o influenţă uriaşă asupra sentimente vor găsi un răsunet larg în inimile
soartei întregii omeniri. După Marea Revoluţie tuturor celor cărora Ie sîpj: scumpe interesele nov şi V. P. Vinogradov, care TASS anunţă : Oamenii muncii cinematografele la care rulează împotriva forţelor imperialiste
din Octombrie, cel mai mare eveniment istoric păcii şi prieteniei între popoare. au participat la istoricele eveni din Republica Popii Iară Polonă filme sovietice consacrate eve pentru existenţa sa.
l-a constituit biruinţa revoluţiei populare din mente revoluţionare de la Pelro- sărbătoresc în mod solemn cea nimentelor revoluţionare din
Sovietul Suprem al U.R.S.S. adresează tuturor grad în anul 1917. de a 40-a aniversare a Marii 1917, vieţii şi activităţii revolu Subliniind marea însemnătate
China şi formarea Republicii Populare Chineze. popoarelor, tuturor muncitorilor şi ţăranilor, oa Revoluţii Socialiste din Octom ţionare a lui V. I. Lenin au fost a acestui congres, Kuatli a fă
Pe drumul construirii socialismului au pornit menilor de ştiinţă şi cultură, oamenilor politici La reuniunea de la Gotteborg brie. In mine, uzine şi fabrici, vizitate de numeroşi oameni. In cut apel la juriştii din ţările A-
oamenii muncii din Albania, Bulgaria, Cehoslo şi activiştilor pe tărîm obştesc, parlamentelor şi a luat cuvînlul bătrînul munci la instituţii şi institutele de în- cinstea glorioasei aniversări, la siei şi Africii să-şi ridice glasul
guvernelor din toate ţările lumii, chemarea tor P. D. Nikitin de la uzina Pu- văţâmînt superior din Varşovia, 7 noiembrie la Tirana s-a des în apărarea cauzei juste a Si
vacia, Republica Populară Democrată Coreeană, tiIov, participant la asaltul pala Lodz, Poznan, Cracovia şi din chis Expoziţia naţională de artă riei, pentru ca întreaga lume să
Republica Democrată Germană, Iugoslavia, Re — de a lupta cu perseverenţă pentru coexis tului de târnă, care a vorbit alte oraşe au avut loc adunări plastică. La deschiderea ei au cunoască că Siria tinde spre ri
publica Populară Mongolă, Polonia, Romînia, tenţa paşnică a statelor cu orînduire socială di despre reyoluţia din 1917. festive şi reuniuni consacrate luat parte Spiro Koleka şi Mâ dicarea .nivelului de trai. al po
celei de a 40-a aniversări a Ma nuşii Muftiu, prim vicepreşedinţi porului, că luptă pentru inde
Ungaria şi Republica Democrată Vietnam. Intre ferită şi pentru colaborare internaţională; Ceylon relui Octombrie. ai Consiliului de Miniştri, Liri pendenţa şi libertatea ei şi este
popoarele acestor ţări s-au stabilit relaţii de piie- — de a obţine reducerea generală a armamen Belishovia, secretar 'al C.C. al gata să facă orice sacrificiu pen
tenie frăţească şi ajutor reciproc pe baza egali COLOMBO 9 (Agerpres). — Numeroase delegaţii de mun Partidului Muncii din Albania, tru menţinerea păcii şi întări
tăţii în drepturi, pe baza .principiilor internaţio telor şi forţelor armate, interzicerea armei ato TASS anunţă : La 7 noiembrie citori şi ţărani vizitează mu Ramiz Alir, ministrul Invăţămîn- rea independenţei cucerite.
mice şi cu hidrogen ; a avut loc la Colombo o adu zeele lui Lenin de la Varşovia, tului şi Culturii.
