Page 39 - 1957-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNfŢI-VA / B L.UMI N O U L

j ^ ^ O R C  I i  t COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL

Anul IX. Nr. 905 Miercuri 13 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani

Creste sectorul socialist De la Uri câni
*
Mina Uricani va deveni o mare
unitate furnizoare de cărbune cocsi-
ficabil. Anul acesta a început aici con­

din agricultură strucţia galeriilor de orizont de la
puţurile noi. Lucrările de dezvoltare a
minei Uricani se execută pe baza u-

întovărăşirea din sat. La rîndul lor, majori- torit inaugurarea celei de-a nui proiect întocmit de Institutul de VEDERE GENERALA
proiectări miniere din Leningrad. Pro­

yy Obrejana" tatea dintre ei i-au ajutat pe treia întovărăşiri agricole din iectul se bazează pe cea mai moder­ ^pocxxxxxxxxxxx3ocxx>oooooooocooooooooo<xxxxxxxxxxxx>oooooc(3oocxxxîocoooooocc
colectivişti la strângerea recol- oraş, în oare au înscris 28,48
nă tehnică minieră. Galeriile sînt sus­

Nu a trecut decffct o să.ptă- tei bogate de grâu din acest ha. ţinute în fier şi beton, transportul pe Muncitorii hunedoreni
mînă de cînd 125 familii din an. Cei oare au participat la * ele se va efectua în cea mai mare
satul Mihalţ au sărbătorit i- parte cu benzi transportoare. continuă şirulsucce
naugu narea celei de-ia douia împărţirea avansului de 40 la c ea he .ia 3 g..a întovărăşire
întovărăşiri agricole din sat k
şi iată că duminica trecută, sută, cînd colectiviştii au pri- ;agricola din raionul Haţeg, a In întrecerea pentru mai mult căr­
imit la zi-muncă, 4,200 k:g grâu, |u,at f}inţg în ziu,a de | 0 no_ bune, colectivul minei Vulcan, a ex­

,alte 107 familii din saţu.l »O«. - 0,’300 kg —orz’, Lprecum ş’i însem- l.eiU LMM ie îinn issaatiuu il ş o6hrej il,, ecee aa-- tras peste plan, în perioada 1 sep­
bieja, ce aparţine comunei Mi- oatnitîtăţi de brânză şi lî- tembrie — 6 noiembrie, 6.500 tone de
halţ, au inaug;uurraat întovărăşi- o cărbune cocsificabil şi energetic. In
„ . *„ « < 10 luni ale anului, minerii' de la Vul­
¦rreeaa agricolă \,„OObbrreeljaana"“., în nart;np COTnunei Rîu Bărbat can au dat patriei mai mult de 12,000 HUNEDOARA (de la subredacţia la furnalul 2 şi în special cea condu- de inginerul Gheorghe Mateescu, a-
oare au însor's peste 90 bec- na.’ s'A;au, 00, 'Iwms, in.ca o.d.at.a. de Parlme comunei Kiu earDai. tone de cărbune în p lu s; producţia noastră voluntară). să de M. Ciobanu de la furnalul 4, să jutat de maistrul Grigore Moraru —
traiul îmbelşugat al colectiviş- acestei mim; este în prezent conside­ dea într-un schimb mai multe tone s-au dat 140 tone aglomerat peste
Un număr de 44 familii au rabil tnai mare decît anul tre­ A u trecut doar cîteva zile de la de fontă. Următorul schimb, plan.
cut. sărbătorirea Marelui Octombrie. condus de inginerul Gheorghe Gheor-
str| ns baolialtă pentru a lucra Cetatea metalului — Hunedoara — ghişor, a chemat la întrecere în pe­ Sporesc cantităţile
Pentru rezultatele obţinute în cins­ abia s-a dezbrăcat de haina sărbă­ rioada ce urmează, schimbul condus de oţel
tare teren arabil. Odată cu i- iilor. com,un 0 suprafaţă de 15,74 tea zilei de 7 Noiembrie, colectivul torească şi totuşi, oamenii muncii din de ing. Clement Marinescu.
mugurarea acestei întovărăşiri Rezultatele colectiviştilor, ha. minei Vulcan a primit într-un cadru combinatul siderurgic, au continuat Fiecare echipă de oţelari, fiecare
şi cu depunerea a 7 cereri de festiv, steagul de exploatare fruntaşă şi continuă cu aceeaşi ardoare şirul A T ici furnaiiştii de la secţia l!-a, oţelar în parte, conţtinuă lupta
înscriere în gospodăria colec­ îmbinate cu munca de lămurire * pe bazin.. succeselor obţinute în cinstea Mare­ ’ care obţinuseră rezultate sub po­ pentru a da patriei cît mai mult oţel
tivă „23 August", 84 la sută Şj în raioniUl Orâştie, s-au lui Octombrie. Zi şi noapte, activita­ în afara planului. Aceasta a făcut ca
din numărul total al familiilor desfăşurată de comuniştii din inaugurat în ziua de 10 noiem- Remarcabile sînt şi succesele mineri­ tea muncitorilor, inginerilor şi teh­ sibilităţile lor, nu s-au ’ăsat mai în primele 19 zile ale lunii noiem­
lor de la Petrila. De la începutul a- nicienilor, nu încetează o clipă pentru prejos în perioada 'respectivă. Lucrul brie, colectivul oţelăriei Siemens Mar­
gospodăria colectivă, comitetul sporirea cantităţilor de metal şi cocs. tin să-şi depăşească sarcinile de

