Page 43 - 1957-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I a sa n i

Adunarea de doliu a m inerilor

comunişti din Lupeni

In sala Clubului Muncitoresc din Lupeni In încheierea adunării, minerii comunişti au

s-au întîlnit marţi după amiază un mare nu- hotărît trimiterea unei telegrame de condolean-

măr de mineri comunişti a Exploatării Gar- ţe Comitetului Central al P.M.R. In telegramă

i S r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL bonifere Lupeni. Aici a avut loc adunarea de printre altele se spune: Noi minerii, inginerii
doliu destinată memoriei nepieritoare a tova- şi tehnicienii Exploatării carbonifere Lupeni,

răşului Grigore Preoteasa membru supleant al vom fi întotdeauna strîns uniţi în jurul parti-

I Biroului Politic, secretar al Comitetului Cen- dului şi vom lupta cu toate forţele noastre pen-

Anul IX. Nr. 906 Joi 14 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani tral al P.M.R. tru apărarea unităţii sale, pentru întărirea ro-

Adunarea de doliu a fost deschisă de tov. lului său conducător. Nu vom precupeţi nici un

Iuihas Garol, secretar al Comitetului oraşe- efort pentru înfăptuirea politicii partidului no-

nesc de partid Lupeni. In picioare, cei pre- st™, conştienţi că prin lupta noastră, pentru a

Toate măsurile pentru accelerarea N . S, Hruşciov a primit delegaţia zenţi la adunare au păstrat un moment de da patriei cît mai mult cărbune cocsificabil,
reculegere în memoria tovarăşului Grigore raai ieftin şi de bună calitate, vom contribui la

ritmului de cooperativizare a agriculturii de partid şi guvernamentală a R.P.R. Preoteasa. In continuare, tov. Bama Jofcm jm - întărirea puterii econonlto « paWei noa, tre „

în comunele rămase în urmă bru al C.C. al P.M.R. prim secretar al Comite- „ ,. A

MOSCOVA (Agerpres). — TASS P.M.R., membru al Biroului Politic al tului raional de partid Petroşani, a citit ne- a ia^ a’ru u sociahst, luptător pentru pace, in
transmite: La 12 noiembrie, N. S. C.C. ai PJVt.R., Alexandru Moghioroş,
Hruşciov, prim secretar al Comitetului vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ orologul despre viaţa şi activitatea tovarăşului frunte cu marea noastră prietenă şi vecină Uni-

Preoteasa. unea Sovietică.

Central al P.C.U.S., a primit delega­ niştri al Republicii Populare Romîne,

Documentele Congresului a! ţit posibilităţile practice de cre- ţia Republicii Populare Romîne, oare membru al Biroului Politic al C.C. al
se află la Moscova cu prilejul sărbă­ P.M.R., şi Mihai Dalea, ambasadorul
II-lea al P. M. R. prevăd ca are de noi unităţi socialiste şi toririi celei de-a 40-a aniversări a Republicii Populare Romîne în U.R.S.S. CĂRBUNE PESTE PLAN
pînă la sfîrşitul celui de-al doi- de lărgirea celor existente. In

lea cincinal, sectorul socialist oadrul discuţiilor purtate în Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ Din partea sovietică au participat

