Page 41 - 1957-11
P. 41
f i:-< i * .7, • • V v'*\\ .>a C V . \ v C \ a\ V vCV\W*.'\v\\\'.V v \ \ K i '* i f . v \ ' i \ N\ . A\ . .• Vv \ A•-
\ 0"
( . '• i ‘! ’\ <¦ .'/• » » !l , ,r • ] ' ! J ! I i l 11/ / ' ' v'
Nr. 905 DRUMUL SO C IALISM U LU I - . Pag. 3
VIAŢA DE PARTID Expoziţie ou vînzare Unul dincei carefabrică
Intr-un magazin complet renovat,
P re o c u p a re faţă de p rim ire a în p a rtid dotat cu tot utilajul necesar, a fost Im n Cosmas este brutar la Fabri ttnărul Socacs. Şt totuşi, cei doi, cu greşit. La al doilea cazan, ajutorul \
deschisă la Orăştie, o expoziţie de
Primirea de noi membri şi discutaţi de adunarea generală, concrete în scopul îmbunătăţirii produse agro-alimentare cu vînzare. ca de pline din Petroşani. A încercat ajutorul maşinilor, frămîntă clteoa său începuse aceeaşi operaţie.
candidaţi de partid, constituie printre care se numără fochistul muncii de primire î-n partid. Â7ci se găsesc expuse sortimente de în viaţă mal multe profesii, dar nici
pentru organizaţia de bază din Constantin Dragomir, laniino- una nu l-a pasionat aşa de mult ca tone de aluat tn fiecare zi. — Merge frământatul ? îl în trebă1
cadrul secţiei laminoare a Com ristul Laurean Orean, fochiştii Şi puţină nepăsare... calitate şi în cantităţi destul de m ari: aceasta din urmă. Şi-i mindru de ea.
binatului siderurgic Hunedoara, Petru Bărbulea şi Dumitru I- 30.000 kg fructe (mere, pere, gutui, O practică de 10 ani şi n-ar schim ...Lucrul începuse cam de două cea şeful fabricii, Titus Ceauşescu.
una din cele mai importante chim, precum şi strungarul La secţia construcţii metalice etc.), 4.500 kg compoturi, 2.000 kg ba-o cu nimic, pentru că a Indrăgit-o.
preocupări. Gheorghe Struţa. lucrează un mare număr de siropuri, 15.000 kg murături, 1.500 suri. La dospit, erau deja vreo trei — Cum să nu meargă. Merge bine
muncitori, care sînt dornici de kg ardei pentru umplut, 4.500 kg bu ...Un iz plăcut de pline caldă te
Faptul că de la începutul a- Organizaţia de bază mai are a intra în rîndurile candidaţilor lion, 1.500 kg fasole verde, 800 kg gidilă cu insistenţă pe la nări în cazane cu aluat gălbui, care creştea ratmai că azi dimineaţă întreruperea'
cestui an şi pînă în prezent or pregătite documentele tovarăşi de partid. Dar, în ciuda acestui miere de albine. toată fabrica. In secţia frămlntat văzînd cu ochii. Ivan împinse alte aia de curent mi-o cam încurcat so- ’
ganizaţia de bază a primit pes lor Constantin Alupoae, Ioan fapt, organizaţia de bază rămî- unde lucrează Ivan, la izul aromat de
te 60 de candidaţii şi membri de Jiescu şi Ioan Friscu, toţi mun ne de timp îndelungat pasivă Se reţine faptul că preţurile faţă pline caldă, se mai adaugă cel de două cazane sub inalaxoare, după ce cotelile, iar făina asta nouă e cam
partid, dovedeşte pe deplin, a- citori din cadrul acestei secţii. faţă de această situaţie. Expli de cele din anul trecut au scăzut cu aluat, care este la fel de plăcut. Te
cest lucru. caţia este următoarea : Biroul 15 la sută la unele produse. impresionează însă mai mult numărul în prealabil, introdusese în ele can umedă.
