Page 44 - 1957-11
P. 44
Pag. 2 - r ).-• - ¦ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 906
Mai multă grijă pentru viata S-au aprins becurile ¦— J n . t i r z i a t u l Prin ayfloimpunere
electrice
Pe tâmpul sur, decolorat de brumă Pe lingă terminarea căminu
culturală a feroviarilor simerieni Angajamentele pe care le-au Şi aspru ca o cergă ponosită, lui cultural din Stremţ, comite
luat muncitorii de la întreprin Se cerne-o ploaie rece, ca prin sită, tul executiv al sfatului popular
Ion coborîse din vîrful munţilor, dor scop. Se apropie sfîrşitul anului. Cărţi în trenul de Hunedoara, unde pornise derea de electricitate din Sibiu Ca semn că vine iarna, nu-i de glumă. din această comună, s-a mai o-
nic sâ se facă meşter .lăcătuş, stăpîn în cinstea lui 7 Noiembrie, au In zariştea de lume părăsită, cupat şi de împrejmuirea şcolii,
. pe tainele cailor de foc, ce trag în nu-s, banii se vor bloca şi.,.. în nădejdea că va găsi ceva mai mult. fost îndeplinite. C-u 4 zile îna Un singur om împlîntă plugu-n humă, de repararea şcolii din satul
goană vagoanele, pe panglicile lucii inte de termenul stabilit s-au a- încovoiat pe coarne, le sugrumă Geomal şi din Geoagiu de Sus.
de oţel, înşirate de-a lungul şi de-a Rar, de tot rar, Ion mai apuca or N-am aşteptat plecarea trenului, am prins becurile electrice în sate In palmele cu pielea argăsită.
¦latul ţării. Şi mai voia să găsească le Cărpiniş şi Presaca din raio Bătut de biciul vuitului şi-al ploii, In prezent se dă bătălia pen
omul un loc unde să-şi poată astim- ganizarea cîte unei recenzii de carte. coborît şi m:am îndreptat spre Ate nul Sebeş. Cum. calcă şerpii brazdelor, ai crede tru procurarea materialelor pen
,păra setea de frumos şi cunoştinţe, pe Că el împinge plugul, nu-l trag boii. tru aducerea apei potabile în sa
care i-o sfîrnise căminul cultural din Dar, nu apucase să vadă organizate lierele C.F.R. să caut cauzele nemul Cu acest prilej s-au evidenţiat Simţind in gură must de aguridă, tul Geomal.
Satul lui, cocoţat pe o creastă de nici seri literare, nici simpozioane, nici ţumirii lui Ion. şefii de echipă Mihai Hirş, Ioan A colectivei holdă cînd o vede,
munte. Sculer şi maistru Ioan Diaco- Oprind îşi şterge fruntea cu obidă. Atît turnarea ţevii de beton
jurnale vorbite, nici seri de ghicitori Miezul lipsurilor nescu. O contribuţie însemnată
; In tren, cineva vorbea de Atelie literare, nimic, nimic din ce ar fi a adus comitetul de iniţiativă de TRAIAN cît şi celelalte lucrări se vor fa
rele C.F.R. Simeria şi ajuns aici, o- electrificare, comitetul de cetă
mul munţilor şi-a strîns şerparul, apoi putut să-l ajute în alegerea lecturii Inginerul Mihai Tontici, responsa ţeni şi comitetele executive ale ce de către cetăţeni prin contri
luîndu-şi straiţa cu merinde şi albituri, sfaturilor populare comunale,
a coborît din tren, a trecut peste văl- sau în îmbogăţirea cunoştinţelor lui. bilul cultural al comitetului de între din Gîrbova şi Păuca, de oare a- F1LIMON buţie în muncă şi din sumele
rn¦waşagul de linii ferate şi a 1 intrat la ipiarţin satele electrificate.
ateliere. Adesea se gîndea cu părere de rău prindere se zbate să facă ceva. Ii lip încasate din autoimpunere.