nalismului socialist. nare festivă organizată de Par Cracovia, Poronino şi Belo Du- O săptămînă
— de a obţine un acord pentru încetarea ime tidul Comunist, din Ceylon cu naitze. Pînă seara tîrziu în întreaga a solidarităţii cu
A început era socialismului Ia care au visat diată a experienţelor cu arma atomică şi cu hi prilejul celei de a 40-a aniver ţară a domnit o atmosferă de popoarele ţărilor
veacuri de-a rîndul cele mai luminate minţi ale drogen ; sări a Revoluţiei din Octombrie. La Lodz s-,a deschis expoziţia sărbătoare. In pieţele şi pe stră din Asia şi Africa
omenirii. Ea a dus la avîntul puternic al forţelor La adunare au luat cuvîntul dr. „Lodz în anii Marii Revoluţii
de producţie, la creşterea continuă a bunei stări — de a crea un sistem de securitate colectivă Vikremasing, preşedintele Parti PEKIN 9 (Agerpres). — Chi
a oamenilor muncii, la dezvoltarea impetuoasă na Nouă anunţă : Secretariatul
în Europa şi în A sia ; Conferinţei pentru solidaritatea
a ştiinţei, tehnicii şi culturii. — de a dezvolta prin toate mijloacele legătu lafro-asiatică a hiotărît să orga
Toţi oamenii progresişti felicită fierbinte Uniu rile economice şi culturale, de a întări încrederea dului Comunist din Ceylon, şi Socialiste din Octombrie", ale zile oraşului s-au desfăşurat de nizeze o săptămînă a solidari
nea Sovietică cu prilejul lansării cu succes a sa între popoare. Kendiah, membru al parlamen cărei numeroase exponate vor monstraţii populare. Pe estradele tăţii ou popoarele ţărilor din
tului. besc despre acţiunile revoluţio deschise, la casele de cultură, Asia şi Africa, cu începere de
teliţilor artificiali ai pămîntului, care marchează Conştient de răspunderea sa şi de întreaga se nare ale proletariatului din cluburi şi teatre au dat specta ia data de 1 decembrie. In ca
începutul epocii comunicaţiilor interplanetare. Oa riozitate a actualei situaţii internaţionale, Sovie După adunarea solemnă, cei drul acestei săptămîni vor li or
menii sovietici se bucură mult de aceasta, dar ne tul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice So
dăm seama că numai în condiţiile păcii mondiale cialiste adresează tuturor pamenilor iubitori de prezenţi au vizionat filmul so Lodz împreună cu clasa munci cole colective de artişti amatori ganizate mitinguri, vor .apare
realizările cele mai măreţe ale ştiinţei — folo pace chemarea de a desfăşura acţiuni susţinute vietic „Fiii". toare din Rusia împotriva ţaris şi ansambluri profesionale. Pe publicaţii speciale, vor fi pre
sirea energiei nucleare, rachetele intercontinen pentru preîntîmpinarea unui nou război. mului. stadioane şi terenuri de sport au zentate filme documentare des*
tale, sateliţii pămîntului - pot fi puse în slujba Franja avut loc întreceri sportive. pre solidaritatea dintre popoa
Cauza păcii se află în mîinile popoarelor! La Cracovia a avut loc so rele Asiei şl Africii.
şi spre binele întregii omeniri. Popoare din toate ţările, uniţi-vă eforturile în
Toate popoarele au nevoie de pace. Pacea este
lupta pentru pace în întreaga lume !
SOVIETUL SUPREM AL UNIUNII REPUBLICILOR PARIS 9 (Agerpres), — o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo ou oo oo oo oo oo oo oo oo oo oooaoo oo oo oo-oo oo oo eoosooosooooooooooooooooooooooooocoaoaoaoo OOOOOl-
SOVIETICE SOCIALISTE
TASS anunţă ; La 7 noiembrie,
Ml A G A Z I N
Situaţia grea a economiei Franţei Un rasist ales guvernator e SPECTACOLE 11 şi 12 noiembrie 1957 Din operetele Iui Miliutin ; 10,00 Afa
al statului Virginia CINEMATOGRAFICE zică uşoară; 11,03 De la 6 melodie
„de economii" şi prin noi im Muzică corală romînească; 15,45 Afa- la alta; 11,30 Muzică uşoară; 12,-.30
PARIS (Agerpres). — In du pozite. NEW YORK 9 (Agerpres). — împotriva hotărârii Curţii Su DEVA: Vrăjitoarea; ALBA 1ULIA : zică uşoară; 16,45 Muzică uşoară; Muzică populară romînească; 14,45
pă amiaza zilei de 7 noiembrie Rasistul Lindsay Almond, candi preme cu privire la lichidarea L issy; APOLDU DE S U S : Tata, 17,25 „Un tăciune şi-un cărbune": Cîntece şi jocuri populare rom îneşti;
Adunarea Naţională franceză a Ziarele franceze au arătat în dat din partea partidului de segregaţiei rasiale în şcoli. mama, nevasta şi e u ; BR A D : Căpi „Clinele mării" — legendă de Al. Mi- 15,05 Cîntece şi jocuri populare romî
aprobat cu majoritate de voturi comentariile lor că aceste „mă mocrat, ia fost ales guvernator tanul şi eroul s ă u ; BARU MARE: tru; 18,20 Din viaţa de concert a ca n eşti; 15,30 Muzică de estradă; 16,20
