Page 37 - 1957-11

f '•" ¦'.''[> M i ' i . ’•" '
.\ \ *-
tfr. 904
Marea răspundere a comuniştilor Se!*‘*nadze“°"J“c,a
pentru a
Acum cîteva zile, comuniştii care
lucrează la furnalele moderne ale com­
binatului siderurgic din Hunedoara, au
avut adunarea de dare de seamă şi
alegeri a organizaţiei lor de bază. A-
dunarea s-a desfăşurat într-o atmos­
feră principială, comuniştii dovedind
o poziţie curajoasă, combativă în a-
naliza critică a muncii biroului orga­
nizaţiei de bază, şi a conducerii sec­
ţiei de furnale.
Deşi există lipsuri serioase în acti­
vitatea biroului şi organizaţiei, pri­
vind îndrumarea şi conducerea muncii
politice de masă pentru realizarea o-
biectivelor economice care stau în fa­
ţa furnaliştilor cumunişti, biroul orga­
nizaţiei de bază nu a suflat nici un
cuvînt în darea de seamă despre a-
cestea. Nu s-a amintit faptul că fur-
naliştii secţiei a doua datorează în
acest an patriei peste 7.000 tone fon­
tă — mai mult d e c ît. au dat peste
plan furnaliştii celor 4 furnale mici
din secţia I-a.
Cu privire la acest fapt, care dove­
deşte singur defectuoasa activitate a
organizaţiei de bază din această sec­
ţie, au vorbit pe larg comuniştii, sco-
ţînd la iveală cauzele rămînerii în ur­
mă a producţiei la marile furnale.
— Ce ne arde pe noi mai mult?
Producţia furnalelor — a spus în a-
dunare electricianul Adrian Mihai. De
ce atunci darea de seamă nu analizea­
ză serios această problemă ?
La această întrebare a răspuns în
cuvîntu! său, tov. Pali Victor, prim
furnalist.
— ...Pentru că problemele produc­
ţiei nu au stat în centrul atenţiei or­
ganizaţiei noastre şi mai ales a bi­
roului.
Termotehnicianul Csobot Eugen a a-
rătat că de mult timp nu s-au re­
zolvat greutăţile pe care le au furna­
liştii, din cauza lipsei oalelor de fon­
tă şi zgură, fapt care întîrzie mult
descărcarea furnalelor, furnaliştii fiind că atîta vreme conducerea secţiei nu
obligaţi să meargă cu furnalele neuni­
form şi neregulat. Furnalistul Anghel
Marin a subliniat că oalele întîrzie
pentru că ele nu sînt descărcate con­
form graficului-orar şi că deşi dunoş-
Cercuri de învătămînt
politic cu activitate bună
Formele de îrivăţămîrit politic
U.T.M. s-au deschis în majorita­
tea organizaţiilor de bază U.T.M.
din oraşul Sebeş. Printre cele
mai bune cercuri sînt socotite
cele de la fabrica de tricotaje
„Sebeşul" şi U.R.C.C.
La fabrica „Sebeşul" există
trei forme de învăţămînt politic
U.T.M. ; cursul seral, cursul
„Să ne cunoaştem patria" şi un
cerc de politică curentă în lim­
ba germană. Aceste forme de în­
văţămînt politic cuprind 60 de
utemişti, şi tineri care se pre­
gătesc să intre în rîndurile or­
ganizaţiei U.T.M.
Ca propagandiste au fost a-
lese tov. Mioara Marinescu, Eu­
genia Pavel şi Margareta He-
1inger.
Noi comune
Vestea că în comunele Pianu de
Sus şi de Jos şi în satul Presaca,
din raionul Sebeş, în cursul lunii oc­
tombrie se vor aprinde primele becuri
electrice, a umplut de bucurie ini­
mile ţăranilor. In curînd, în case,
locul lămpilor cu petrol îl vor lua
becurile electrice.
Palawagii
1. In pauză.
2. La seminar.
r" i '*(r1! • ‘ [I ! ’ ‘ ' n • /
v ;•
nu pierde din vedere
esenţialul
tea acest lucru, biroul organizaţiei de
bază nu a căutat să analizeze serios
şi să ia măsuri pentru Ca aceasta să
nu mai dăinuie de atîta vreme.