I-a plăcut locul, i-au plăcut oamenii că la cjub nu sq ţin niciodată con seşte însă sprijinul şi îndrumarea. Da măsurile pentru accelerarea ritmului de cooperativizare
şi se ’gîndea cu mîndrie că va fi şi el a agriculturii în comunele rămase în urmă
mîine-poimîine unul dintre nenumăraţii ferinţe tehnice, nici discuţii pe lînga ¦ torită faptului că n-a fost tras la răs
inimoşi ce desfac şi repară mărunta
iele frînte şi arse de foc a năzdrăva inovaţiile aplicate, nici prezentări de pundere cu hotărîre şi pricepere nici
nilor de oţel. Pînă aici, toate bune.
cărţi, nici consultaţii tehnice. Ion des de comitetul sindical şi nici de comi
Dar mai departe ?
pre astea nu putea învăţa. tetul de partid, în urma dărilor de
S-a dus b,c.lub. In holul clubului a-
telierelor C.F.R. a văzut pe pereţi două seamă pe care le-a prezentat, treptat, *¦ Hh ••*•O»• •©**-•»*-»»
diplome şi un steag, cîştigate de for treptat s-a mulţumit şi el cu activi
maţia corală, două diplome şi un dra O singură cale ( Urmare din pag. l-a) zînd rezultatele acestora îşi dau agriculturii înaintează extrem î
pel cîştigate de fanfară şi o diplomă tot mai bine seama că numai de încet, sau chiar' stă pe loc.
primită de orchestra semisimfonică. După ;cîteva zile de la angajare, tatea eehipei de teatru ca singura
Toate erau cîştigate de formaţiile a- necazul i-a puhoit neostoit. Formaţiile formă de viaţă culturală. In curînd se vor de grîu lia ha a fost, de exem muncind în comun se poate a- Să lliăm un exemplu. In timp ţ
mioţite .ale sindicatului ceferist, la con ce le văzuse clasate pe primele locuri plu, în acest an de peste 2.000 sigura o viaţă mai bună. In ce în multe comune agricultura $
cursurile regionale organizate din 1950 la concursurile regionale, se do Comitetul U.T.M. al atelierelor, nu aprinde şi în alte safe kg în cele trei gospodării co cele trei sate ale comunei este cooperativizată în propor i
încoace şi toate pentru clasificarea pe vediseră a fi fantasmagorice case de a căutat să antreneze toţi tinerii în lective din comună. G.A.C. din Mihalţ există de mai . mulţi ţie de peste 30 la sută şi chiar î
primele locuri în regiune. Mulţumit, carton, înăuntru pline de gol. Se vede zestraţi, în jurul muncii culturale şi In comuna Cricău se continuă Ighie! ,a realizat peste 6.000 ani două gospodării colec peste 80 la sută, în comuna f
Ic>n şi-a înfundat cuşma pe ochi, s-a că comisiile şi juriile de apreciere a aşa au rămas doar cîţiva tineri care lucrările de electrificare. Zilele kg. porumb la ha. Producţii a- tive şi o întovărăşire agri Ciugud din raionul Alba nu s-a
dus pe la birourile atelierelor, şi-a de concursurilor au ţinut seama doar de activează, fiecare în mai multe for trecute s-au coborît de sus, din. semănătoare realizează şi în colă. Acestea au obţinut din an făcut aproape nimic. S-a înfiin I
pus cererea şi s-a angajat. cum se prezentaseră ca interpretare la maţii (le-am văzut care şi cum sînt). pădure, ultimele căruţe cu stîlpi. tovărăşirile agricole. De men in an rezultate tot mai însem ţat ce-i drept o întovărăşire, dar 7
concurs şi n-au ţinut seama niciodată Oa ei s în t: Maria Mariş, Ioan Pîrvu In total s-au tăiat şi transportat ţionat este că producţia de grîu nate. Ţăranii individuali, care aceasta nu cuprinde nici măcar ţ