Un lucru pozitiv este şi aceia organizaţiei de bază nu a dus mic de oameni ce lucrează aici şi
Purtînd o grijă deosebită pen că, organizaţia de bază ţine cu o muncă perseverentă de educa In prima zi a deschiderii expozi gradul înalt de mecanizare. Cosmas titatea de apă prescrisă. Din coşul Ivan continuă mai departe lucrul. '
tru îmbunătăţirea compoziţiei regularitate în faţa candidaţilor re a unor muncitori fruntaşi, ţiei s-au făcut vînzări în valoare de nu are decît un singur ajutor, pe dispus deasupra malaxorului, dădu Acum frămîntă aluatul după dospit, j
sociale a partidu’ui, organizaţia de partid diferite expuneri cum disciplinaţi în procesul de pro cca. 10.000 lei. drumul făinii, care se vărsă din bel Cineva de la laborator îl informă
de bază şi-a îndreptai atenţia ar fi de pildă :• „Despre impor ducţie, pentru a le arăta cum şi şug tn primul cazan. Mai introduse aluatul frămlntat cu clteva minute f
în primul rînd asupra celor rrai tanţa stagiului de candidat", PETRE DAV1D in cazan cele necesare aluatului şi înainte este bun şi poate fi pus la-
corespondent porni malaxorul, care cu paletele sale dospii.
începu să jrămînie uniform masa de
făină şi apă. Din cînd in cînd, Ivan Cineva îl întrebă pe şeful fabricii.
mai mesteca şi el cu mina aluatul, — Lucrează de inu[L în fabrică ?
care nu i se părea destul de frămân
— De la înfiinţarea ei, din 1954. \
buni muncitori, fruntaşi în pro „Despre înaltul titlu de membru ce trebuie să facă pentru a intra tat de maşină. După vreo 15 minute, A lucrat bine şi pînă aătim, dar de \
ducţie şi în activitatea obştea de partid" şi alte expuneri cu în rîndurile candidaţilor de par luă o bucată de aluat, o privi cu vreo lună încoace, lucrează şi mai |
scă, tovarăşi care lună de lună caracter educativ. tid. Tovarăşul Ion Papo.i, secre luare aminte şi o duse la laborator. bine — spuse cu mîndrte acestaA
au depus eforturi pentru înde tarul organizaţiei de bază, cînd Ştia el după ochi că aluatul e bun, Chiar în luna aceasta a fost primit /
plinirea planului de producţie. Organizaţia de baza nu a fost este întrebat de ce numărul .can dar voia să se convingă că nu a in rîndurile candidaţilor de partid,
străină nici în luarea unei ati didaţilor de partid e aşa de mic
Pentru a realiza acest lucru, tudini sănătoase şi faţă de unele (9), el îşi manifestă nemulţumi GH. ZAMFIRESCU<
membri biroului organizaţiei de lipsuri care se manifestau în rea faţă de cei doi tovarăşi can
bază au fost repartizaţi să se problema primirii de candidaţi didaţi care au fost promovaţi în în atenţia întreprinderilor,
ocupe de unul sau doi tovarăşi în schimbul condus de Gheorghe munci de răspundere, prin aceea
din cei mai buni muncitori, pen Andrăşescu. că ,,de ce să mai primim atîţia instituţiilor, organizaţiilor obşteşti
tru a le explica ce este partidul, candidaţi că şi aşa pleacă de
pentru ce luptă el şi cinstea de Cu ocazia analizei acestei pro aici". şi economice
a face parte din rîndurile sale. bleme, în adunarea -generală a
organizaţiei de bază, s-a ajuns Această poziţie nejustă faţă Un material 'documentar care podăriilor colective şi de stat,
Explicînd cu răbdare aceste de slaba muncă ce se desfăşoa ne ajută în munca de apărare precum şi tuturor cetăţenilor de
lucruri, numeroşi muncitori au la concluzia că în acest schimb ră în privinţa întăririi rîndurilor a bunurilor obşteşti şi de stat a se abona la revista „Piaza
început să facă cereri pentru a s-iau primit puţini candidaţi partidului, trebuie să fie com este revista „Paza contra in contra incendiilor", iar cei oe
intra în rîndurile candidaţilor faţă de numărul mare de tineri bătută cu toată tăria. cendiilor". sînt abonaţi să-şi reînnoiască a-
de partid. Astfel, numai în ul ce lucrează aici. Pentru remedie
timul timp cinci tovarăşi au fost rea lipsurilor semnalate, aduna Comitetul de partid din cadrul
rea generală a stabilit măsuri combinatului, poate şi trebuie să
M unca politică de masă — ajute organizaţia de bază de la In această revistă se tratează bona mentei e.
