Page 45 - 1957-11

Nr. 906
VIAŢA DE PARTID -,
Ciul există iclisarc din partea
biroului organizaţiei ic bază
— Din concluziile adunării generale de dare de seamă
şi alegeri a organizaţiei de bază de la sectorul III
al minei Petrila —
Organizaţia de bază din sectorul
iii al minei Petrila a fost mult timp
una din organizaţiile de bază frun­
taşe. Munca politică, viaţa , internă
de partid, se desfăşurau la un nivel
corespunzător. Organizaţia şi-a în­
tărit rîndurile, primind în partid mai
mulţi muncitori fruntaşi în produc­
ţie. Majoritatea membrilor de partid
participau la învăţămîntul de partid,
aveau sarcini concrete şi se străduiau
să le ducă la îndeplinire.
Rezultatele bune obţinute de orga­
nizaţia de partid s-au datorit în ma­
re măsură muncii depuse de biroul
organizaţiei. Tovarăşii Nicolae Bu-
ciuman, ioan Fila, Gheorghe Codrearl
— membri ai biroului — munceau
cu multă însufleţire, pentru ca sar­
cinile să fifr duse la bun sfîrşit. In
cadrul biroului se ducea o muncă
colectivă, se urmărea îndeplinirea ho*
tărîrilor şi sarcinilor, organizaţiile
de masă primeau dn sprijin preţios
pentru buna desfăşurare a muncii lor.
Succesele obţinute, in loc să consti­
tuie un îndemn pentru o muncă şi
mai rodnică, au dus însă la autoliniş-
tirea biroului, la delăsare in muncă.
Slăbirea muncii acestuia a influen­
ţat negativ întreaga activitate de par­
tid din sector. A scăzut, treptat, preo­
cuparea pentru creşterea rîndurilor or­
ganizaţiei, biroul n-a mai dat impor­
tanţă urmăririi îndeplinirii sarcinilor
şi astfel, unii membri de partid au
început să-şi neglijeze unele îndato­
riri. La adunările generale, participa­
rea era destul de scăzută iar în luna
iulie nici nu s-au mai ţinut adunări
generale, deoarece de fiecare dată nu
exista majoritatea membrilor de partid.
Pentru unii membri şi candidaţi de
partid ca tovarăşii Dmnisc Maroşi,
Andrei Gabor, losif Drăghici şi alţii,
a devenit o obişnuinţă faptul de a lipsi
de la adunările de partid, de a nu
duce Ia îndeplinire sarcinile încredin­
ţate.
S-a ajuns pînă acolo îneît tov.
Mihai Fekete, membru de partid şi
Gheorghe Suhardac, candidat, să facă
absenţe nemotivate de la serviciu, con­
stituind un prost exemplu pentru cei­
lalţi muncitori. Cu toate acestea, bi­
roul organizaţiei de bază nu i-a tras
la răspundere.
Această situaţie a nemulţumit pe
comunişti în adunarea generală de
1XXXXXX?OOQPOOfX?OQO<XXXXXXXXXXX^raraOOOOS}PQOOOOOOOCOQLXX>UtXXXXXXXXXXXXXX^
Una din formele de instruire a pre­
şedinţilor şi secretarilor sovietelor să­
teşti constă în consfătuiri organizate
de comitetele executive ale sovietelor
raionale. Asemenea consfătuiri sînt
fixate, de cele mai multe ori, cu o-
cazia deplasării preşedinţilor şi secre­
tarilor la centrul raional, sau după
sesiunea sovietului raional şi semi-
narii. Convocarea specială pentru
consfătuiri se practică numai în ca
zuri excepţionale, deoarece excesul de
forfotă şi şedinţe sustrage pe condu­
cători de la munca practică, vie, la
sate. Totodală, un număr moderat de
consfătuiri, bine organizate, sînt jus
tificate de practică.