din satul Obreja sînt însorise comunal de partid şi organele ^rie două întovărăşiri agricole,

în gospodăria colectivă şi în sfatului popular comunal, au u.na ţn satul Balomir, ce a-

întovărăşirea agricolă, iar su­ oontiibuit la lămurirea ţărani- piarţine comunei Şibot, cu 26
prafaţa arabilă a satului este
cooperativiziată în procent de lor individuali de a intra în fiam.iHi şi 12 ha şi alta în satul

47 la sută. întovărăşirea agricolă. Colecti- Orâştioara de Sus, cu 26 fami- nului şi pînă acum ei au livrat eco­ Cocsarîi în primele acesta ne este dovedit de cele 189 plan cu 759 tone oţel. Cei de la cup­
nomiei naţionale, peste plan, 18.600 rînduri • tone fontă date în plus. in fruntea torul 4 sînt în fruntea întrecerii, a-
vişti ca Ionel Salcău, Ionuţ ,.H ş} 7j52 ba teren arabil. tone de cărbune.
vînd elaborate 360 tone oţel peste
Rezultatele colectivişti­ Cleja, Ion Cleja şi mulţi alţii,
realizărilor s-a situat brigada ll-a plan. Echipele conduse de A. Stan-
lor — exemplu pentru au dus. în ultimul timp o sus­ ătălia pentru mai mult cocs şi de la încărcarea furnalului 5 (doza- ciu, Traian Bîrlea şi Marin Axente