construcţii metalice pentru ca diferite articole tehnice, expe Costul unui abonament este
rienţa muncii colectivelor teh
în discuţia organizaţiei de b a ză să-şi îmbunătăţească munca în nice de P.C.I. în diferite între de :
direcţia primirii de noi candidaţi prinderi, activitatea muncii a
Adunarea generală a organi tive. „Afară de un meci de fot şi membri de partid. F.P.C.I. din localităţi şi obiec — 22 lei pe un an ;
zaţiei de bază din secţia edil bal susţinut cu echipa de la sec tive etc., din oare putem învăţa — 11 lei pe şase luni.
social, (C.S.H.), ce a avut loc ţia aer-gaz, tinerii noştri nu au j- La Atelierele de zonă C.F.R. din ) care sînt măsurile de prevenirea Se pot face lia oficiile poştale,'
în ziua de 16 octombrie a. c. cu mai întreprins aproape nimic" şi stingerea incendiilor, ce tre precum şi Ia factori poştali şi
ocazia dării de seamă şi alege — a spus printre altele vorbito t Alba lulia, lucrează şi muncitorul 1 buie aplicate pentru apărarea difuzori voluntari din întreprin
rea noului organ de conducere, rul. El a criticat şi faptul că în bunurilor obşteşti şi de stat îm deri, instituţii şi de la sate.
s-a desfăşurat la un înalt nivel văţămîntul de partid din anul „Săptămîna economieia Meagoe Colceag, lăcătuş de frînă j potriva incendiilor. Costul abonamentelor se poa
politic, membrii de partid dove trecut s-a desfăşurat defectuos, te achita atît numerar cît şî prin
dind preocupare faţă de acele neavînd o frecvenţă corespunză [_ automată. Rezultatele bune pe ca- , Recomandăm tuturor între virament.
probleme oare frămîntă secţia. toare, iar lecţiile ce au fost pre prinderilor, instituţiilor, organi
date nu întotdeauna au avut un In urma punerii în aplicare a directorul regionalei B.R.P.R., [ re le obţine în muncă, îl fac să ) zaţiilor obşteşti, economice, gos NICOLAE A NICOLAE
Din darea de seamă prezenta H.C.M. 1981/956, Casa de Eco Ion Tomoicagă, directorul regio
nomii şi Consemmaţiuni — CEC nalei P.T.T.R., Nicodim David, [ fie mereu printre cei fruntaşi. I
este autorizată să organizeze în preşedintele comitetului sindical
fiecare an „Săptămîna econo L In clişeu : lăcătuşul Meagoe Col I
miei". In anul acesta acţiunea I.A.S., Vasile Furir, redactor la
ziarul „Drumul socialismului", l ceag, executînd unele reparaţii la 1
t un vagon de marfă. I
$ j\_/<_11___rv_
.)