Comitetele executive ale sovietelor
raionale organizează de cele mai
multe ori consfătuiri cu caracter in s­
tructiv la care preşedintele, secretarul, nizarea evidenţei copiilor care urmea­
sau unul din şefii secţiilor comitetului
executiv al sovietului raional face cu­
noscut conducătorilor sovietelor să ­
teşti modul de aplicare a anumitor
măsuri, din care fac parte, de exem­
plu, pregătirile în vederea alegerilor,
recensămîntul animalelor, evidenţa se­
mănăturilor, autoimpunerea etc.
Astfel, în luna ianuarie comitetul
executiv al sovietului raional din
Gatcinsk a organizat o consfătuire cu legătură cu problemele privind lu chiziţii pe produse agricole de către şi secretarii sovietelor săteşti.
secretarii sovietelor săteşti privitor la crările curente la sate. La aceste cons­ colhozuri s-a hotărît să fie dezbătută
desfăşurarea muncii în legătură cu fătuiri se fac scurte informări de că­ şi analizată de către conducerea col­ tică justă de organizare a consfătuiri­ crări de ameliorare a agriculturii în
autoimpunerea populaţiei. Preşedintele
secţiei financiare a făcut un instructaj
participanţilor la consfătuire, de felul însămînţările de toamnă, arăturile a- tat preşedinţilor sovietelor săteşti să executive ale sovietelor raionale, la
cum trebuie aprobat în cadrul comi­ dînci etc. Consfătuirea cu un aseme­ accelereze lucrările de strîngerea fînu­ care sînt exprimate şi ascultate pre­
tetului executiv al sovietului sătesc
planul de muncă pentru autoimpuncre,
ce termene trebuie prevăzute pentru
organizarea adunărilor săteşti şi cum
trebuie aleşi oamenii care să fie răs­
punzători pentru organizarea acestora,
cum tiebuie pregătite şi să se desfă­
şoare adunările, săteşti avînd urmă­
toarea ordine de z i : examinarea şi
aprobarea dării de seamă a sovietului
sătesc privind cheltuirea mijloacelor
provenite din autoimpunere pe anul
alegeri, care a avut loc de curînd Ia
sectorul III al minei Petrila. Ea a dez­
bătut activitatea biroului organiza­
ţiei de bază, căruia îi revine cea
mai mare parte de lipsuri.
La discuţii au luat parte mal mulţi
tovarăşi printre care Eugen Kuti, Pe­
tru Crişan, Ion Starna, Sabin Negriu
şi alţii. Toţi au criticat pe membrii bi­
roului pentru delăsarea în muncă,
scoţînd la iveală adevăratele lipsuri,
făcînd totodată propuneri pentru îm­
bunătăţirea muncii de viitor.
Vechiul birou a fost criticat şi pen­
tru faptul că nu urmărea îndeplinirea
hotărîrilor luate. Aşa, de pildă, s-a
arătat că în acest an s-a luat o ho-
tărîre oare prevedea sarcini pentru
sprijinirea mai temeinică a muncii ti­
neretului, o preocupare mai mare faţă
de educarea acestuia. De aceste sar­
cini răspundeau tov. Ion Fila şi Gheor­
ghe Codrean. Hotărîrea a rămas doar
pe hîrtie, cei doi tovarăşi fiind primii
care au dat-o uitării.
In discuţiile purtate s-a arătat sl
faptul că în ultima vreme biroul a
neglijat instruirea agitatorilor şi în
general problemele muncii politice. Or­
ganizaţiile de masă n-au fost îndru­
mate şi ajutate suficient pentru a pu­
tea să contribuie din plin la munca
concretă din sector. De asemenea, a
fost slăbit spiritul muncii colective în
cadrul biroului, mergîndu-se tot mai
mult pe panta sectarismului.