din agricultură să fie preponde- legătură cu această problemă, brie. A.A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex­ După prima decadă cîştiglnd de altfel întrecerea pe bazin oare de la începutul anului şi pînă la
Conducătorul delegaţiei romîne, terne al U.R.S.S., I. V. Andropov, şe­ în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Şi 8 noiembrie, a dat peste sarcinile de
rent atît ca suprafaţă, cît şi ca s-a ajuns la concluzia că pen- ful unei secţii a C.C. al P.C.U.S., şi S-a scurs prima decadă a lunii no­ după primele 12 zile ale lunii 'noiem­ plan 10.000 tone de cărbune. Succese
Chivu Stoica, preşedintele Consiliului P. G. Deduşkln, şef ad-interim al sec­ iembrie. Bilanţul succeselor minerilor brie, minerii acestui harnic colectiv sa frumoase au obţinut şi colectivele sec­
producţie marfă. Succesele ob- tru ia se putea da muncii poli- de Miniştri al Republicii Populare Ro­ ţiei a V-a pentru Europa din Ministe­ Văii Jiului pe această perioadă esfe află tot în frunte, planul zilei fiind de ­ toarelor II şi III.
mîne, membru al Biroului Politic al rul Afacerilor Externe al U.R.S.S. frumos: 10.103 tone cărbune energetic păşit cu 21,5 la sută.
ţinute după Congresul al îl-lea tice un caracter de masă şi C.C. al P.M.R., a fost însoţit de Nl- şi cocsificabil extras la ziuă, în afara Dintre brigăzile de mineri d* la
colae Ceauşescti, secretar al C.C. al Cu acest prilej, a avut loc o con­ planului. Plusul de cărbune dat în Brigăzile conduse de Emanoll Bor- această mână dare au obţinut reali­
în munca de transformare so- pentru a se asigura eficacita- vorbire cordială şi prietenească. dea, Gheorghe Danciu, Ioan Hunea, zări însemnate putem aminti pe cele
contribuie în mod deosebit la aceste conduse de Francîsc Bartha, ®ornel
cialistă a agriculturii vin să tea ei, este necesar ca în pri- suticese prin însemnatele cantităţi de Cenuşă, Adalbert Kibedy, Ştefan Mihai
cărbune date în afara planului. şi altele.
dovedească justeţea acestei in- mul rînd membrii de partid şi
Petrila pe locul doi TRAIAN STÎRC
dicaţii date de partid, indicaţie deputaţii să fie convinşi pentru p corespondent
De data aceasta, cei de la Vulcan
care izvorăşte din învăţătura a-şi depune cereri de înscriere, prima decadă, sporeşte plusul pe ba­ au un urmăritor serios în întrecere, co­ 6 0 0 tone cărbune

leninistă şi reflectă întrutotul De aici a pornit comitetul co- zin, de la începutul anului la 50.000

înteresele şi năzuinţele funda- munal de partid, de la convin- K.E. Voroşilovşi N.A.Bulganintone cărbune. Aşa că există toate po­

ment'ale ale ţărănimii noastre gerea comuniştilor din organi- sibilităţile ca angajamentul de a da
64.000 tone cărbune peste planul anual,
muncitoare. zaţiile de bază ca ei să se în- au primit delegaţia R.P.R.

Analizînd condiţiile existente scrie cu toţii în primul rînd în să fie realizat încă înainte de sfîrşitul

din regiunea noastră şi ţinînd unităţile socialiste. Comitetul MOSCOVA (Agerpres). - TASS bru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. anului.
transmite: La 12 noiembrie N. A. Bul-
seama de situaţia concretă din comunal de partid a ajutat în Ţ ganin, preşedintele Consiliului. de Mi­ k Vulcanul fot în frunte
niştri al U.R.S.S., a primit la Kremlin In aceeaşi zl, delegaţia romînă în
fiecare raion şi chiar din‘ co- acelaşi timp comitetul executiv frunte cu Chivu Stoica a fost primită

mune, Conferinţa regională de al sfatului popular să facă la

partid ce a avut loc în cursul fel cu deputaţii. Membrii de delegaţia Republicii Populare Romîne la Kremlin de K. E. Voroşilov, preşe­ Este bine cunoscut faptul-că în ulti­
condusă de Chivu Stoica, preşedintele dintele Prezidiului Sovietului Suprem mele două luni colectivul minei Vul­
anului trecut, a pus în faţa partid au înţeles menirea ce o Consiliului de Miniştri al R.P.R., mem­ al U.R.S.S. • • can a fost mereu în fruntea întrecerii, lectivul minei Petrila, care după prime­ peste plan
organizaţiilor de partid de la au în transformarea socialistă le 12 zile ale lunii noiembrie se află
sate sarcina de a intensifica a agriculturii. înscriindu-se în Tn imediata lor apropiere. Cele 2.713 Minerii, tehnicienii şi inginerii ex­
munca politică în aşa fel, în- unităţile agricole existente sau ploatării carbonifere Ţebea, îndrumaţi

cît pînă în anul 1958 să fie depunîndu-şi cereri pentru în- tone cărbune energetic, date peste plan de organizaţia de partid, desfăşoară

cooperativizat peste 30 la sută fiinţarea de noi unităţi. Depu- de petrileni, dovedesc cu prisosinţă a- o întrecere susţinută pentru sporirea