ţăranii individuali ţinută muncă de lămurire în T IR G U L C O L E C T IV IŞ T IL O R :b *de bună calitate, a cuprins toţi tor şef A. Borzu), care şi-a depăşit de la acest cuptor, au dat în aceas-
norma cu 19,65 la sută şi brigada tă perioadă, 19 şarje rapide şi şi-au
Colectiv'ştii din Obreja, s-au rândul ţăranilor individuali, Pe drept cuuînt poate fi numit aşa ireşii a scos din lăzi multe suie de ouă muncitorii, tehnicienii şi inginerii de Ill-a de ia furnalul 6 (dozator şef depăşit normele între 51 şi 61 tone
străduit în fiecare an să smul­ pentru a se înscrie în gospodă­ titgul care a fost organizat zilele tre­ de găină şi găini grase, pe care ie-au ia bateriile Uzinei cocsochimice. Du­ Vasile Mustaţă), care şi-a depăşit oţel, fiecare. Pe întreaga ofelărie, au
gă pământului rod cît mai bo- ria colectivă sau în îmtovărăşi- cute ln oraşul Sebeş, tirg care vindut la preţurile cele mai conve­ pă ce au raportat partidului succe­ norma cu 14,80 la sută. fost elaborate 66 şarje rapide, iar de
a fost dominat de gospodăriile a- nabile. Gindifi-vă că o găină grasă sele obţinute în cinstea lui 7 Noiem­ la începutul anului şi pînă în pre­
gat. Şi se poate spune că iau rea agricolă, dovedindu-le cu gricole colective şi de stat, cu produ­ ajungea Ia 15—18 lei! brie, cocsarii, depunînd eforturi in­ La descărcare, cele mai frumoase zent, 1.184.
sele prezentate pentru desfacere aci. tense în întrecerea socialistă, au reu­
reuşit acest lucru. Nu mai de­ exemple, concrete din viaţa lor, S-au ridicai tăbliţe ln vîrful căru­ şit ca în prima decadă a lunii no­
parte, numai în acest ian ei iau Soseau din toate părţile autocamioa­ ţelor ş i , autocamioanelor: „Aici îşi iembrie, să dea peste pian 1.526 tone
recoltat oîte 2.100 kg grâu şi superioritatea lucrării pămîn­ ne, căruţe şi oameni pe jos. Veneau desface mărfurile gospodăria colectivă cocs. In fruntea întrecerii, se situ­
şi dinspre Pianu de Jos şi cel de. sus din"... Daia, Sebeş, Pianu, Miercurea... ează schimbul condus de tinărul in­
cîte 3.200 kg porumb la hectar, tului în comun. şi dinspre Petreşti, Clinic, Girbovă, giner Emeric Kaba, care în prima zi realizări le-au obţinut echipele prim- Laminate peste plan
Miercurea şi dinspre cele două Apoi- O socoteală făcuiă in pripă şi mai după sărbătorirea Marelui Octombrie,
în timp ce producţia de grâu Rezultatele acestei munci duri. Coborau dinspre Păuca şi din­ mult din curiozitate: ln ziua de tlrg a în scris. pe grafic în numai 8 ore, topitorului Alexandru Comşa de la ontinuînd şirul succeselor obţi-
spre Daia, Intllnindu-se cu cei din gospodăriile agricole colective din ra­ 46,8 tone peste pian. — nuto harnicii laminorişti .hunedo-
realizată de ţăranii Individuali, n-au întârziat să se arate. In Sebeş, şi ca ia o comandă colectiviştii ionul Sebeş au scos pe piaţă şi au furnalul 5, care a dat 359 tone fon- reni au reuşit ca in perioada 1— 10
au umplut piaţa cea mare a oraşului vîndut aproape 5.000 kg grlu, iot oti­ Mai multă fontă ta pest.e .nor.ma. ş.i e.chipa cond,usa- d,e noiembrie) să ,amineze tot mai
abia a lajums la 1.450 kg. A- scurt timp s-au depus peste Sebeş. • ta porumb, un vagon de cartofi. E
poi, colectiviştii au primit în 100 de cereri pentru înscrierea greu de ţinut socoteala orzului, ovă­ t :'ot în prima decadă a lunii no­ Vasile Chelaru, care a dat peste nor-
acest an. spre deosebire de în întovărăşirea agricolă şi 7 Autocamioanele, proprietatea gospo­ zului şi a altor produse aduse aci. iembrie, muncitorii, tehnicienii şi
anii 1955— 1956, oîte 6 .lei la dăriilor colective s-au aşezat frumos inginerii de la secţia 1 furnale, au mă 194,6 ione fontă. fg tone de laminate peste plan. Pe
Ia rlnd. Lingă ele căruţele acoperite Gospodăria colectivă din Daia a ă- dat peste plan 123 tone fontă. Schim­
zi-muncă, iar pînă la sfîrşitul cereri pentru gospodăria co­ cu „procoiţele" specifice sebeşeniior. dus din ferma anexă 30 de purcei şi La fabrica graficul secţiei, normatorul a înscris
4 porci m ari; gospodăria colectivă din după expirarea celei de-a 10-a z ile ;
.anului vor mai primi încă 5 lei lectivă. .Rînă. la urmă, chiar şi Din sacii grei şi mari a început Miercurea a adus doi viţei frumoşi şi
să iasă ia lumină porumb, gria, car­ graşi de nu ştiai ia care să ie uiţi de aglomerare 713 tone laminate peste plan. In
cei mai îndoielnici ţărani ca tofi, orz. Varza a fost aşezată gră­ mai, întli.
la'zi-m u n că.' ş: aici, ca şi în celelalte secţii, fruntea întrecerii, este schimbul con-
Munca în gospodăria colec- Petru Meteş şi M'ihăilă Breazu colectivul fabricii de aglomerare dus de maistrul Ioan Trifu, care şi-a

tivă s-a organizat mai bine de­ au făcut cereri de înscriere în depăşit norma cu 337 tone. Rezul-

cît în anii trecuţi, fapt ce ia fă­ întovărăşire. Alături de N.ico- a intensificat întrecerea socialistă, tate bune au obţinut de asemenea şi
cut ca toate lucrările agricole lae Totoian-, Petru Aldea, Ni co­
să se execute la timp şi în bu­ lac Şerbu şi Ionel Cleja, oare dînd în prima decadă a lunii noiem- schimburile conduse de Gheorghe

brie 4.454 tone aglomerat peste plan. Andrăşescu şi Petru Constantin.