Cea mai mare vină revine tova­
răşului Ion Fila, fostul s retar al or­
ganizaţiei de bază, care a dat în ul­
tima vreme dovadă de nepăsare, de
indisciplină, îndepărtîndu-se tot mal
mult de oameni. Pentru atitudinea sa
a fost aspru criticat în adunarea ge­
nerală. Comuniştii nu s-au împăcat cu
lipsurile manifestate de către biroul
organizaţiei de bază, scoţînd la ivea­
lă cu mult curaj adevăratele cauze,
exprimîndu-şi tot odată hotărîrea de
a sprijini munca noului birou ales.
Desfăşurarea adunării generale de
alegeri a dovedit că în sectorul III
al minei Petrila sînt comunişti de
nădejde, în stare să lupte pentru în­
lăturarea lipsurilor, să ajute biroul
organizaţiei de bază nou ales să-şi
desfăşoare munca la nivelul sarcinilor
actuale.
P. UNGUR la.
Pe şantierul O.M.
din Hunedoara, bri­
gada de tencuitori
condusă de Csilu
Alexandru, obţine cu
regularitate însem­
nate depăşiri.
In foto: Alexan­
dru Frusina şi Her-
mann Filker, din
brigadă, la locul de
muncă.
Să învăfăm din experienfa sovietică
Consfătuirile cu preşedinfii
şi secretarii sovietelor săteşti
precedent şi autoimpunerea pe anul în
curs.
Preşedintele secţiei financiare a
vorbit secretarilor despre modul de
percepere a mijloacelor provenite din
autoimpunere, despre tehnica întocmi­
rii evidenţei etc.
In luna august, Comitetul executiv
al sovietului raional din Gatcinsk a
făcut un instructaj cu secretarii so­
vietelor săteşti în legătură cu orga­
ză să fie înscrişi în învăţămîntul ge­
neral. Şeful inspecţiei raionale a făcut
cunoscută participanţilor la consfătui­
re instrucţiunea Ministerului învăţă-
mîntului al R S.F.S.R. în legătură cu
această problemă şi a vorbit despre
modul cum trebuie organizată în mod
practic evidenţa copiilor.
Comitetele executive ale sovietelor
raionale organizează consfătuiri şi în
tre unii preşedinţi ai sovietelor să­
teşti despre felul cum se desfăşoară
nea caracter este scurtă şi are un
scop bine determinat, iar măsurile
trasate pentru îmbunătăţirea muncii
şi recomandate sovietelor săteşti sînt
concrete.
De obicei, la aceste consfătuiri par­
ticipă secretarii comitetelor raionale
de partid.
Preşedintele comitetului executiv al
sovietului raional din Gatcinsk a or­
ganizat o scurtă consfătuire cu pre­
şedinţii sovietelor săteşti în legătură
In prima zi de lucru dupâ măreaţa aniversare
Veselia era în toi. La masa
colectivului sectorului III — ca­
re sărbătorea cel mai frumos
succes înscris în cinstea Marelui
Octombrie — se aflau şi briga­
dierii Schneider Francisc şi Li­
tiu Vaier.
După ce Schneider, închină
pentru a treia oară cu brigadie­
rul Litiu, un miner de la masa
vecină se apropie de el şi îtnbi-
indu-l să închine împreună un
pahar, sp u se:
— Pentru succesul de m îine!
— apoi adăugă. Nu-i frumos,
ştiu, da' eu tot am tras adineauri
cu urechea şi am aflat că vrei
să te întreci cu Litiu. Nu-i rău,
numai să te ţii bine. L itiu ăsta
îi dat naibii, nu se prea lasă în­
trecut. Au mai încercat ei şi al­
ţii.
— Doar nu vrei să spui că
nu m-o întrecut nimeni pînă a-
cu m ? ! — intră în vorbă briga­
dierul Liciu. Ia să spună tov.
Tucaciuc ori Csergezan, că-s
aici de faţă. Ce mă lauzi a ş a !...