din agricultura regiunii. Sini taţii le-au urmat exemplul şi, ¦ Ecouri pe uliţele Stremţului cest lucru. Minerii de Ia sectorul II al necontenită a producţiei de cărbune
minei, care au dat cu 25,4 la sută mai energetic. Rezultatele obţinute în ' a-
numeroase organizaţiile de par- natural, după ei s-au înscris ¦ mult cărbune peste plan, au contribuit ceastă direcţie pînă în prezent sînt
¦ cel mai mult Ia succesul colectivului. îmbucurătoare. Numai pînă la 8 noiem­
tid, care, în urma acestei ho- şi alţi ţărani muncitori, ¦ Fără îndoială, petrilenii puşi pe fapte brie colectivul exploatării noastre a
¦ mari, sînt hotărîţi să-i ajungă şi să-i extras peste prevederile planului de
tărîri, au început să studiezeIn felul acesta membrii de Duminică, 10 noiembrie ax., co­ nulul cultural din Stremţ, prezentînd tic. Corul căminului cultural din întreacă pe cei din Vulcan. producţie 600 tone de cărbune.
Stremţ, condus de iov. Vereş Ion, a
mai atent particularităţile fie- partid şi deputaţii au putut ¦ muna Stremţ a cunoscut o deosebită un scurt referat asupra modulul cum Sector fruntaş De la sectorul II se evidenţiază mi­
o pe exploatare
¦¦ animaţie. Suie de ţărani muncitori s-au desfăşurat lucrările de construc­ interpretai cu măiestrie clnlecele: nerii din grupele tov. Ioan Gurban,
cărui sat, tradiţiile de muncă desfăşura, în rîndul ţăranilor La mina Petrila, fruntaş pe ex­ Nicolae Lupea, Ioan <3or şi Teodor
ploatare este colectivul sectorului I Gherman, iar de la sectorul I cei din
ale ţăranilor muncitori şi ţi- muncitori, o intensă muncă de ¦ de aici, îmbrăcaţi sărbătoreşte, s-cui ţie, n-a scăpai să scoată în relief spri­ „Hai să facem o gospodărie", „Min-
¦ grupele lui Ioan Şerban, Teodor Ma-
nînd seama de acestea să des- lămurire care a dat rezultate ¦ riş şi alţii.
¦ strîns îii sala de festivităţi a cămi­ jinul primit din partea organelor de dru-l jocul haţegana" şi altele, tar
VICTOR PRUNDAR'U
făşoare în mod organizat şi practice. Organizaţiile de bază ¦ nului cultural de curind terminat, partid şi de stat şi nici aportul ce* soliştii vocali Mitrea Aurel, Păcurar corespondent
¦
permanent munca de transfor- nu s-au limitat însă numai la ¦¦ pentru a lua parte la festivitatea inau­ tăţentlor din comună.
Maria şi Popa Elena au ctntat cu

mare socialistă a agriculturii, munca politică desfăşurată de ¦ gurării acestuia. Şi cină tov. Cetean „...Am primit din plin ajutorul deosebit talent doinele: „Titiană

antrenînd în această muncă membrii de partid şi deputaţi, ¦ Iulian, preşedintele sfatului popular, Comitetului raional de partid şi al nume minăm", „Toată lumea-mi zice
*
toate organizaţiile de masă, in- Comuniştii şi deputaţii au for- o
¦ a declarat deschisă sărbătoarea inau­ Sfatului popular raional — a spus lotru", „Adă doamne trenu-n gară".

telectualii, cadrele didactice mat nucleul. In jurul lor însă, ¦ gurării noului local de cultură, bucu­ tov. Popa — iar munca neobosită In continuarea programului, echipa
¦
etc. au fost grupate colective com- ¦ ria muticii împlinite se putea citi pe
¦ a deputatului Oniţă Ion, a ţăranilor de dansuri din Stremţ, laureată a
Rezultatul se vede. Zilnic puse din cei mai buni colecti- festivalului tineretului din Petroşani,
¦ faţa fiecărui cetăţean al comunei muncitori Cristea Nicolae, Popa A-
zeci şi sute de familii de ţărani vişti, întovărăşiţi, cadre didac- ¦
¦ Stremţ.
? muncitori depun cereri de în- tice etc. Colectivele au început ¦ drlan, Zechereş Victor, Irimle Ion, a prezentat cu multă vigoare o suită
¦ Goldea Ion, şl aportul altora e astăzi de dansuri, iar formaţiile artistice ale
* scriere în întovărăşiri şi G.A.C. să-şi desfăşoare munca pe sec- ¦¦ După citeva clipe de zumzet. In concretizată în frumosul nostru că­ sindicatului complexului C.F.R. Teiuş- Realizări ale muncitorilor
¦ sala populată de cei peste 700 de min cultural". Coşlariu şi ale Şcolii medii mixte din
Sate întregi cum s în t: Sălciva toare fixe şi în mod permanent, Teiuş, au adus şi ele pe scena cea de la 1. C O. Sebeş
¦ ţărani muncitori localnici şi invitaţi, Pe scena noului cămin a fost pre­
şi Stretea din raionul Ilia au Comitetul comunal de partid se aşternu tăcerea. Tovarăşul Popa zentat apoi un bogat program artis-
¦¦¦¦ Gavrilă, neobositul director al cămi-
fost complet cooperativizate. le-a ajutat în permanenţă, in-