A reieşit că din vina furnaliştilor şi
mai ales a tovarăşilor care lucrează la
banda de turnare a fontei, oalele de
fontă se blochează. La banda de tur­
nare oalele staţionează nepermis de
mult, pentru că munca este prost or­
ganizată. Oalele de zgură se descarcă
la o nouă haldă de zgură mai înde­
părtată şi întîrzie pentru că o parte
nu sînt duse la staţia de granulare.
Şi la staţia de granulare, munca este
prost organizată. Din cauză că bazinul
Pe marginea adunării de
dare de seamă şi alegeri a
organizaţiei de bază de
la furnalele mari ale
Hunedoarei
nu s-a evacuat zilnic s-a blocat cu
scoarţe de zgură. In afară de aceasta
mai mult de jumătate din numărul de
oale de zgură sînt crăpate, pentru că
atît la dezbaterea lor, cît şi la pregă­
tirea pentru descărcare, muncitorii, ne­
îndrumaţi de maiştri, nu lucrează cu
grijă ca să nu le deterioreze.
Adunarea comuniştilor de la furna­
lele mari a scos la iveală faptul c'ă în
secţie există o slabă disciplină în pro­
ducţie. Sînt absenţe nemotivate, chiu­
langii care dorm în timpul serviciului,
mai ales în schimbul de noapte, lipsă
de grijă faţă de avutul obştesc. Cum
se poate că organizarea muncii la sta­
ţia de granularea zgurei, la banda de
turnare a fontei a cauzat asemenea
greutăţi furnaliştilor? Cum se poate
a luat măsuri pentru curmarea aces­
tei situaţii ? Răspunsul la aceste în­
trebări l-a dat critica curajoasă a co­
muniştilor Vasile Mustaţă, Moisin Con­
stantin, Coşa Gheorghe, Crişan Vasile
şi alţii, care au arătat că adunarea
organizaţiei de bază şi mai ales bi­
roul acesteia au exercitat un slab con­
trol asupra conducerii administrative,
pentru că nici comuniştii, nici biroul
organizaţiei n-au înţeles just ce în­
seamnă rolul de control asupra con­
ducerii administrative. In loc ca bi­
roul să meargă pe linia conducerii
treburilor la furnale, a fîieţs pe linia
colaborării cu conducerea secţiei. Deşi
în conducerea administrativă lucrează
ca şef al secţiei ing. Ioan Borza, can­
didat de partid, tehnicianul Roman
Gheorghe, membru de partid, aceştia
n-au fost traşi la răspundere de or­
ganizaţie asupra măsurilor hotărîte pe
care trebuiau să le ia pentru îmbună­
tăţirea situaţiei. Organizaţia de bază
n-a sădit în conştiinţa lucrătorilor ad­
ministrativi, respect pentru munca pli­
nă de abnegaţie a furnaliştilor, dra­
goste şi grijă faţă de marile agregate
pe care aceştia le mînuiesc. Comuniş­
tii au subliniat că în secţia lor tre­
buie întărită conducerea directă de că­
tre partid a tuturor treburilor la fur­
nale.
In adunare s-a mai arătat că bi-
electrificate
Pînă în prezent în aceste locuri
s-au săpat gropile, s-au plantat stîl-
pii şi nu mai rămîne decît să se
întindă reţeaua electrică. Au depus un
efort deosebit în realizarea acestei ac­
ţiuni comitetele executive ale sfaturi­
lor populare comunale, sprijinite efec­
tiv de Sfatul popular raional Sebeş.
CONDUCTA DE
(Urmare din pag. l-a )
Victor Costea, ambii sudori,
şefi de echipă. Lucrează cot la
cot cu membrii echipelor. Şi
ce mai sudură fa c i O sudură
specială, de jos în sus. Aşa se
cere la conductele astea prin
care va trece gazul metan.
Pompa a intrat în funcţiune.
Ea împinge apa cu energie pe
canalul ţevii. Indicatorul cea­
sului de presiune arată: ...61...,
6 8 , 69... stop l A ajuns la pre­ parte. Mecanicului u zvicn»sc stitaţii şf> in
siunea normală de 70. Nici un tîmplele. A coborît iute şi îm- oamenilor din cetatea fontei şi
defect, nici ofisură.Conducta preună cu utemistul Teofil Rus, oţelului. Atunci, la terminarea
a fost sudată excelent.