Cu munca s-a împăcat bine, i-a plă- şi de activitatea pe care trebuiau s-o şi Paula Ionescu etc. Se pune între de către cetăţenii din comună din sectorul individual nu a ta început nici nu vroiau să au 1 la sută din suprafaţa agri
c'ut.- Serile a început să treacă pe la desfăşoare între concursuri. barea : de ce numai aceştia ? 306 stîlpi. depăşit în acest an media de dă măcar de întovărăşire, sau colă a comunei. Şi totuşi, tova-
club. A învăţat.să joace şah şi tenis 1.500 kg. la ha., iar cea de po de gospodărie colectivă, n-au răşii din conducerea comunei
de masă, deoarece altceva nu se făcea Corul glorios altă dată, acum de- Ridică cineva problema că activita Din comitetul de iniţiativă rumb media de 2.000 kg. la putut să nu-şi dea seama pînă spun. că ei muncesc pentru coo
aici. De la o vreme i s-a părut prea abia ajunge să se adune la zile m ari: tea culturală suferă prin neparticipa- pentru electrificare s-au eviden ha. la urmă că asemenea rezultate perativizarea agriculturii, că în
puţin atît şi a pornit să viziteze bi 1 Mai, 23 August. 7 Noiembrie şi si rea Ia club a cadrelor didactice. ţiat deputaţii Ioan Mădăraş, Cre nu sînt cu putinţă să se obţină acest sens au fost formate co
blioteca. Bibliotecara Ana Oprişa, i-a gur, atunci cînd e cazul, pentru con Ce-i drept, e drept. Doar Florian ţii Traian precum şi Nicolae Natural, că aceste producţii în gospodăria individuală. lective compuse din membri de
făcut cunoştinţă cu cărţile din rafturi. curs. Încolo, nimic'. Dirijorul Eftimie Cioara, Silvia Lucaci şi Aurelia Zsig- Morarii, Drăgan Cornel şi Oc- au un mare rol în ce priveşte partid, deputaţi, funcţionari, in
Erau multe. Peste 12.000 de volume Bugaru, care dirijează corul şi fan mond de la Şcoala medie lucrează în tavian Mitrofan. convingerea ţăranilor munci Fireşte, pentru a-i ajuta să telectuali, care desfăşoară mun
(de altfel e singura bibliotecă publică fara, s-a lăsat şi el pe tînjeală. cadrul studioului de actori amatori. tori asupra superiorităţii mun înţeleagă mai bine şi mai repe că politică. Se pune atunci în-
mare din Sirneria). Frumoasă sala bi E necesar să activeze toţi învăţătorii Trebuie să menţionăm că săp- cii în comun. Ele vorbesc de de acest lucru, organizaţiile de trebarea : dacă există aseme-
bliotecii.- Cărţile catalogate şi aranjate Formaţie veche fanfara, şi cîntă şi profesorii. Dar în ateliere nu mai tămîna viitoare se vor începe altfel de la sine. Ţăranii mun bază au desfăşurat o intensă nea colective şi clacă ele mun-
cu grijă. Se poate obiecta doar că e bine, dar alta-i dandanaua. Muzican sînt intelectuali ? De ce nu se mobi lucrările de plantarea stîlpilor şi citori văd acum cu ochii lor că muncă politică. Rezultatele sînt cesc, de ce nu se văd rezulta-
aşezată îritr-un colţ cam dosnic al clu ţii sînt majoritatea vîrstnici, greu de lizează inginerii, tehnicienii, maiştrii şi săparea gropilor în comunele în gospodăria colectivă şi în îmbucurătoare. Cu cîteva zile tele ?
bului 'şi lînga uşa ei este un chepeng mobilizat şi alţii tineri nu se pregă funcţionarii, pentru ridicarea calitativă Miceşti, Galda de Jos, Oiejdea întovărăşire se munceşte mult în urmă, în Mihalţ, a luat fiin
de pivniţă fărîmat şi seara mulţi cad tesc să-i înlocuiască. Cu fiecare su a muncii culturale? E sarcina comi şi Cricău. mai uşor şj se obţin producţii ţă ,a doua întovărăşire agricolă Adevărul este că organizaţii-.