tă de tov. Vasile Radu, secreta nivel corespunzător. se va desfăşura în perioada 22- Eugen Ghişoiu, şeful secţiei de
rul organizaţiei de bază, a reie Alţi vorbitori, printre care 30 noiembrie. Pentru buna des învăţămînt şi cultură, ca mem
făşurare a acestei acţiuni a Ca
şit de pildă că datorită îmbună tov. Petru Palcău, Vasile Tăta- sei de Economii şi Consemna- bri. A fost editată o valoroasă lucrare legislativă
tăţirii muncii politice de masă, ru, Vasile Radu şi alţii, au ară ţiuni, în regiunea Hunedoara,
secţia a reuşit să execute la tat că biroul org. de bază nu a Comitetul executiv al Sfatului „Săptămîna economiei" este In Editura Ştiinţifică a apărut să cunoască actele normative _întreaga lucrare va cuprinde
timp şi în bune condiţiuni între dus. o muncă colectivă corespun popular regional a luat hotărî- organizată în scopul îndrumării volumul I (lit. A-B) din lucra care reglementează orice proble circa 4.000 fişe care se referă
ţinerea tuturor locuinţelor, din zătoare, lăsînd unele laturi ale rea pentru constituirea comisiei şi sprijinirii acţiunilor duse de rea Procuraturii Generale, „Fi mă privind activitatea lor prac la toate problemele reglementa
O.M., din tabere, întreţinerea vieţii de partid, cum e primirea de coordonare a pregătirii şi C.E.C. în aşa fel ca să se obţi şier legislativ de probleme" (Le tică şi totodată să ia cunoştinţă te în legislaţie fie de ordin ge
de candidaţi, să se desfăşoare desfăşurării „Săptămînii econo nă cele mai bune rezultate în xicon). şi de conţinutul acestor regle neral ca j „Agricultură", „Coo
caselor de odihnă ,precum şi al la întîmplare. Era necesar ca miei". Din comisia de coordona popularizarea instrumentelor de mentări care este redat pe scurt peraţie", „comerţ", construcţii",
tor construcţii ce aparţin combi membrii biroului organizaţiei de re fac parte următorii tovarăşi: economisire, a avantajelor ce Lucrarea dă posibilitate orga pentru fiecare dispoziţiune lega „gospodării agricole", „ministe
natului siderurgic Hunedoara. bază să aibă sarcini concrete în Ion Puican,..şeful secţiei finan decurg din acesta, atragerea de nelor de stat, organizaţiilor so lă în parte. re", „sfaturi populare", „SMT“
Au fost evidenţiaţi cu această o- această direcţie. ciare regionale, ca preşedinte, noi depunători, precum şi spo cialiste şi obşteşti, cercetătorilor etc., fie probleme speciale ca :
oazie comuniştii Ştefan Laszlo, şi practicienilor din domeniul ju Actele normative sînt grupate
Gheorghe Indrei, Mihai Gross, Referindu-se la cauzele aces rirea volumului de depuneri şi
Adalbert Biro şi alţi tovarăşi tor lipsuri, vorbitorii au arătat
care au dat dovadă de multă că nu a existat din partea bi Ioan Clej, directorul regionalei a soldului atras pe librete de e- ridic ori din alte ramuri de ac pe probleme distincte, fiecare „cereale", „cooperative meşte
perseverenţă în. muncă. roului org. de bază un control
sistematic asupra acelor proble C.E.C. oa secretar, Ilie Caşotă, conomii C.E.C. tivitate, precum şi cetăţenilor, grupă de dispoziţiuni alcătuind şugăreşti", „locuinţe", „trac
Darea de seamă s-a ocupat pe me care trebuiau să ridice mun
larg şi de felul cum organizaţia ca politică la un nivel mai înalt. o fişă legislativă în oare se gă toare" etc.
de bază a muncit cu organiza
ţiile de masă, cu corpul de agi In lumina celor discutate, tov. v1V_t \_/u j U/ '——I i— t V t uJ uJ i__t i_l \__11—t v_ sesc reunite toate manualele ju Această lucrare în viitor, nu
tatori, cu colectivul gazetei de Ioan Marinescu, instructor al
perete, învăţămîntul de partid Comitetului regional de partid, S ă prevenim la tim p pesta aviară ridice ce privesc aceeaşi proble va mai fi retipărită în întregime
a indicat noului birou să ţină mă, cu arătarea pe scurt a con ci va fi ţinută la curent cu le
etc. cont de criticile aduse şi să ia ţinutului reglementării.
toate măsurile pentru ca munca gislaţia nou apărută, prin reti
Luînd ouvîntul pe marginea de partid din cadrul secţiei edil-
dării de seamă, numeroşi vorbi social, să se desfăşoare cores Păsările de curte şi mai cu seamă reea, cu excremente albicioase — găl boală, mai scapă cîte una, fie cu o In acest fel, organele de stat părirea numai a acelor file în
tori au scos la iveală adevărate punzător sarcinilor actuale. găinile şi curcile, se pot înbolnăvi bui, care murdăresc penele. Tot odată şchiopătură, fie cu mişcări bruşte ale şi alte organizaţii socialiste cum care ar urma să se introducă
le lipsuri ale biroului organiza deseori de unele boli nevindecabile şi se pot constata turburări nervoase, capului .aceasta este purtătoare de vi sînt ministerele, sfaturile popu modificări în raport cu schim
ţiei de bază în ceea ce priveşte După ce s-a trecut la alege care prin molipsire, le omoară în nu ce merg pînă la pareze (şchiopăturj) rus (boală) şi constituie un pericol lare, organizaţiile cooperatiste bai ile survenite în legislaţie.