un proiect de lege prezentat de suri de economii" vor lovi în ¦al statului Virginia. Programul După alegerea sa, Almond a Bigam ul; HAŢEG: Stele pe aripi; pitalei; 19,30 Muzică instrumentală; Pentru grădinarul amatbr; 17,30 Sfa
primul ministru Gaillard, prin primul rînd în nivelul de trai electoral al lui Almond se ba declarat din nou că se va stră 1LIA: Fiica mea trăieşte la Viena ; 20,15 Cîntece de dragoste de compo turi pentru echipele artistice de ama
oare guvernul este autorizat sa al oamenilor muncii şi vor în za pe „rezistenţa" masivă dui să menţină segregaţia ra LONEA: înălţimi; 0RAŞT1E: Para zitori romîni; 21,00 Program pentru tori; 18,25 Afazică uşoară; 19,20 Cîn-
împrumute de la Banca Franţei semna o reducere substanţială sială în şcoli. da lui Gharlot; PETROŞANI: Pri iubitorii muzicii populare româneşti; lece valone; 20,15 Muzică populară
suma de 250 miliarde de franci a creditelor civile. De altfel pri măvara pe strada Zarecinaia: Intr-un 21,30 Muzică din operete; 23,11 Con imprimată pe discuri „Eledrecord";
pentru a face faţă „sarcinilor mul ministru Gaillard a recu Un grup de deputaţi laburişti se pronunţă .cea s bun; SEBEŞ: Hazen şi Giamila; cert de noapte: Programul 11: 14,03 20,35 Muzică uşoară; 21,07 „Din te
economice imediate". noscut implicit ca asemenea mă pentru încetarea experienţelor şi interzicerea SIMERIA : Balada Siberiei; TEIU.Ş : /Melodii populare; 15,00 Muzică uşoa zaurul muzicii lui George Enescu":
suri vor fi nepopulare, ară tind Vocaţia; LONEA: Odată.în viaţă. ră ; 15,30 Muzică populară romîneas 21,30 „Părinţi şi copii"; 22,30 Concert
„Gu tot acest împrumut, pro că va cere „împuterniciri spe armelor nucleare că; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 16,45
blemele importante vor continua ciale" în domeniul economic pen SELECŢIUNI DIN Din cîntecele popoarelor; 18,05 Con de noapte; Programul II: 14,03 Pro
să existe — serie France Presse tru a trece la aplicarea lor. O LONDRA 9 (Agerpres). — perioada noii sesiuni parlamen PROGRAMUL DE RADIO
— dînd mai departe pricini de altă problemă neliniştitoare pen Ziarele engleze relatează că 16 tare, nu a conţinut propuneri cert de estradă; 18,55 Sfatul medicu gram de melodii populare romîneşli :
îngrijorare experţilor financiari tru guvern constă în scăderea deputaţi laburişti în frunte cu în legătură cu încetarea imedia LUNI 11 NOIEMBRIE 1957. lui: Tuşea convulsivă; 19,00 Teatru
ai guvernului". Cea mai urgen catastrofală a rezervelor de de Silverman au prezentat în Par tă de către Anglia a experien 14,40 Muzică uşoară; 16,20 Muzică
tă din aceste probleme o repre vize. lament un amendament la răs ţelor cu bomba cu hidrogen şi Programul 1: 6,(30 Jocuri populare Ia microfon: „Intrigă şi iubire" —
zintă importantul deficit buge roiiiîneşti; . 7/03 Muzică distractivă ; adaptare radiofonică după piesa lui uşoară; 17,00 Din muzica popoarelor;
tar pe aniiil viitor, care depă Pentru a face faţă acestei si punsul adresat la mesajul tro în legătură cu tratativele.privind 7,40 Cîntece şi jocuri populare româ F. , Schiller; 21,35 Muzică, populară
şeşte 800 miliarde de franci şi tuaţii —- consideră France Pres neşti.; ,8,30 Dansuri simfonice ; . 9,30 . romînească ; 22,15 Muzică de estradă ; 18,20 Program de muzică populară;
pe oare guvernul se străduieşte se — este aproape sigur că gu nului. In amendament este ex încheierea unui acord in . rnaţio- „Colegi de şcoală"; 10,00 Muzică u- 23,15. Concert Beethoven.
vernul va fi silit să recurgă la şoară ; 11,03. Opera „Falstaf" de Ver- 21,45 Muzică din operete romîneşti;
primat regretul că mesajul tro nal pentru interzicerea totală a d i ;12,40 Muzică uşoară; 13,05 Or MARŢI 12 NOIEMBRIE 1957.
chestre de muzică populară romineas- 22,10 „Pagini din istoria muzicii".
nului, în care a fost expus pro oricărei arme atomice şi renun Programul 1: 6,15 Jocuri populare
romîneşti; 6,30 Jocuri populare româ ¦Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
neşti ; 7,10 Muzică executată de fan 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
20,00; 22.00 ; 23,52 (programul 1) :
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
să-l reducă prin diferite măsuri un împrumut din străină tale. gramul guvernamental pentru ţarea la folosirea ei. c ă ; 14,00 Muzică de estradă; 15,05 fară ; 7,30 Muzică de estradă; 9,00 gramul II).
Redacţia şi administraţia ziarului slr. b Martie nr, 9, Telefon: 188-139. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.T.R, nr.230.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.