în . beci; , flător pensionat, formaţia scade. S-a tetului de întreprindere, a comitetului sporite. In aceasta constă se in' care au intrat 125 de fami le de bază din comuna Ciugud.
găsit o soluţie, totuşi (nu prin atra U.T.M. şi a comitetului de partid. Ori cretul că în comuna Ighiu ţă lii cu peste 120 ha. teren, iar şi sfatul popular comunal mun-,
Numai atît? gerea tinerilor din atelier, nu). Au fost încă n-au simţit această responsabili ranii muncitori au început să în satul Obreja s-a inaugurat cesc formal şi fără răspundere
recrutaţi 60 de ucenici de la şcoala se îndrepte în masă spre înto- în ziua de 10 noiembrie o în pentru crearea de unităţi so-
Ion :a ' îndrăgit’ cărţile şi a devenit profesională şi în cadrul şcolii ei în tate ? vârâşiri şi gospodării colecti- tovărăş-ire cu 107 fam,,ilii şi ciah'ste agricole.
unul din cei 1.200 de cititori. Rău îi
părea că n-i găsea totdeauna cartea Vină serioasă poartă şi Comitetul
căutată. Unii-o-luau acasă, şi-o ţineau
cu lunile, ba cu anii. Nu se gîndise vaţă. De 1 Măi 1958 tînăra fanfară orăşenesc U.T.M. De dragul de a face l Abonaţi-vă la timp ve. In satul Ighiel peste 60 la Pes^e ^0 ha. de^ teren. De re- Slab se prezintă situaţia coo
preşedintele clubului—Aurel-' Mărgăian
— că ar putea folosi somaţii scrise a şcolii Va defila pe străzile Simeriei. „estradă", a zădărnicit şi a distrus sută din suprafaţă a fost unită marcat- es^e ca 'n aceste înto perativizării agriculturii' şi în
de restituire, nici nu încercase sâ dis vărăşiri au intrat cei mai buni
cute la secţii măsuri mai aspre îm Echipa de dansuri, de care răspun mai acum un an încă, activitatea pu l la ziarele şi revistele în gospodăria colectivă. In cele ţărani mijlocaşi, care mult timp comuna Iiăpria din raionul
potriva celor care ;ţin cărţile cu anii, de Irina Jurj, numără 6 perechi de dan ternicei brigăzi artistice de agitaţie a cinci sate ale comunei au luat nici nu voiau să audă de înto Alba. Aici există o întovărăşire
nu folosise nici gazeta de perete, nici satori. Şi formaţia asta iese pe sce atelierelor. De atunci, în oraş şi în a- pentru anul 1958. fiinţă trei gospodării colective vărăşire. dar aceasta nu se poate lărgi
diapozitivul cinematografului şi nici nă tot la zile mari. Oamenii noi nu teliere, nu este nici estradă, dar nici şi 5 întovărăşiri agricole în ca din cauză că nu se bucură de
satira brigăzii artistice de agitaţie. mai sînt recrutaţi (numai-sînt ?) şi de brigadă artistică de agitaţie. ; Abonamentele se primesc
re s-au unit peste 700 familii Unde munca sprijinul necesar din partea sfa-'
Dar. mai necăjit era Ion că în vi ţ de către difuzorii din 1 cu o suprafaţă de teren ce re de cooperativizare tului popular, al organizaţiei de
trina librăriei apăreau mereu cărţi noi, prezintă peste 30 la sută din bază, a instructorului de par
pe care biblioteca nu le achiziţiona. In aceea salvarea e tot în şcoala profe rîntreprinderi şi instituţii ]
tot anul ăsta, doar odată se cumpă sională de ucenici. Comitetul orăşenesc de partid tre întreaga suprafaţă a comunei. a agriculturii este tid teritorial, tov. Anghel şi
buie să analizeze imediat delăsarea f Ş i de la sate, de către 1 lăsată în voia soartei nici din partea agronomilor. Ca