Lansarea sub apă
Lansatorul, că aşa-i zic bă­
ieţii tractorului, geme şi se torul înaintează agale spre oraşul vechi, nu se vor mai
zmuceşte ca un nărăvaş, răsu­ şanţul lung. Au ajuns. Ca- înălţa spre cer atîtea fuioare
cind conducta cît îi ea de lun­ blul se desfăşoară încet, încet cenuşii, iar oamenii nu vor
gă, prinsă în cîrligele porl-ma- şi odată cu el coboară conduc- mai adulmeca pe nări aîta
caralei. O putere de 120 C.P. ta...
-VA/ —"VV '« « W w V ''v i
d r u m u l s o c ia l is m u l u i v .
roul organizaţiei de bază ri-a mobili­
zat pe membrii şi candidaţii de partid,
agitatorii, în sensul ca aceştia să aibă km. In seara zilei de 7 Noiembrie,
sarcini concrete în lichidarea stării de
lucruri de aici. Biroul organizaţiei de
bază nu a controlat şi condus munca
de masă a comitetului de secţie sin­
dicală şi a U.T.M.-ului, pentru ca
marea masă a muncitorilor să partici­
pe activ la rezolvarea greutăţilor şi
înlăturarea lipsurilor. A fost sectară
munca biroului organizaţiei de bază.
Ea s-a rezumat la activitatea secreta­
rului de organizaţie, Schvartz Arcadie,
şi a locţiitorului său, Lupu Remus. Pe
lîngă faptul că nu s-au repartizat şi
controlat sarcini concrete comunişti­
lor, s-a neglijat controlul asupra fe­
lului în care sindicatul şi conducerea
administrativă se ocupă de traducerea
în viaţă a măsurilor tehnico-organiza-
torice şi a inovaţiilor propuse de mun­
citori. Membrii biroului organizaţiei de
bază au mers puţin printre muncitori
pentru ca să stea de vorbă cu aceştia
despre greutăţile şi propunerile lor.
Iată o seamă de lipsuri pe care le-au
scos la iveală comuniştii. Oricine se
poate întreba în modul cel mai firesc.
De ce dăinuie de atîta vreme această
situaţie la secţia Il-a furnale ? De ce
nu s-au luat măsuri pentru îndrepta­
rea ei ? In primul rînd pentru că —
aşa după cum a reieşit şi din adunare,
biroul organizaţiei de bază şi conduce­
rea administrativă nesocotesc critica şi
propunerile comuniştilor aduse pentru
îndreptare^ situaţiei, pentru că con­
ducerea secţiei are tendinţa să se sus­
tragă de sub conducerea organizaţiei
de bază. O mare vină o poartă pen­
tru aceasta Comitetul de partid al com­
binatului care nu a ajutat organizaţia
de bază ca în secţie să se dezvolte o
atmosferă prielnică, stimulativă pentru
critica de jos.
A fost de ajutor comuniştilor de ia
furnalele mari, cuvîntul tov. Cătană
Nicolae, director general al Combi­
natului siderurgic, care a analizat cau­
zele rămînerii în urmă ale furnalelor
şi aie slabei activităţi ale organizaţiei planului de producţie, colectivul
de bază. Dar care este poziţia tov.
Dumitru Stănescu, directorul general
adjunct al combinatului faţă de situa­
ţia furnalelor mari? Considerăm -că
faţă de îndelungata sa experienţă de
siderurgist, ajutorul dat de el pentru
îndreptarea situaţiei, este foarte slab.
Vorbind despre lipsa principală a
muncii organizaţiei de bază şi a bi­
roului ei (care nu a ştiut să-şi în-
drepte atenţia spre problemele, esen-
ţiale ale muncii de partid şi s-a pier­
dut în chestiuni mărunte, neimportan­
te şi neprincipiale), tov. Ilie Verdeţ,
prim secretar al Comitetului regional
P.M.R. Hunedoara, care a partici­
pat la adunarea furnaliştilor comunişti,
a dat o seamă de indicaţii preţioase
pentru munca noului birou şi a între­
gii organizaţii de bază.