— Nu-i vorba de Tucaciuc, e
vorba de brigăzile de tinerei, —
ţinu să completeze minerul de la
masa vecină şi, ridicind paha­
rul, adăugă :
— De două ori pentru suc­
cesul vostru!
Trei pahare se întîlniră într-
un mănunchi — pentru izbîndă.
? ¦ poarta dimineţii înceţoşate. E încă de­
Tehnicianul Bihavetz Adal-
bert, secretarul organizaţiei de
bază din sectorul III trecu — ca
de dbicei — şi pe la oamenii ce
lucrează la figuri în stratul 6 .
Munca era în toi. Liciu continua
să taie cu ciocanul cărbunele ce
se rostogolea pe vatră. Alături,
un tînăr copturea de zor, iar jos,
ceilalţi, nu mai conteneau cu în­
cărcatul.
— Noroc Liciule Te întreci şi
Herpesul, este o boală de pie­
le, relativ frecventă, care este
pricinuită de un microorganism
de dimensiuni foarte mici, de "n
virus, care se adăposteşte în or­
ganismul omului, în special în
anumite regiuni ale sistemului
nervos. Din aceste locuri, în a-
numite împrejurări, virusul a-
junge la piele unde produce boa­
Atunci cînd organismul este
slăbit, ca de exemplu, în cursul
unor infecţii ca : pneumonia, gri"
pa, stările febrile, administrării
unor medicamente "” 'şr stări de
puternică emoţie herpesul apare
mai cu uşurinţă.
Leziunile de herpes, pot să se
ivească în orice regiune a su­
prafeţei pielei, însă, mai des a-
pare pe buze, pe fată, pe urechi
şi pe organele genitale.
Herpesul, este totdeauna pre­
cedat, în regiunea unde va apa­
re de senzaţii de mîncărime, us­
turime, sau de uşoare dureri ne­
vralgice. După aceste manifes­
tări, în cîteva ore, se observă pe
piele apariţia unei pete roşiatice,
puţin reliefate, pe suprafaţa că­
reia se găsesc mici băşicuţe,
numite vezicule, pline ou un li­
chid clar şi avînd mărimea unei
gămălii de ac. Aceste vezicule,
G. BATRAKOVA
cu pregătirea furajelor şi cu îndeplini
rea planului de achiziţii de produse
agricole. Preşedintele comitetului exe
cutiv a făcut o scurtă informare asu
pra situaţiei din raion în această pri
vinţă. El a recomandat participanţilo
la consfătuire să stabilească un con
trol, de zi cu zi, asupra volumulu
de lucrări şi asupra justeţei folosiri
de către staţiunile de maşini şi trac
toare a maşinilor de strîns fîn, să a
jgte colhozurile şi sovhozurile în
munca de antrenare a forţei de mun
că suplimentare pentru strîngerea fî
nului, să ducă muncă de lămurire în
rîndurile muncitorilor care lucrează la
cositul fînului în scopul ridicării pro­ fătuiri în legătură cu lămurirea unor
ductivităţii muncii.
Problema îndeplinirii planului de a-
hozurilor
Consfătuirea ce a avut loc a aju­
lui. De exemplu, sovietul sătesc din
Romanov a reuşit să termine cositul
fînului în colhozul „Kalinin” pînă la
5 august.
A Acest fel de consfătuiri ajută pre j | dă deţinătorilor de obligaţiuni
Comitetele executive ale sovietelor
raionale organizează consfătuiri şi în
legătură cu prelucrarea cu conducăto
rii sovietelor săteşti a celor mai im­
portante hotărîri ale partidului şi gu­
vernului şi a hotărîrilor organelor In
cale de partid şi sovietice.