munca politică de masă. măr mare. Uneori, o astfel de boală şi mişcări neregulate ale capului, ca permanent în gospodărie, deoarece prin instituţiile şi întreprinderile de Ataşarea filelor retipărite în lo
apărută într-un sat, în scurt timp lasă ea se menţine boala. Deci aceste pă stat ale .căror sarcini sînt uneori cul filelor vechi este posibilă
fără găini toate gospodăriile. O ase Sfatul MEDICULUI sări care scapă uneori de moarte, tre răspîndite în zeci şi sute de ac
menea boală este pesta aviară, boală buie tăiate. te, le găsec reunite într-o sin datorită particularităţilor tehni
in.fecţioasă, foarte molipsitoare între gură fişă din examinarea căreia
Odată boala apărută, păsările bol se poate vedea cu uşurinţă în ce ce ale lucrării. In aceste condi
ţiuni, posesorii lucrării, prin
Tov. losif Lintz, a criticat ac rea noului organ de conducere, găini şi curci. VETERINAR nave nu se mai pot vindeca, dimpo constau acele sarcini fără -a se procurarea filelor retipărite vor
tivitatea biroului pentru faptul adunarea generală, a adoptat o Păsările bolnave de pestă aviară trivă, de la ele boala se mută şi la mai consulta colecţiile de legi. putea cu minimum de cheltuia
altele, întinzîndu-se în tot satul. Gea
că nu s-a ocupat de tineretul hotărîre în care sînt prevăzute sînt triste, somnolente, stau strînse în Lucrarea oferă aceeaşi largă lă posibilă, să-şi completeze e-
mai bună măsură de combatere a bolii
din secţie, pentru ca acesta să principalele probleme, privind grup cu aripile lăsate în jos. Din cioc întoarceri brusce. De obicei, în două este sacrificarea imediată a tuturor pă posibilitate şi jurisconsulţilor, xemplarul lor din fişier cu le
contribuie din plin la îmbună îmbunătăţirea activităţii politice le curge un lichid lipicios (salivă), pînă la şase zile, pasărea moare. sărilor bolnave şi a celor sănătoase avocaţilor, judecătorilor, procu gislaţia nou apărută.
tăţirea muncii culturale şi spor şi de producţie. iar din a doua zi de boală apare dia- din gospodăria infectată, arderea sau rorilor şi -aitor practicieni care
Chiar dacă după acest timp de au nevoie să studieze şi să a- Ţinînd seama că lucrarea va
Există posibilităţi ca gospodărirea sectorului III îngroparea celor moarte tu pene cu plice legislaţia. De asemenea fo fi tipărită numa-i într-un număr
de la mina Lupeni să fie radical îmbunătăţită tot şi a măruntaielor celor sacrificate.
In nici un caz să nu se arunce pe loseşte şi cetăţenilor în vederea restrîns de exemplare, Direcţia
şanţuri sau pe cîmp. In acelaşi timp cunoaşterii drepturilor şi obli difuzării presei pentru a veni în
se va face o bună curăţenie a cote gaţiilor lor legale în orice do ajutor organizaţiilor socialiste,
ţelor şi apoi atît coteţele, cît şi va meniu de activitate. juriştilor, şi cetăţenilor, dă aces
sele din care au mîncat şi băut apă Sistemul original pe baza că tora posibilitatea să facă. abo
Obţinerea unor rezultate în pichamerele minerilor. Cum deajuns conducerea sectorului a-runoat la întîm-plare sau chiar păsările bolnave, se vor dezinfecta prin ruia este întocmită lucrarea, pre namente pentru a le asigura
meritorii în oricare sector al u- garniturile sînt de proastă cali III în această problemă. în apă, ca de pildă 1-a capătul spălare cu multă leşie clocotită, de cum şi faptul că problemele sînt astfel procurarea tuturor volu
nei mine, este condiţionată în tate, datorită umidităţii- excesive, planului „Gross". Este de la sodă caustică în concentraţie de 2—3 orînduite în ordinea lor alfabe melor precum şi a filelor ce se
primul rînd de buna gospodă se umflă, dînd naştere la avarii. Trebuie spus că liniile de pe sine înţeles că lemnul îmbibat la sută. tică, uşurează sarcina consultă vor retipări.