Comunele Apoldu de Sus, Gîr- dicîndu-le să se apropie cît mai Colectivul de muncitori al întreprin­
derii de gospodărie orăşenească-
bova. Miercurea şi altele din mult de oameni, să le cunoa- <<»»» nouă frumuseţea cîntecului şi a dan­ Sebeş, printr-o muncă susţinută şi Datorită urmăririi consumurilor
surilor romîneşti şi sovietice. bine organizată, a obţinut realizări specifice (ciment, var, tablă, sîrrriă,
raionul Sebeş sînt pe cale de a scă psihologia, să ţină seama frumoase. Astfel, s-au făcut reparaţii cherestea, etc.) pe fiecare lucrare şi
curente la clădirile naţionalizate în folosirii cu pricepere şi simţ gospo­
fi complet cooperativizate în- de propunerile şi cerinţc'e lor. , 4¦¦ Bucuria izbinzii, a cărei dovadă valoare de 60.700 lei şi reparaţii ca­ dăresc a materialelor provenite din
pitale la clădirea policlinicii, băii demolări, preţul de cost al lucrări­
tr-un timp scurt. Se poate afir- Călăuzindu-se de înţeleptele l INC A UN B L O C D A T IN ¦ o constituie frumosul local de cul­ populare, hotel şi alte două clădiri lor executate în trimestrul III a fost
FO LO SIN ŢĂ ¦ în valoare de 181.000 lei. redus cu 9,4 la sută, iar producti­
ma fără exagerare că în urma cuvinte ale marelui Lenin prin vitatea muncii a crescut cu 6 la sută.
M U N C I T O R I L O R ¦¦¦ tură din inima comunei, a durat pină In sectorul electricitate au fost ter­
intensificării muncii politice, care spune că ţăranul este un minate lucrările Ia canalul şi barajul Muncitorii I.G.O. Sebeş, vor munci
uzinei electrice, s-au efectuat lu­ ca şi în viitor să obţină realizări
cooperativizarea agriculturii a om practic, e.1 nu se convinge O tlrziu In noapte. In joc săltat s-au crări de electrificare in mai multe tot aşa de frumoase şi să dovedeas­
¦¦¦¦ sate şi comune. S-a construit o re­ că că sînt buni gospodari ai bunuri­
luat proporţii de masă în regiu- numai prin vorbe, ci aşteaptă prins tinerii, ba chiar şi cei mai ţea de înaltă tensiune pe o distanţă lor obşteşti.
¦ în vlrstă, care, deşi cu timplele nin­ de 5 km.
nea noastră. fiapte concrete, vii, organiza­ CHIRUŢA FILARET

Exemplul unităţilor ţiile de bază an acordat şi ia- ¦ corespondent
cordă o mare atenţie întăririi
¦ se se suceau şi ei cu puteri tinereşti.

A
*
socialiste fruntaşe — din toate punctele de vedere a ¦¦ Au răsunat duminică chiotele de

factor de bază unităţilor agricole socialiste e- ¦ viaţă nouă, au răsunai ecouri pe uli­
în cooperativizarea xistente, pentru ca acestea să »
constituie exemple practice, să -* ţele Stremţului.
*
» SABIN POPESCU
*
agriculturii devină centre puternice de a-

tragere a ţăranilor muncitori a 0 0 0 0 îî0 0 0 c o îî0 0 0 0 0 0 C5CO0 0 CXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX;O0 CXX>0 0 0 0 O X O 3 D0 CXX30 0 0 0 0 C0 0 0 <XX>