}, • i i
DRUMUL SOCIALISMULUI Pa?. 3
nu spui o vorbă. Aşa-mi eşti ? I biră, apoi Schneider întrebă v Mai sînf
— Care pe care tov. Liciu ? şi din ăştia
— Cum să nu vă spun tova­ — Ori una, ori cealaltă, măi
răşe Biharetz, da' dimineaţa am — N-avem
fost tare necăjit pentru goale. Feri — răspunse fîzlnd Litiu. tovarăşe !
N-am avut destule, da' acum nu
mă pot plinge. M aistrul m-a a- ik
sigurat cum se cuvine. Merge lu­
Rezultatul l-au aflat în dim i­
crul de zbîrnăie. Uite la ortaci neaţa următoare de la ortacii
din schimbul III. Cîştigătorul
ce se mai avîntă era Liciu, căci trimisese la ziuă
cu 40 tone mai mult decît Sch­
Tehnicianul privi spre ortacii neider. învinsul se necăji la în­
ceput apoi, după ce se mai li­
brigadierului şi, văzîndu-le în­ nişti, spuse ortacilor:
sufleţirea, porni vesel şi mulţu­
m it spre ieşire.
Trecuse ora de cînd minerii — îm i mai trebuie o ţiră ex­
începură lucrul în schimbul II.
In sala de pontaj se întîlniră perienţă... Dupâ aceea nu mă
faţă-n faţă cei doi tineri briga­
dieri. Se priviră prieteneşte, zîm- mai întrece nici Tucaciuc, decum
Liciu!
LICIU LUCIA
o¦ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 C4 4 4 4 4 4 4 * 4 < - “ ‘W > ' 4 4 4 4 4 < > ' » 4 4 C > 4 4 0 < * 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 . *
Un* şantier şicîtiva ¦¦
¦ oamenii* ¦
¦
¦ ¦¦
¦ ¦¦
¦ ¦
¦ ¦
construcţie imensă, căreia i se spu­ răşul Vass, sini de domeniul tre- Acele ceasornicului stabilesc ora
¦ ne hala de premontaj. Aici lucrează cutului. Acum, fiecare om a ajuns amiezii. Ne întoarcem din nou in ¦
* început de toamnă. Zorii bat in membrii brigăzii de specialitate con­ să se perfecţioneze, să lucreze mai hala blumingului. Cele şase brigăzi
¦ ¦
¦ ¦
¦ vreme. încetul cu încetul, şantierul
¦ începe să prindă viaţă. Cîntecul mo­ dusă de tovarăşul Vass Gheza. Prin încrezător. Ne întrebam cum de a de lăcătuşi moniori, realizaseră pină ¦
¦ mina lor a trecut pină acum mai fost posibil acest lucru într-un ter­ la această oră norma pentru ziua ¦
* mult de 200 tone de diferite utilaje. men atit de scurt. respectivă. Acum pină la încetarea
noton al muncii îşi începe melodia sa Dar să cercetăm mai îndeaproape schimbului, ele mai fac, încă ¦
¦ pentru a vedea cu ce anume se ocu­ Ceva mai departe, lucrau lăcătuşii o normă. De aceea, cind norma- ¦
¦ pă brigada. In faţa noastră se află Kope Mihai, Antal Ludovic şi ajus- torul face bilanţul la sfirşitul fiecă­ 4
¦ cotidiană. Asta, bine înţeles, nu mai un reductor, iii jurul căruia trebăluiesc torul Vaiţla Petru. Ei au remediat rei luni, scrie: brigada lui Balinl ¦
<> cîţiva oameni, Reduciorul cîntăreşte pină astăzi 1050 rulmenţi pe bile şi
<> înainte ca fiecare brigadă să fi dis­ nu mai puţin, de 12.000 kg. Este des­ peste 40 de redactoare care nu cores­ Arcade şi Kremer Francisc au rea­ 4
¦ făcut din toate încheieturile. Se veri­ pundeau cerinţelor tehnice. 4
¦ cutat în prealabil ce va face azi. In­ fică fiecare piesă, se unge, apoi se lizat norma cu 200 ta sută, brigada ¦
o montează din nou. Treabă nu tocmai — Cu ceea ce facem astăzi, noi
¦ ginerul Septimiu Cozma, şeful şantie­ uşoară. îndeplinim sarcinile prevăzute pînă ¦
6 la 7 Noiembrie. Deci pină la această
* rului, învăluie cu privirea hala uria­ dată, după calculele noastre avem ¦
4
<> şă a blumingului 1000, inundată de 4
*
¦ ¦
<> lumina primelor raze de soare. Chi­
4
*
* ¦
44
pul său tînăr exprimă mulţumire. lui Andreşan Romeo cu 195 la sută
¦ Lar.ua ce s-a stîrnit, produsă de hu­ şi aşa mai departe.