Comuniştii de la secţia Il-a furjiale
şi-au ales cu spirit de răspundere
noul birou al organizaţiei de bază şi
au adoptat o hctărîre bogată în mă­
suri, pentru activizarea cbmuniştilor,
a utemiştilor şi sindicaliştilor, pentru
remedierea situaţiei nepermise de la
furnalele moderne ale Hunedoarei.
Noul birou al organizaţiei de bază,
ţinînd cont de propunerile şi critica
comuniştilor va trebui să întocmească
un plan concret de măsuri şi să e-
xercite un control exigent asupra con­
ducerii administrative, asupra tuturor
treburilor de la furnale.
Mare răspundere pentru strîngerea
într-un mănunchi puternic' a comuniş­
tilor de la furnale o are Comitetul de
partid al Combinatului. El trebuie să
ajute pas cu pas această organizaţie
de bază, pentru ca activitatea ei să
se îndrepte înspre problemele esenţia­
le ale muncii de partid, să reuşească
să mobilizeze pe muncitorii, tehnicie­
nii şi inginerii secţiei să lichideze ră- meşteşugărească „Crişan", din
mînerea în urmă la marile furnale.
— atît are ..Kirovul”-motorul La terminare, Istrate şi Teo-
— e strunită de tînărul Arcade fii1 s-au bucurat. Şi alături dp
Istrate.
Maşina nu se lasă îngenun- da greutăţilor, băieţii bdit în-
chiată de greutatea ţevii dă o- vins. Lansarea şi traversarea
ţel, cu toate că apa n u -i'd ă conductei sub apa au fOst rea-
pace, i.ncerc„înd. sa„-,. f,ure pi.e.tn. - •utezamte csu_a sul&ccseast. Arcade Istra-
sul de sub şenile. După o bu-
cată bună de mers, cablurile AlCl va arde gazul
macaralei s-au rupt din cauza
uzurii, iar conducta s-a slobo-
zit în apă. Tractorul s-a cu-
tremurat, apledndu-se într-o
ajutorul său, a înnădit cabluri- ultimelor lucrări, locul lemene-
le. Stăpînit de sentimentul ^or, cărbunelui şi al altor com-
curajului, Istraie a pornit ia
răşi spre locul indicat. Trac- O.M sau din ale caselor din
Colectivul de muncitori şi tehni­
cieni de pe şantierul conductei de
gaz metan Bazna-Hunedoara ,a ob­
ţinut o nouă victorie: terminarea
conductei magistrale Bazna-Vinţu de
Jos—Simerla,, pe o lungime de 119
după ce au fost executate probele
necesare cu gaz pe întreaga conduc­
tă, s-a aprins pentru prima oară la
Simeria flacăra gazului metan, la
capătul magistralelor principale, de
unde se ramifică alte linii care vor
alimenta cu gaz metan Hunedoara
şi într-un viitor apropiat Reşiţa.
Se apropie de sfîrşit lucrările con­
ductei Simeria-Hunedoara. In ziua
de 8 noiembrie s-a terminat la Hu­
nedoara staţia de reglare a presiunii
gazuluj metan şi se lucrează intens
la instalaţia de racordare a staţiei cu
liniile care vor alimenta Combinatul
siderurgic, laminorul Bluming, lami­
norul de profile mijlocii. întreaga
conductă magistrală, precum şi elec­
trozii sînt livraţi de Uniunea Sovie­
tică. Munca pe şantier a fost uşu­
rată, desfâşurîndu se într-un ritm ra­
pid, ca urmare a folosirii utilajelor
sovietice de mare productivitate —
săpătoare de şanţuri, buldozere, lan­
satoare de mare tonaj, tractoare „Ki-
rov“ şi altele. La executarea acestor
lucrări s-au distins în mod deosebit
montorii din ' echipa lui Gheorghe
Musteţea, sudorii Alexandru Petre,
Gheorghe Petre şi alţii.
—0*0—
Realizări
brădene
BRAD (de La subredacţia
noastră voluntară).