Cu puţin timp în urmă *n înspre ele.

comuna Ighiu raionul Alba, Unităţile socialiste au fost a- Se dezvoltă întreprinderea '
munca de cooperativizara a a- jucate în primul rind să-şi îm-
gricullurii se desfăşura foarte founătăţească munca organiza-

slab. Ba mai mult, exista ten- dorică, să execute la timp şi la „Simion Bărnutiu" din Sebeş
dinţa de a se lăsa ca această u,n nivel agrotehnic înalt toate
sarcină să se rezolve de la lucrările agricole. Ca urmare

sine. După conferinţa regională eje reuşesc să obţină, în fiecare SE B E Ş (de La subredacţia sirea metodică a resurselor şi care perioadă a crescut numărul
noastră voluntară). întreprinde­ posibilităţilor interne, etc. muncitorilor, cît şi nivelul lor
de partid din anul trecut, lucru­ an, producţii la hectar ce de­ de cunoştinţe.
rile s-au schimbat înspre bine păşesc cu mult pe cele ale in­ rea „Simian Bărnuţiu“ a făcut De la an la an, producţia glo­
în această comună, ca şi în divid uiaH'lor. progrese serioase de la naţio­ bală a atins valori din ce în ce Comunişti ca Nicolae Gheor-
multe altele din regiune. Producţia medie Pe zi ce trece se ridică noi blocuri pentru muncitorii hunedoreni. nalizare pînă în momentul de mai mari, creîndu-se posibilităţi ghiu, Eugen Boloag, Nicolae
Priviţi în fotografia noastră blocul nr. 56 cu 20 apartamente care a faţă. Fiind unica întreprindere noi de dezvoltare a secţiilor pro­ Limbean şi alţii, au fost printre
T. MARINESCU fost dat de curind în folosinţă. de acest gen din ţara noastră, ductive existente şi a înfiinţării primii în urmărirea obiectivelor
avea la acea dată o sarcină des­ de noi secţii. principale, dînd imbold în mun­
Comitetul comunal de partid tul de grea. Cu posibilităţile re­ că şi altor tovarăşi ca Matei
duse din acea vreme, cu un nu­ In prezent, întreprinderea „Si­ Lentz, Cornel Lazăr, Emilia Po-
a început să studieze amănun- (Continuare In pag. 2-a) măr de numai 125 muncitori ma- mion Bărnuţiu“ a atins un sta­ pescu, Ioan Zaharie şi alţii, care
rochineri, cantitatea articolelor diu de dezvoltare avansat. S-a astăzi sînt fruntaşi.
>¦ de marochinărie şi a confecţii­ ajuns ca de la 800 buc. poşete
lor din piele, era cu totul insu­ producţie lunară, să se realizeze Produsele întreprinderii „Si­
Atn petrecut nu de mult două câni". Denumirea a rămas şi ei vara trecută s-a ivit un incen- Tabăra de brigadieri are o ficientă pentru a acoperi cerin­ 5.200 buc. poşete. La fel se pre­ mion Bărnuţiu" au o răspîhdire
zile pe şantierul naţional al ti­ o merită pe drept cuvînt. In diu într-o pădure departe de ia- brigadă de agitaţie şi o forma­ ţele. zintă situaţia şi la celelalte sor­ din ce în ce mai mare în ţara
neretului de la Uricani. I-am cronica evenimentelor taberei bară, tocmai la Cîmpul lui ţie de cor din 16 persoane. E- timente planificate, cum este ca­ noastră, ajungînd să constituie
văzut pe tinerii constructori ai sini consemnate două isprăvi Neag. Nici de data aceasta bri- chipa artistică a taberei a dat Conducerea întreprinderii a zul la serviete, unde de la 800 chiar obiecte de export. Astfel,
oraşului nou — Uricani, furni- frumoase ale tinerilor briga- gadierii nu şi-au precupeţit e- numeroase spectacole în loca­ luat o serie de măsuri care au buc. producţie lunară, s-a ajuns s-au confecţionat articole diferite
cînd pe schele, săpind şi zidind dieri, care nu au nim ic cu acti- forturile şi-n mai puţin de o zi litate, precum şi in deplasare, dus, bineînţeles, la o creştere la 7.000 buc. pentru expoziţii, tîrguri interna­