ne cond-iţiuni. Organizaţia de s-au înscris printre primii' în mezi înalie Ungă camioane şi Ungă Â începui iîrgul. S-au anunţai pre­ bul condus de inginerul Clemţnt Mari­ Intr-un singur schimb — cel condus N. NEGRU

bază din gospodăria colectivă, întovărăşire, Ion Breazu s-a căruţe. Morcovi ngroşi ca napii" se ţurile şi apoi a început vinzarea. Să ] Snescu, munceşte cu rîvnă, străduin- ^OOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXXXXÎOOOOOOOOO^OCOOOOOOOOOOOGC
precum şi noul consiliu de con­ înscris cu 3,61 ha, Alexandru întreceau in frumuseţe. Ceapă, felină, fi văzut o adevărată concurenţă. Dar
ducere, s-iau ocupat mai mult Dolgaie cu 2,98 ha, iar Ion Lu­ fasole. Produse căutate de consumatori. nu era concurenţă pentru ridicarea du-se să folosească din plin capaci­
de educarea colectiviştilor. De Produse obţinute ln plus de către co­ preţurilor, dimpotrivă cobora vertiginos
unde în anii trecuţi, colectiviş- Pea ţ^întu) cu 2,61 ha. : SUCCESE ale cooperatorilortatea de producţie a furnalelor. E-
Ln 'Sunarea generată a în- lectivişti prin munca tor harnică. curba preţurilor. Şi asta nu din
iii, nu întreţineau legături cu cauză că n-ar fi fost cumpărători. chipele de pe terenul de încărcare au
tovărăşiţilor, a fost ales ca Pe mesele de piatră, gospodăria de
stat din Petreşii, Clinic, a aşe­ reuşit să menţină furnalele în per­ HAŢEG (de la subredacţia noa- pentru populaţie, planul a fost înde­
manenţă pline. Un succes deosebit jstră voluntară). Membrii cooperativei plinit cu 122 la sută.

ţăranii individuali şi nici aceş­ preşedinte Constantin Drag- zat 6 bufi cu tulburel, iar secţia Pe- ( Continuare ln pag. 2-a) este faptul că echipele de la furnalul {meşteşugăreşti „16 Februarie" din Ha- Secţiile care au cele mai mari de­

tia cu colectiviştii, în prezent nea, gospodar harnic şi price­ nr. 4, desfăşurînd larg întrecerea so­ jţeg au îndeplinit planul valoric al păşiri ale planului s în t: secţia croito­

ei se ajută reciproc oînd este put, iar ca secretar Ion Jeler. 1.341700 ici ajutor reciproc cialistă, au introdus într-un singur (producţiei globale pe octombrie în pro- rie femei, care a realizat planul în
cazul. Camionul colectiviştilor Incepînd cu această toamnă, schimb în furnal, cu 21 şarje mai (porţie de 136,92 la sută la ramura proporţie d e 205,53 la sută; secţia croi­

se poate vedea deseori făcincl pe terenurile din tarlalele: Activitatea desfăşurată în perioada cursul celor nouă luni ale anului să mult decît era planificat. Aceasta a (industrială şi în proporţie de 108,14 torie bărbaţi, 194,34 la sută; secţia e-
diferite' transporturi pentru ţă­ Deaîu Părului, Tăul lui Filip, acestui an de Comitetul de direcţie al fie acordate membrilor G.A.R. îm­ făcut ca şi echipele de la descăr­ |la sută la ramura neindustrială. Pla- lectro-mecanică 166,56 Ia sută şi sec­
Casei de ajutor reciproc din Combi­ prumuturi în valoare de 1.345.700 lei. care, conduse de Ioan Bîldea, de la jnul valoric al producţiei marfă a fosl ţia cizmărie cu 129 la sută.
ranii individuali. Şi apoi, nu Lunca Sţînii şi Cînepei, trac­

rare au fost cazurile oînd indi­ toarele vor trage brazde a- natul siderurgic Hunedoara s-a dove­ GH. MARINOV1CI furnalul 1, Alexandru Hăjdăţan dei [realizat în proporţie de 122,50 Ia sută, NICU SBUCHEA
vidualii au împrumutat grâu sau dînci peste haturi, şi prin .mun­ dit a fi din cele mai fructuoase. corespondent Siar la lucrări cu caracter industrial

alte lucruri de la colectivişti. ca harnică a întovărăşiţilor se Nu există lună în care G.A.R.-ul să