?
¦ ruitul macaralelor, de bătăile ciocane­
? lor, pure că îl îneîntă. S-a obişnuit Ar fi nedrept dacă nu am adresa
* cu aceăstă i nosferă deoarece lucrea­ — Cită bătaie de cap ne-au dat a- posibilitatea de a mai realiza pre- cîteva cuvinte de laudă şi maiştrilor
O? ză de mult pe şantier. Aici totul e ceste operaţiil — ne lămureşte tova­ montarea la iacă nouă redactoare Docan Gheorghe, Ciobanii Ilie şi in­
* în ordine, îşi spune in sinea sa. A- răşul Vass — Nici eu şi nici ceilalţi diferite. . ginerului Satmari Francisc, care im-
? oameni din brigadă nu mai lucra­ In timp ce conducătorul brigăzii primind o organizare judicioasă a
O poi se îndreaptă spre hala de premon- serăm la astfel de piese. Deci pentru producţiei, dind îndrumările necesa­
noi totul era nou. ne explica toate acestea, pe deasupra re în timpul procesului muncii, au
*> taj. noastră aluneca uşor o macara ce du­
? Greutăţile despre care vorbea iova-
o
«> De cum pătrunzi în incinta şantie­
«> rului, privirile îţi sînt atrase de o
•>
cea in ghiarele sale un şurub de pre­ adus o contribuţie esenţială Ia în­
¦ tregirea succeselor de pină acum. Aşa
? siune' de la redactorul căruia i se
Herpesul put, avînd o culoare roşie, se l făcea proba. Macaragista, tovarăşa se face că fiecare zi e tot mai ro­
vor aplica comprese cu ceai de$ ditoare. Cu fiecare zi ce trece sc
muşeţel, care se vor schimba de % lacob Maria, se uita atentă în toate
2—3 ori pe zi. După calmarea:: părţile, pentru ca nu cumva să-l montează alte şi alte piese ale blu­
în număr de 4—6, alteori, mai inflamaţiei, trebuie pudrat locul L lovească, nu de alta, dar un astfel mingului ce îşi profilează conturul
multe, se pot ivi izolate sau re­ CU talc, CU oxid de zinc sau cu J rfe şurub care cîntăreşte o tonă, nu tot mai vizibil.
unite în buchete de mărimea u- pţ raf de. s,ulfam, idă. Une.o,ri,î vpen- ¦
nei monede de 10 sau 25 de tru a ajuta refacerea pielei, este* se const,ruieşte cu una cu doua. N. EŞEANU
bani. Cînd veziculele se unesc,
herpesul are marginile neregula­ bine să se atingă suprafaţa des­ 44*4444444444444444444444444444444444»
te. In cîteva zile, conţinutul ve­ chisă a băşicuţelor cu un mic
ziculelor se tulbură, pentru ca a- tampon muiat într-o soluţie de
poi prin uscare să se transforme nitrat de argint, 2—3%'.
La bolnavii la oare herpesul
este însoţit şi de nevralgii per­
sistente, medicul recomandă, u-
neori injecţii cu vitamina B 1.