raseră cărţi şi numai în mică măsură Ceva nou şi bun s-a pus la cale :— manifestată în activitatea cultural-ar- •k urmare, întovărăşirea nu reu-,
e vorba de cercul de artă plastică, tistică a atelierelor, de către Comitetul factorii poştali şi la Atît în raionul Alba, cît şi în şeşte să execute la timp lucră
s-a cheltuit din suma destinată acestui condus de Vic-tor-Mihăilescu. Deşi nou 'orăşenesc U.T.M;," Şcoala medie din Şi în alte sate, unde gospo raioanele Orăştie, Haţeg şi al- rile agricole şi din această cau
înfiienxţpaot,ziii.iţ.tl.iceer«cYşuiir.flirhiuaranrue, »oiiri'npgaerns..i.pz..ae..c.t..t.i.v.î.n.e.... *.c.f.lr.u.u.b.-. localitate, şi celelalte - unităţi care ar oficiile şi agenţiile ] dăriile colective şi întovărăşi tele, mai există încă multe co- ză realizează producţii slabe.
moaşe. putea conlucra. Forţe sînt multe. Justa rile-au reuşit să se întărească, tnune în care cooperativizarea z\cest lucru a făcut oa ţăranii
lor coordonare ar face din Simeria un P .T .T .J l i să realizeze producţii mari, ţă- individuali din Hăpria şi cei
ranii muncitori individuali, vă-
:- o
11—i\—i <—/«—i\_
din satele din jur' să stea la
După ce Ion s-a căznit destul să orăşel în care viaţa culturală să îndoială, sâ nu-şi facă cu în
afle o formaţie de preţ, a găsit doar pulseze din plin. unui c ă lă to r credere cereri de înscriere în
întovărăşiri. Destul de rău stau
echipa de teatru, regizată de Aurel Trebuie luate cu hotărîre măsuri, ca
lucrurile şi în comuna Oarda
Marinescu. Asta are rezultate. De Ia din pospaiul de formaţii arborate sfi de Jos. Nici aici organizaţia de
începutul anului a pregătit şi prezen dător doar la concursuri, să se în Stăteam in staţia d e , autobuse din Şi, cum amândoi aveam aceeaşi des şina porni. După cîteva sute de m e tri1 bază şi sfatul popular nu se
Sebeş. Era întuneric. Deodată, văd
tat 7 piese de teatru în 13. spectacole chege formaţii viabile, gata oricînd că se apropie un om îmbrăcat ca de tinaţie, ne-am ţinut pe aproape. văd că se opreşte. Ce să fie oare ? ocupă cu răspundere de întări
iarnă, cu o valiză in mină şi cu o
şi acum lucrează în continuare. să susţină cu programe artistice va ţigară in colţul buzelor. Insţirşit, după o aşteptare destul de Da, am observat. Maşina nu are rea întovărăşirii şi de lămuri
Încolo, iar nimic. loroase, o muncă culturală temeinică — Autobusul de Ungarei a plecat? respectabilă, iată că soseşte un au schimbător de faze la faruri. Pentru rea ţăranilor muncitori asupra
— mă întreabă.
tobus. Avea numărul: 50.160 Dv. Da, a evita vreun accident, atunci cind avantajelor muncii în comun.
— încă nu, ii răspund eu.
De la o vreme, Ion învăţase bine şi variată, axată strîns pe problema era cel aşteptat de noi. Cel mai gră se întilneşte cu vreun alt autovehi- Din această cauză şi rezultate
bit in a ocupa un loc bun era omul col, şoferul prudent, trage la o parte le în ce priveşte cooperativiza
meseria de lăcătuş, dar nemulţumit de nr. I — ridicarea- producţiei şi pro cu care intrasem în vorbă. Primul lu- pină ce trece pericolul. Şi aşa la fie- rea agriculturii sînt slabe.
viaţa culturală, şi-a strîns bocceaua ductivităţii muncii.