Toate acestea sînt bine cu­ va ajunge să se smulgă pă­ nu acorde numeroase împrumuturi Urbani. La mina Lonea a îţi-
mîntului .recolte tot mai bogate. membrilor ei. Cu banii primiţi, mem­ ,cepul de multă vreme repararea
noscute de ţăranii individuali brii casei îşi rezolvă anumite lucruri Buna pregătire de iarnă - asigură îndeplinim şi revizuirea a.tît a liniei ferate
Duminică, 10 noiembrie a.c., necesare gospodăriei lor. Aşa de e- ritmică a planului de producţie în porţiunile mai slabe, cît şi
• *a••»* -C -1--0 41 familii de ţărani muncitori xemplu, oţelaru.1 Ioan Vasiu, de la a locomotivelor electrice şi a
din oraşul Alba Iulia au sărbă- secţia O.S.M. cu împrumutul pe oare vagonetelor de trei tone. La mi­
i t-a ridicat şi-a cumpărat materiale na Uricani, care are un traseu
l pentru a-şi termina locuinţa indivi­

duală, furnalistul Octavian Popa, de de suprafaţă de peste 6 kin lun­

la secţia Il-a furnale, şi-a cumpărat Desfăşurând larg întrecerea nice, mersul pregătirilor de iar­ tanşarea lucrărilor în hala pu­ gime, în afară de revizuirea li­
un aparat de radio, Neculai Popovici, socialistă în cinstea celei de a ţului si în atelierele mecanice. niei ferate şi de reparaţii la va­
de la secţia fier vechi, şi-a cumpărat 40-ia aniversări a Marelui Oc­ nă este în plină desfăşurare. La preparaţia din Petrila s-au gonete, se lucrează prea încet
un aragaz, iar Miiller Henerik, de tombrie, minerii din exploată­ refăcut în mare măsură jghia- pentru asigurarea locomotivelor,
I la Direcţia investiţii, şi-a cumpărat rile Văii Jiului iau întîmpinat Trebuie relevată metoda de ur­ burile de colectarea apelor de în special a celor cu aburi, pen­
un dormitor. Numărul celor care au această sărbătoare cu noi şi re­ sub silozuri şi .captarea apelor tru transport pe timp de iarnă.
primit împrumuturi este mare. marcabile succese în producţie. mărire decadală a stadiului lu­
Colective, cum sînt cele ale sec­
Cu cîtva timp în urmă, membrii torului I Petrila, sectoarele II, crărilor de pregătire,' folosită la
C.A.R.-ului nu erau satisfăcuţi de ac­ III şi IV de la mina Vulcan,
tivitatea acesteia. Aşa de pildă, re­ mină fruntaşă în întrecere pe preparaţia Petrila, unde, într-a-
zolvarea cererilor de împrumut era tă­ bazin, precum şi ale altor sec­
Chul iubeşti răgănată de la o lună la alta. Si­ toare din exploatările Văii Jiu­ devăr, iarna nu va produce de­ dintre liniile ferate. Nu acelaşi Problema izolării conductelor
tuaţia se datora însuşi comitetului de lui, au întîmpinat marea săr­
:\ direcţie al C.A.R.-ului care nu urmărea bătoare cu importante cantităţi ranjamente în procesul de pro­ lucru se poate afirma despre de apă şi aer contra îngheţului,
cu perseverenţa cuvenită achitarea la de cărbune date peste plan.
parcă cu mai mul- i timp a ratelor şi cotizaţiilor, făcînd ducţie. Cu toate că planurile de stadiul unor lucrări similare la 1este şi ea încă superficial privi­
astfel imposibilă acordarea unor noi îndeplinirea ritmică ia planului preparaţia Lupeni, un.de pentru tă. In iarna trecută conducta de
lă pasiune. Lucrul î împrumuturi în bune condiţiuni. de producţie pe lunile de iar­ acţiune au fost elaborate pe baza
nă, e s te :condiţionată d e : modul
acesta n-a vrut 1 Acum, aceste stări de lucruri.nu mai în care exploatările sînt pregă­ posibilităţilor de efectuare a a- problema captării apelor de sub aer comprimat de la „Balomir",
să-l spună tinărul1 există, datorită comitetului de între­ tite pentru î'ntîmpinarea iernii. preparaţie se aşteaptă proiecte, la planul lui Iovan la Uricani,
prindere, care; prin efectuarea unui cestora, se remarcă. faptul că
control • mai riguros asupra activităţii La toate exploatările şi pre­
Daniel Biolan, zi­ C.A.R.-ului, a reuşit s-o îndrume pe. o parările din Valea Jiului au fost uneori s-a procedat în mod- su­ fără a se lua măsuri simple, prin îngheţarea ei, a stînjenit
cale mai bună. . întocmite încă din a doua jumă­
dar pe şantierul tate a lunii septembrie, planuri perficial la alcătuirea lor. Aşa dar operative. mult munca brigăzilor de mi­
Numărul membrilor .Casei, de ajutor de acţiune pentru executarea lu­
din O.M., cu ioate crărilor de pregătire, alcătuite de pildă, la mina Uricani ter­ La toate minele s-au luat mă­ neri, prin lipsa ele aer cornpri-
reciproc a.crescut şi el, de la L187 la pe baza experienţei pozitive "au suri pentru crearea unor condi­ i mat. Ori aici, nici pînă în pre­
că este unul din 1.518 .membri. negative din anii trecuţi, cît şi ţi- menele prea mici care s-au fixat ţii mai bune de lucru muncito­ zent, cînd iarna este aproape,
nîndii-se seama de propunerile rilor din atelierele de grup, prin nu s-'au luat nici un fel de mă­
c e i. mai pricepuţi L-a îmbunătăţirea C.A.R.-ului, a con-' venite din rîndul muncitorilor. sînt depăşite de mult, iar lucră­ verificarea acoperişurilor şi a suri de izolare tehnică a con­
, tribuit şi comisia (le revizie, care a geamurilor şi înlocuirea părţi­ ductei. Aceeaşi situaţie se poa­
zidari. Brigada din efectuat la timp verificarea activităţii1 Acolo unde măsurile preconiza­ rile de pregătire pentru Iarnă lor deteriorate. La mina Vulcan te vedea şi la mina Lonea, la
casei. .Situaţia financiară a casei, da­
care face parte de­ torită unei bune evidenţe contabile, te au fost tratate cu seriozitate bat pasul pe loc. Şi lucrul aces­
cit şi a încasărilor-la timp a ratelor şi
păşeşte norma ln ta se petrece la mina Uricani,