0 Muncind cu avtnt sporit
pentru îndeplinirea şi depăşirea
întreprinderii de industrie loca­
lă „Crişana" din Brad, a în­
cheiat luna octombrie cu frumoa­
se realizări. Planul global a fost
realizat în proporţie de 123,7
la sută, iar la sortimente după
cum urmează : ramura alimen­
tară — 112,7 la sută, ramura ex­
tractivă — 108,5 la sută, şi ra­
mura materialelor de construcţie
— 180 la sută. La obţinerea a-
cestor rezultate, o contribuţie în­
semnată au adus tovarăşii Ioan
Meltiş, Pascu Codrean, Da vid
Oprişa, Gheorghe Sida, Ioan Al-
măşan şi alţii.
¦rfr
e In luna octombrie şi munci­
torii de la gara G-F.R. Brad au
muncit bine şi au obţinut suc­
cese însemnate. Planul la încăr-
cări-descărcări a fost depăşit cu
86 la sută, la coletărie rapidă
cu 8 la sută, iar la transportul
de călători cu 10 la sută. Tova­
răşii Dumitru Cornea, Ioan Faur,
Sirnion Baianţ, Dumitru Oswald,
au adus un aport însemnat la
obţinerea acestor rezultate.
? fost fructificate.
• Muncitorii de la cooperativa
Brad, au obţinut frumoase suc­
cese în luna care s-a încheiat.
Planul producţiei globale a fost
depăşit cu 71 la sută, iar planul
pe sortimente cu 4 la sută. Pe
secţii planul a fost realizat ast­
fel : tîmplărie — 147 la sută ;
croitorie — 143 la sută ; frizerie
— 154 la sută. S-au evidenţiat
în mod deosebit echipa maşini-
unelte de la secţia tîmplărie,
precum şi tovarăşii Mihai O-
prea, Vasile Stehan, Iosif Pop
şi Pavel Septimiu. I. p ir v a
C o n c u r s de întrebări şi răspunsuri
organizat de CEC
In cinstea „SăRtămînii Economiei”,
care se va desfăşura între 23—30
noievbrie, Direcţia. Generală C.E.C.,
ei şi ceilalţi muncitori}. In ctu-
. / ;:-f
[n drumul eij conducta vaîn-
tîlni Peştişul, Blumingul, con-
Urtuind mai departe, cu scopul
de a poposi pentru veşnicie în
în casele
bustibili, îl va ocupa gazul me­
tan. Pe coşurile blocurilor din
fum.
'O'-—AvAC—A/AC—A -
' \s ’ţ' \ ’\ \* ' \ \ ' '' \ ‘ v \\ . ’ «' ‘ ‘ ‘ '
O victorie dară
De multă vreme iubitorii de
sport din Hunedoara n-au mai
asistat la o partidă. în oare să
se marcheze atâtea goluri şi
mai ales atît de spectaculoase.
Iotr-adevăr, în afară de cele
două lovituri de la 11 m — de
fiecare parte cîte una — cele­
lalte 6 goluri au fost înscrise în
urma unor frumoase acţiuni de
atac, prin lovituri puternice şi
precise, cu capul sau piciorul.
Meritul principal revine cvinte­
tului ofensiv al echipei Energia
care deşi nu s-a prea „găsit",
a acţionat mai mult individual
şi a asigurat un avantaj con­
sistent.' In această întâlnire cen­
trul atacant al gazdelor — Za-
pis — a fost mai agresiv ca
niciodată, făcînd unul din cele
mai bune jocuri ale sale din
ultimul timp, fiind după păre­
rea noastră, cel mai bun de pe
teren.
Partida a început într-o u-
şoară notă de dominare a ju­
cătorilor de la Locomotiva. Pa­
tru şuturi puternice ale atacan­
ţilor clujeni sînt reţinute cu
greu de Nebela, care a dove­
C am pionatul regiona I cfe fotkaî
Eficacitatea şi-a spus
cuvîntul
Meciul disputat între Progre­
sul Deva şi Locomotiva Sime­
ria a plăcut în general. El s-a
ridicat la nivelul meciurilor din
campionatul regional. Progresul
Deva avînd mai multă eficaci­
tate, reuşeşte să înscrie de trei
ori, în prima repriză, prin Gîn-
dea (2) şi Csikos (din penalti).
Lupta pentru scor s-a oprit
aici.