şi şi-a dat decontarea. L-am întîlnit C. SANDU cru pe care-l făcu, se repezi la una care intilnire. Către ziuă, treaba mer In comuna Vinţu de Jos, s-au
din uşi, pe care încercă s-o deschidă. ge mult mai bine. Nea Ioan şoferul, obţinut în ultimul timp rezulta
©>-(&/>- < j » > < 3 > < 3 > - «$>< $ ¦ » . -V- <&• O Cum nu reuşi, se repezi la alta. De li dă bălaie pentru a ajunge cit mai te însemnate, dar acestea nu
geaba insă. Uşile nu vroiau să cedeze repede în comuna Şpring, locul lui de ne pot mulţumi fiindcă ele nu
Sectorul zootehnic trebuie să se bucure de o mai în nici un chip. Dacă văzu că nu baştină. II mai supără cîte un cetă sînt în raport cu posibilităţile
mare atenfie din partea conducerilor G. A. S.
e glumă, se duse la uşa şoferului. ţean neatent care merge pe marginea din această comună. Deşi exis
Dar nici pe aici nu avu mai mult străzii şi pentru care trebuie să mic tă întovărăşiri agricole în trei
noroc. Penlru un moment stătu des şoreze viteza. Maşina nu are clac- ) * din cele patru sale, şi unele
cumpănit. Se uita buimac şi la cei son, şi s-ar putea să păţească vreun t i sînt vechi, totuşi suprafaţa ara
lalţi să vadă dacă a reuşii să se necaz. In Şpring însă, se întilneşte î, . bilă a comunei r,u e cooperall-
Gazdele se pot mîndri De curînd, la secţia din Sintâmă ria-Orlea a gospodăriei de stat din preţul de cost al laptelui să crească urce careva în maşină. cu ceva cunoştinţe şi-şi mai domo• ) | vizată nici în proporţie de 6 la
ca unele realizări... Haţeg, a avut loc un schimb de experienţă la care au participai ingineri în mod simţitor.
zootehnişti şi m edici, veterinari din G.A.S. Alba, Simeria, Apolă, Petreşli, — Vine Cotîrlea hxatorul — spuse leşie necazul cu o ţuiculiţă. « sulă.
Referatul prezentat cu această oca Lăpuşnic şi Haţeg. Au mai participat oameni de specialitate din conducerea La G.A.S. Simeria, planul de pro
zie de către ing. zootehnist Odavian trustului, activişti de partid etc. ducţie nu a fost realizat la lapte de unul. însoţitorul meu părea foarte supă- J O muncă la suprafaţă şi fără
Bora, de la G.A.S. Haţeg, a reuşit vacă, la creşterea de purcei, la obţi o bază concretă se desfăşoară
să ilustreze în bună măsură rezulta nerea de viţei etc. Această situaţie Cotîrlea Unea in mină un fier cu rat. După o lungă aşteptare in şpring a şi în comunele Cioara, Blandîa-
tele obţinute de muncitorii zootehnişti este „motivată" de conducerea gos na, Romos din raionul Orăş
de la G.A.S. Haţeg în cursul anului podăriei prin faptul că nu există per profil pătrat, cu care se apropia în izbucni: \ tie, Cîrjiţi, Hârău din raionul
1957. Printre succesele de seamă amin sonal calificat corespunzător., Şi a- Iiia precum şi într-o serie de
tite, se numiră şi cel al realizării pro lase impresia că la gospodăria de gure o cazare corespunzătoare. cesta e într-adevăr un motiv care a chip de salvator. Cit ai clipi din — Ce înseamnă asta ? De ce nu se ) comune din raionul Haţeg.