neobosiţi, cu surîsul pe buze, vitaiea lor de constructori. Des­ au reuşit să stingă incendiul ce la Hunedoara şt Cîmpul lui ţionale, etc., care s-au bucurat
un oraş minunat pe malul Jiu­ pre aceste isprăvi vorbesc nu cuprinsese o pădure de foioase Neag. Brigadierii au şi o boga­ însemnată a producţiei. Printre Aceste cifre demonstrează de atenţia unanimă a grupurilor
lui, mai sus de Lupeni. La 26 numai minerii din oraşul nou, şi conifere. tă activitate sportivă. Ei nu­ progresul pe care l-a înregistrat de vizitatori. Toate acestea au
iunie 1956 au venii aici tineri dar şi sătenii din Uricani şi Tinerii aceştia, veniţi pe şan­ mără printre victoriile lor, cîş- acestea, un rol de seamă au a- întreprinderea în cursul celor 9 putut fi obţinute numai în urma
şi tinere din toate unghiurile Cîmpul lui Neag. Anul acesta, tier fără nici o calificare, au tigarea cupei la fotbal, decer­ ani de gospodărire socialistă, în unor îndelungate cercetări şi
ţării — de la Cluj, Suceava, de nată de C.G.F.S. raionul Pe­ vut aprovizionarea ritmică, folo­ studii, căutindu-se mereu a se
la Călăraşi, din părţile Olte­ troşani, în cadrul spartachia- găsi forma corespunzătoare gus­
niei. De la sosirea lor pe şan­ BRIGADIERII | dei de vară, iar la aruncarea tului public.
tier minerii de ia Uricani au greutăţii — fete — ei deţin lo­
primit 72 apartamente şi har­ ............... . Muncitorii întreprinderii se
nicii 'brigadieri lucrează acum cul I pe raion şi locul III pe re­ străduiesc ca şi de aci înainte
sub conducerea tehnică a şan­ prin luna iunie, s-a aprins o giune, titulară brigadiera Nea­
tierului, la finisarea altor 5 pădure pe una din culmile ce ga Asinefta. să dea produse de calitate su­
blocuri, la creşă şi asfaltarea domină oraşul minerilor. S-a
drumurilor. dat alarma în puterea nopţii, învăţat aici meserii de zidari, Pentru meritele lor deosebite perioară şi-n cantităţi sporite,
iar brigadierii, deşi obosiţi după dulgheri, betonişii, sudori. In brigadierii de la şantierul na­
Am contemplat ore întregi o zi de muncă, au urcat potecile orele libere ei pregătesc pro­ ţional ai tinerelului au fost dis­ pentru a cîştiga şi mai mult în­
oraşul nou construit de ei şi pietroase ale m untelui şi au grame artistice, învaţă coruri, tinşi cu drapelul de şantier
dat Ibătălia cu focul. Incendiul fac spori. Sfîrlogea Petru, res­ crederea cumpărătorilor din ţară
mă gîndeam că în liniile pure luase proporţii şi ameninţa să ponsabilul cu munca culturală fruntaş al regiunii Hunedoara,
a taberei de brigadieri, e unul şi' străinătate.
ale arhitecturii lui., în lumina cuprindă vaste întinderi. In din cei mai vechi pe şantier. acordat de regiunea U.T.M. Ei
A împlinit un an şi palm luni. VICTOR PEŢA
prietenoasă ce împrejmuie ma­ noaptea aceea brigadierii au El e corespondent voluntar la deţin şi drapelul de şantier frun­
două gazete şi lucrează la un
rile blocuri, brigadierii au pus reuşii să bareze drumul focu­ istoric al şantierului. De la el taş pe ţară, ce le-a fost acor­

şi ceva din sufletul lor frumos lui, să-l localizeze, iar a doua aflu amănunte interesante des­ dat de C.C. al U.T.M. şi de că­
pre viaţa culturală şi sportivă
şi entuziast. zi l-au stins complet. Tot în a brigadierilor. tre Comitetul central al sindi­ Zilele acestea a fost inaugurata
o întovărăşire agricola în satul
Cineva i-a botezat pe tinerii catului muncitorilor din con­ Obreja, raionul Alba.

brigadieri „Şoimii de Ia * Uri- strucţii. In fo to : Aspect de la şedinţa
de constituire.
I. BĂLAN

«. • •< M l • 9 m -M -I M -I M M l I M - I M 4 I M l- M - M - M M t-t-t | M 4 M I l