Deşi echipa gazdă Progresul
Deva, în prima repriză ia insis­
tat mai mult, în cea de a doua
slăbeşte alura, dînd prilej oas­
peţilor să domine. Dar, cu toa­
te că simerienii au avut iniţia­
tiva, nu au reuşit să fructifice,
datorită atacului prost inspirat
şi condus de Găman. In această
repriză gazdele au avut cîteva
contraatacuri, dar oare nu au
Rezultatul de 3—0 este pe de­
plin meritat, dacă ţinem sea­
ma de aspectul general al jo­
cului.
Arbitrul Lazăr - Petroşani a
condus satisfăcător, cu unele
greşeli oare nu au influenţat
însă scorul.
Energia Lonea
se menţine fruntaşă
In meciul cu Energia Călan,
Energia Lonea a fost net supe­
rioară în toate compartimentele.
Linia de atac şi în mod deose-
organizează un concurs de întrebări
şi răspunsuri.
Participanţii la concurs pot cîştiga :
— Un libret de economii cu o de­
punere de 5.000 lei.
— Una excursie în U.R.S.S.
— Una excurse în R. Ceho­
slovacă.
— Un aparat de radio marca
„LUX”.
— Un aragaz cu 3 ochiuri şi bu­
telie.
— Una maşină electrică de spălat
rufe.
— Una bicicletă marca „Victo­
ria”.
— Un ceas de mînă „Pobeda”.
— 60 de librete de economii şi
obligaţiuni C.E C. cu depuneri de
300, 200 şi 100 lei.
Poate participa orice cetăţean care
are economii pe libret sau pe obliga­
ţiuni C.E.C. minimum de 25 Lei la
predarea prospectului de participare.
Acei care nu au soldul pe libret
sau pe obligaţiuni C.E.C. de 25 lei,
pot să-şi complecteze acest sold pînă
în 30 nov. ultima zi de predare a
prospectului la C.E.C.
Distribuirea în mod gratuit a pros­
pectelor de participare se face între
10—30 nov. la toate unităţile C.E.C.
sau Ag. C E.C —P.T.T.R.
Fără a risca nimic, puteţi cîştiga la
acest concurs lucruri folositoare.
Cereţi chiar azi un prospect de
participare la concursul de întrebări
şi răspunsuri organizat de C.E.C.
Categoria B
dit o oarecare nesiguranţă, ex­
plicabilă şi prin numărul redus
de partide în oare a fost utilizat.
De altfel terenul denivelat poate
să „păcălească", oricînd pe ju­
cători, luoru care devine destul
de grav pentru portari. Condu­
cerea colectivului Energia va
trebui să ia măsuri ca starea
terenului să fie ameliorată.
După primele 10 minute, hu-
nedorenii încep să atace cu ho-
tărîre şi pînă la sfîrşitul partidei
nu slăbesc dominarea, deşi cî-
feva contraatacuri ale Locomo­
tivei Cluj au dat de furcă- apă­
rătorilor localnici.
Golurile au fost marcate în
ordine de : Zapis — min. 12 din
11 m ; Huzum — min. 20,
'printr-un şut de la 30 m etri;
Dobay — min. 33 din 11 m ;
H-uz-um — min. 36 printr-o lovi­
tură cu capul; Busch — min.
41, tot cu capul; Smărăndescu
— min. 53, care, primind o
centrare de la Zapis, sare şi cu
o detentă de foarte bună cali­
tate, introduce balonul cu capul
în plasă ; Zapis — min. 57 şi
Tătărucă în min. 68.
bit tripleta, bine alimentată cu
mingi de l-i-niă de mijloc, s-a
dovedit şi de data aceasta că
, este cea mai eficace din campio­
natul regional.
Oaspeţii de La început s-iau' or­
ganizat în apărare, jucînd cu
stoperul dublat de centrul ata­
cant. Tactica s-a dovedit a fi
greşită, mai ales la o echipă ca
cea din Călan, greoaie, care nu
ştie să treacă prin surprindere
de la apărare la atac.
Jocul începe în nota de do­
minare a oaspeţilor. Cu toate a-
oestea, în minutul 6, Hîndoreanu,
aflîndu-se la numai 8 m. de
poarta oaspeţilor, trage peste.