ducţiei globale de lapte planificate. stat din Haţeg lucrurile stau peste Lichidarea acestor lipsuri şi a al dus la nerealizarea planului, dar el
La acest sortiment, pînă la începutul tot bine şi că aici nu ar exista şi nu poate diminua cu nimic vina şi ochi, cele trei uşi la care lipseau mi- respectă timpul de staţionare I Primi i Se poate accelera oare ritmul
lunii noiembrie, planul anual a fost lipsuri serioase. Multe din sarcinile tora care au ieşit la iveală cu oca răspunderea ce o are conducerea gos nerele, fură deschise şi călătorii imediat răspuns tot de la un călă- ] de cooperativizare a agriculturii
îndeplinit în procent de 103 la sută. ce stau în faţa gospodăriei în pro zia consfătuirii, trebuie să constituie podăriei pentru nerealizarea planului, luară loc pe scaun. „Eroul" meu, pe lo r:
Realizarea planului, se datoreşte în blema creşterii anim alele nu au fost preocuparea principală, atît a con fiindcă ea şi nu altcineva, trebuia care nu vroiam să-l scap din vedere, — N-ai ce-i face. E maşina pe şi în aceste comune? Răspun
primul rînd bunei îngrijiri date ani realizate, sau realizate doar parţial. ducerii G.A.S. Haţeg, cît şi a Trustu să se ocupe de calificarea muncito se urcă ultimul. Era indignat. Nu care lucrează nea Ioan, şoferul şi Co- [
malelor de către brigada de la secţia Aceasta se datoreşte slabei preocupări lui regional Gostat. rilor. de faptul că s-a urcat ultimul, ci tirlea, taxatorul. Aşa s-au obişnuit, r sul nu poate fi decît afirmativ.
Sîntămăria-Orlea. Merită a fi eviden manifestate, atît de conducerea gos mai mult de ciudă pe oamenii care Ca să scoată „pîrleala", pleacă a doua (
ţiaţi îngrijitorii şi mulgătorii Gheor- podăriei, cît şi de organele care o în Şi celelalte gospodării O bună parte din participanţii la nu se îngrijeau să pună minere la zi cu o oră mai devreme, adică în ] Pentru aceasta se cere însă din
ghe Dincă, Grigore Buju, Ioan Cătă drumă şi o controlează. La însilozări trebuie să-şi consfătuire au ridicat problema bazei uşi. Cum in maşină era întuneric, loc de ora 5 pleacă la ora 4. Numai
lina, Ioan Durcan, Viorica Popa şi de porumb, gospodăria a realizat a- furajere. Just s-a apreciat că de a- numai ce-l văd că se loveşte cu ca că din nou se opresc la Şpring pen partea organizaţiilor de partid
alţii, care au dat dovadă de hărnicie bia 506 tone -din cele 1.050 cît a fost îmbunătăţească munca ceasta depinde dezvoltarea şeptelului pul de ceva.
şi atenţie în munca de îngrijirea ani planificat, cu toate că posibilităţi au de animale, îmbunătăţirea rasei, asi tru o ţuiculiţă. şi a sfaturilor populare să stu
malelor. fost mult mai mari. Acum, şi la iarnă Dintre scurtele note informative pre gurarea unei înalte productivităţi a a- — Ce dracu mai e şi asta ? /
şi mai mult, lipsa unui asemenea nu zentate la consfătuire a reieşit că nimalelor şi adaptarea lor la mediu. — Sînt lămpile care se aprindeau După multe peripeţii, am ajuns to dieze şi să folosească experien
La livrarea de carne (socotită în treţ se face simţită. Nu poate fi nu şi în restul gospodăriilor de stat din De aceea, conducerile gospodăriilor pe vremuri — spuse unul mai cu tuşi la Ungarei. Numai că puteam
greutate vie) planul a fost realizai mit de’cît delăsare faptul că trifoiul a regiunea noastră, pe lîngă realizări, noscător. Omul se mulţumi cu răs să mă întorc de acum. Sosisem tîr- ţa comunelor fruntaşe în mun
în întregime pînă la 1 noiembrie, ob- fost cosit în vară şi lăsat în voia se mai manifestă încă şi multe lip- de stat vor trebui da pe viitor să se punsul şi se aşeză liniştit pe un ziu şi n-am mai găsit pe nimeni
ţinîr.du-se chiar şi o depăşire de 53 soartei, pe suprafeţe de zeci de hec suri. Şi aceastea se datoresc în cea scaun mai în faţă. îşi dădu semna din rN ne care-i căutam. ca de cooperativizarea agricui-
la sută. Tot aşa stau lucrurile şi lâ tare, ceea ce a făcut să scadă sim mai mare măsură slabului ajutor şi preocupe tntr-o măsură mai temeinică ' turii. Se cere o muncă mai in
producţia de lînă. La acest produs, ţitor calitatea lui. îndrumării date de către trustul re că maşina nu poate fi luminată din (După o scrisoare a tov.