medie cu 30—35 mină care este mult expusă in­

la sută temperiilor. ' •¦ va fi gata în eurînd un atelier conducta de aer între, Cimpa şi
nou, construit numai cu mij­ Lonea II -şi la conductele prepa-
IN' FOTO: uie- Pentru oricare mină sau pre- loace locale, pentru echipa de raţiei şi minei Petrila.
paraţie din Valea Jiului, pro
mistul Daniel Bio­ blema cea mai importantă, care reparat vagonete. Nu acelaşi lu­ Pregătirile de'iarnă au sco­
se iveşte iarna, este fără îndo­
lan în 'timpul ¦ iu - » ială buna pregătire a transpor­ cru se poate spune despre gri­ pul de a da posibilitate înde­
tului de suprafaţă şi a clădiri­
crului. ? ja gospodărească'de la URUMP, plinirii ritmice a planului de

f unde acoperişul halei de forje producţie, cît şi de a crea lucră­
î
* lor şi atelierelor din incinta mi­ este spart, iar măsurile de re­ torilor de la suprafaţă condiţii
nei. Inţelegînd importanţa aces­
¦* parat întîrzie să fie luate. prielnice de muncă. Ori, la toa­

f¦ tei probleme, la mina Vulcan Tot ca o măsură de suprafaţă te exploatările şi prepara ţi ile,
; trebuie considerată şi asigura­ se pot observa mulţime de o-
s-au luat măsuri pentru reface­ rea traseelor de cale ferată, mai
M. CREŢULESCU
rea şi repararea circuitelor de

cotizaţiilor, a făcut posibil oă îri de­ şi urmărite de conducerile teh­ suprafaţă, precum şi pentru e- ales pentru minele Loneia şi ( Continuare; ln pag. 2-a)