După numai 1 minut este imi­
tat de către extrema dreaptă de
la Călan. Timp de 30 de minu­
te meciul este echilibrat, după
care superioritatea tehnică a lo­
calnicilor îşi spune cuvîntul şi
în minutul 38 Hîndoreanu trage
puternic în bară. Peste 2 minu­
te, tot Hîndoreanu deschide sco­
rul reluînd o pasă de la Dula.
In min. 57 Hîndoreanu ridică
scorul la 2—0, iar în min. 58
Dula marchează al treilea gol.
In min. 62 Dula înscrie al pa­
trulea gol. In min. 89 Ţibula îl
faultează pe Dula în careu, ar­
bitrul acordă penalti, pe oare
Szabo îl transformă. Scor final
5—0. S-au remarcat de la gaz­
de Dula, cel mai bun, Szabo,
Dobrescu şi Stoicoi, iar de la
oaspeţi fraţii Iancu şi Constan-
tinescu.
M. EDELŞTE1N
Zlatna continuă seria
victoriilor
Duminică, iubitorii de fotbal
Xv.
Pag. 3
Penaltiul acordat împotriva
Energiei este discutabil. Arbi­
trul de centru nu a văzut faza,
fiind mascat şi a lăsat jocul să
se continue, dar la protestele
jucătorilor clujeni, oare acuzau
u-n henţ comis de Ghec, a a-
cordat lovitura de la 11 m,
transformată de Dobay.
Au jucat formaţiile : "U
Energia Hunedoara: Nebela—
Coiciu, Ghec, Calotă—SIRBIJ,
B-alint—Pîrvu, Tătărucă, ZA­
PIS, SMĂRĂNDESCU, HU­
ZUM.
Locomotiva C lu j: Kelemen—
Dănilă, Pipaş, Raduk-rSZA-
iKACI, Knij—iKilin, BUSCH,
Georgescu, Furnea, Dobay.
M. .ENESCU
r:. .............• <
Locomotiva Timişoara—
Energia Lupeni 2—5
Duminică, echipa din Lupeni
deşi jucînd în deplasare, în fa­
ţa unui adversar puternic, ne-a
oferit o plăcută surpriză: a
cîştigat întâlnirea la scorul de
5 —2.
din Zfatna au asistat la o parti­
dă viu disputată. Echipa boală
a confirmat încă odată forma
bună în care se află, conţinu-.
înd seria victoriilor începute.
Deşi în faţa unui adversar bun,'
cu o echipă' omogenă—Energia
115 Hunedoara — localnici: au *
învins ou scorul ide 3—0. Pro-1
greşul Zlatna se afirmă tot mai;)
mult ca un pretendent serios la^
primul loc în clasamentul cam­
pionatului regional de fotbal.
Recolta Sebeş- ^
învingătoare
Deşi partida dintre Locomo­
tiva Teiuş şi Recolta Sebeş
punea faţă în faţă două echipe'
clasate pe locul 13 şi respectiv
2, se anunţa totuşi a fi dispu­
tată. Cei din Te1‘uş avînd avan-,,
tajul terenului, erau hotărîţî să
întoarcă pe dos pronosticurile
făcute. In primele minute de joc
ei atacă puternic poarta oaspe­
ţilor, dar nu reuşesc să înscrie.
Treptat însă oaspeţii pun stăpî-
nire pe joc şi periclitează poar­
ta gazdelor. Astfel, ei reuşesc
să înscrie de două ori. Scorul
de 2—0 în favoarea echipei Re­
colta Sebeş este pe deplin me­
ritat.
Surpriza etapei
Puţini erau acei oare sperau
la o victorie a Energiei Alba
Iulia, şi aceştia doar simpati­
zanţi’ echipei. Şi totuşi, prono­
sticurile făcute au fost răstur­
nate. Duminică, în meciul c.u
Energia Aninoasa, jucînd acasă,
(continuare în pag. !V-a)‘
jfe pyfHZARO ( & M a g a g c n ji s d c v /o sc u i
(U !
0 6 c a L / t a t e s c y te îă i9 < s A c L
O G \rrn/rss,rrze>
fa *
t O a rC.
,LtWr&fyrAffB
n* tr