rire. Că sectorul III al minei galeriile de transport sînt de a- cu apă se degradează şi nu mai
Lupeni, condus de ing. E. Co- De aceste lipsuri se face vi semenea prost întreţinute. Şi prezintă garanţie la folosirea Nu trebuie să aşteptăm pînă cînd rii lucrării în asemenea măsură
libaba stă prost cu planul pe novat serviciul electro-mecanic aceasta este favorizată de între lui. Dacă acest lemn ar fi de apare boala, ci să procedăm din timp
luna octombrie, avînd pînă la din sector, mai precis ing. M. buinţarea traverselor de fag, oa pozitat aşa cum trebuie, dacă la vaccinarea păsărilor, adică să pre îneît imediat poate fi identifica
data de 25 un minus de 2.400 Coman, cu toate că este venit re putrezesc mult mai repede -n-ar mai exista această con venim boala, să le ferim de îmbol
tone cărbune, cu randamentele de-abia de o lună de zile aici. decît cele de stejar. Porţiunile damnabilă neglijenţă, fără în năvire prin vaccinare. Aceasta este tă orice problemă şi orice dispo
nerealizate şi consumurile depă Personalul de sub ordinea aces defecte, macazele, nu sînt repa doială că s-ar realiza economii metoda sigură de a pune la adăpost
tuia nu este îndeajuns de cali rate la timp şi operativ, lucru însemnate şi consumurile speci păsările de îmbolnăvire, cu condiţia ziţiune legală din cadrul acele
şite, este o confirmare a acestui ficat şi, ce-i mai dureros, dă do dovedit de desele caramboale fice n-ar fi depăşite. S-a mai să se vaccineze toate găinile şi curcile
lucru. Bineînţeles că de proasta vadă de multă indisciplină. V. care se întîmplă în sector. Este găsit în sector un lanţ calibrat din acelaşi sat. iaşi fişe.
gospodărire a sectorului, nu sînt baza, adjunctul sectorului, deşi drept că şi vagonetele sînt re de vreo 6 metri, aruncat la un
vinovaţi numai cei din condu are o vechime de zeci de ani în parate superficial, din lipsă de colţ, vagonete răsturnate, lucne Acum, statul pune la dispoziţie în Lucrarea va cuprinde în total
cerea sectorului, ci şi conduce mină, nu dă dovadă de interesul piese de schimb la -atelierul me pentru conducte de aeraj, arun mod gratuit vaccinul contra pestei a-
rea minei şi chiar direcţia co cuvenit, iar cînd este întrebat canic al minei (şef Stan Pă- cate pe ici-pe colo, care dove viare şi sc aplică prin vaccinări făcute 4—5 volume. Volumul I (lit.
mercială a combinatului. In ce despre lipsuri, invocă fel şi fel puc), dar asta nu scuză condu desc cu prisosinţă proasta gos de organele veterinare. Toţi sătenii tre
măsură sînt vinovaţi fiecare în de cauze obiective. Regretabil cerea sectorului de răspunderea podărire. buie să fie conştienţi şi convinşi de A-B), recent apărut cu o prefaţă
parte, care sînt cauzele proastei este şi faptul că şeful sectorului, pe oare o are pentru proasta în folosul ce.l aduce vaccinarea păsărilor.