planul a fost depăşit cu 43 la sută. La gional şi de alte organe competente. de asigurarea stocului de furaje nece tensă, mai mult interes şi răs
creşterea tineretului porcin de prăsilă La toate acestea se mai adăugă şi
planul s-a realizat în proporţie de preţul de cost umflat atît la lapte Tovarăşul Tichindeleanu Remus, me sar, de îmbunătăţirea calităţii lor. In- pundere şi atunci fără îndoială
103 la sută, la livrarea de grăsuni, de vacă cît şi la brînza de oaie şi dic veterinar la GÎA.S. Alba, a arătat silozarea unei cantităţi cît mai mari
cu 110 la sută, iar la lapte de oaie, alte produse de origină animală. Se că această gospodărie de stat stă cauza lipsei de sursă. Insfirşii, ma- GH. ACNIT) .se vor obţine rezultatele dorite.
creşterea de tăuraşi pentru prăsilă poate spune că problema reducerii slab, mai ales în sectorul porcine, unde de cartofi, indicaţie ce s-a dat în ca
şi fălări la vaci, planul anual a fost preţului de cost nu a stat în centrul nu s-a realizat nici măcar planul de v-'V-—- u i ./ - w -\ j \ r . ¦,- w ,. (s ^ ' a ,-~/ v yv - y'u're- o • a •-o•-o•*• •*o•«o••» •
realizat în proporţie de sută la sută. atenţiei conducerii gospodăriei şi nici montă şi de fătări. Nu a existat apoi drul acestei consfătuiri, nu va putea
a trustului Gostat. preocupare faţă de prevenirea bolilor satisface pe deplin nevoile de furaje, 1/
Şirul realizărilor obţinute de mun Ia porci. Din această cauză au fost
citorii zootehnişti de la G.A.S. Haţeg, G cauză ce a contribuit în bună înregistrate pierderi la purcei, destul mai ales dacă ea va fi privită cu — Ce- aţi rămas
este mult mai lung. 1 de însemnate. aceeaşi indiferenţă cu care a fost pri aşa, că doar nu-i
măsură la nerea'i/area planului din satelitul ?
... dar să nu trecem La G.A.S. Apold, planul producţiei vită acţiunea de însilozare de porumb
cil vederea nici lipsurile sectorul zootehnic la toţi indicii este globale de lapte n-a fost încă reali (din l'Huinanite)
zat. Lipsa de păşune şi condiţiile ne- verde.
Cele arătate pînă aci nu trebuie să şi lipsa de grijă faţă de asigurarea corespunzăloare de adăpostirea ani f
malelor, precum şi risipa, au făcut ca Se simte nevoia ca organele de con
unor condiţii bune de locuit lucrăto trol ale trustului să ajute cu mai mul (CA M 8
rilor din acest sector. Conducerea gos tă competenţă conducerile gospodării
podăriei abia acum, în prag de iarnă, lor de stat în realizarea acestei sar
s-a gîndit să înceapă construirea unor cini şi a altora ce le stau în faţă.
PETRE FARCAŞIU
barăci din prefabricate, care să asi-