gospodăriri, ce soluţii sint de a- ing. Colibaba, se lasă atras în treţinere a liniilor. Lipsa piese Din cele relatate, reiese clar De aceea, în zilele anunţate pentru vac semnată de academicianul Ion
plicat pentru remedierea situaţiei această pasivitate. De lipsa şu lor de schimb şi a traverselor, că din partea conducerii secto cinare, să ţină închise toate păsările
de fapt ? ruburilor pentru conducte este se datoreşte tot direcţiei comer rului III a existat o slabă preo şi să dea tot ajutorul organelor ve Gheorghe Maurer, cuprinde un
vinovată direcţia comercială a ciale a combinatului, care nici în cupare faţă de gospodărirea terinare, îneît nici o pasăre să nu
E vorba mai întîi de toate de combinatului, care nu livrează această direcţie n-a dat tot ce sectorului. S-a dovedit practic, rămînă nevaccinată. număr de 425 fişe, fiecare din $
aerul comprimat. Minerii secto cantităţile cerute :şi la dimensiu s-a cerut. nu odată, că atunci cînd gospo
rului îi simt deseori lipsa. Con dărirea se face aşa cum trebuie Această acţiune- desfăşurată sub for acestea privind probleme din ˇ
ductele sînt prinse în majorita nile prescrise. Oalele de conden Cu lemnul de mină avem iară mă de campanie, dă cele mai bune
tea lor în 2—3 şuruburi, adică sare, cu ajutorul cărora se sco şi cîte ceva de spus. Pe lîngă şi rezultatele în producţie sînt rezultate, acum în lunile reci de toam cele mai frecvent întîlnite în l
nici pe jumătate din cît se cere. tea apa din conducte, sînt scoa faptul că lipseşte uneori, nu este nă şi de iarnă, cînd vaccinul este mai
Ca urmare, conductele suflă în se de vreo patru luni de zile din gospodărit economic. Tov. Laza, bune. Conducerea minei este o- puternic şi păsările inoculate vor fi practică. In curînd va apare ş i l
multe locuri, dînd naştere la mină, în urma dispoziţiei unor adjunctul sectorului, motivează ferite de pesta aviară tim-p de un an
pierderi însemnate de aer. Lip inspectori, care au venit pe la că din. cauza apropierii stratelor bligată să analizeze cu seriozi de zile, spre deosebire de vaccinul volumul II cuprinzînd peste 800$
sesc de. asemenea robinetele, oa mină în vedere verificării. Cum de orizontul de bază, din răpirea care so face în lunile calde, cînd re
re pe alocuri sînt înlocuite cu respectivii inspectori n-au mai abatajelor nu se poate valorifica tate gospodărirea sectorului III zistenţa- la îmbolnăvire (imunitatea) probleme. ?
nişte dopuri de lemn pe lîngă dat pe la mină, conducerea ex lemnul în nici un fel. In parte iau ţine decît cca. 4 luni de zile.
care. aerul iarăşi se pierde. Şi, ploatării -n-a mai întreprins a- are -dreptate. Dar nu-i mai pu şi să ia măsurile corespunzătoa &> ’
încă ceva care face precară si proape nimic pentru reintrodu ţin adevărat că însemnate can- SEUASTIAN PASCU
tuaţia aerului comprimat; este cerea lor în mină. De altfel, con tilăţi ar putea fi valorificate re, iar direcţia comercială a com Medic veterinar Avantaje excepţionale
vorba despre apa ce se găseşte ducerea tehnică (ing. şef I. Bo- dacă ar exista mai multă preo
în aceste conducte din abunden canciosu) n-a controlat, ma tras cupare în această privinţă. Pe binatului -să. aprovizioneze mai la obligaţiuni C.E.C*
ţă, ce nu nare ori •ajunge pînă la răspundere şi n-a sprijinit în galerii mai găseşti uneori lemn ritmic' mina,' cu cele necesare. In mod excepţional, ou pri — Prelungirea cu încă 10 zi
lejul „Săptâmînii Economiei", le (pînă la 20 noiembrie a.c.)
Există toate • posibilităţile ' ca Direcţia Generală C.E.C. acor a vînzării obligaţiunilor C.E.C.
dă deţinătorilor de obligaţiuni lia valoarea lor nominală (fără
gospodărirea sectorului III să. C.E.C. următoarele avantaje deo diferenţă de preţ).
sebite :
fie radical ii’i fuinăiaţită. — Procuraţi-vâ obligaţiuni
— Un cîştig excepţional de C.E.C., pentru a participa la a-
‘ - GH.' GERMEIANU, 100.000 lei la tragerea la sorţi oeas-tă tragere excepţională.
din 30 noiembrie 1957. La a-
ceastă tragere se vor mai atri — Economiile la C.E.C., vă
bui numeroase alte cîşlignri în aduc în casă mari bucurii.
tre 1.000 şi 60.000 lei.'