într-o crustă galbenă sau brună- Un herpes al regiunii genitale, 'zls.rn /c iB O G A ire
cenuşie. Aceasta, după cîteva zi­ care nu cedează după 7— 10 zi­
le, se desprinde, lăsînd o mică le de la apariţie, cu sau fără zactatC :
pată roşiatică ce dispare la rîn- tratament şi care se întovără­
dul ei, fără urme. Boala ţine şeşte şi de inflamarea ganglioni­ oFoy-tg,
8— 10 zile. lor din' imediata vecinătate, tre­ S a -u fc fr „
buie arătat cît mai neîntîrziat
Herpesul, nu este deci o boa­ medicului specialist, pentru ,a se
lă gravă. Bl devine însă uneori, descoperi din timp cauza bolii.
supărător, prin faptul că, la u- In nici un caz bolnavul nu tre­
nele persoane, are tendinţa să buie, în această situaţie, să-şi j?g -yjNZARO $60 so &//OSCUL
reapară legat de o cauză mai facă tratament cu penicilină, fă­ TfsjOTxss 9* BfRjfcA IxzcmA, ZC.EL. Filmau*.
mult sau mai puţin evidentă. ră avizul medicului. 11 1 I -•-u - I V 1 L Y ~ 1 "" ¦' 1 “ “ ““ ¦ “-1 “ K*Jr.
Intr-adevăr, în special, herpesul
Tratamentul herpesului trebuie
Concurs de întrebări şi răspunsuribuzelor şi al organelor genitale făcut numai •sub supravegherea
poate, la intervale variabile, să medicului specialist, singurul în
reapară în acelaşi loc, de fiecare măsură, să indice medicaţia cea
dată cu acelaşi aspect de evo­ mai potrivită pentru înlăturarea organizat de CEC
luţie. durerilor şi evitarea complica­ ® In cinstea „Săptămînii Economiei", — 60 de librete de economii şi
In ceea ce priveşte tratamen­ obligaţiuni C.E.C. cu depuneri de
ţiilor. 300, 200 şi 100 lei.
tul, cînd' herpesul este la înce-
Dr. VEBER NICULINA g care se va desfăşura între 23—30
© noiembrie, Direcţia Generală C.E.C.,
XXXXXXXXX?fXX?OT^XXX?OOf. organizează un concurs de întrebări Poate participa orice cetăţean care
© şi răspunsuri. are economii pe libret sau pe obliga­
In ceea ce priveşte efectuarea ne­ ® Participanţii la concurs pot cîştig a : ţiuni C.E.C. minimum de 25 lei la
predarea prospectului de. participare.
satisfăcătoare a lucrărilor de amelio­ — Un lib ret.de economii cu o de­
rare în colhozul „Drumul spre so­ punere de 5.000 lei. Acei care nu au soldul pe libret
cialism" a vorbit preşedintele sovie­ sau pe obligaţiuni C.E.C. de 25 lei,
tului sătesc din Kamenopoleansk. — Una excursie în U.R.S.S. pot să-şi complecteze acest sold pînă
Preşedintele sovietului sătesc din — Una excursie în R. Cehoslo­ în 30 nov. ultima zi de predare a
Holomiţ a apelat la comitetul execu­ vacă. prospectului la C.E.C.
tiv al sovietului raional să aloce fon­
— Un aparat de radio marca Distribuirea în mod gratuit a pros­
Comitetul executiv al sovietului ra­ duri pentru repararea drumului şi să „LUX". pectelor de participare se face între
ional din Vsevolojs a dezbătut în lu­ oblige secţia de drumuri să efectueze — Un aragaz cu 3 ochiuri şi bu­ 10—30 nov. la toate unităţile C.E.G.
na aprilie cu preşedinţii sovietelor să­ aceste reparaţii. sau Ag. C.E.C—P.T.T.R.
teşti problema privitoare la antrena­ telie.
rea forţei de muncă suplimentare în De asemenea, au fost exprimate pre­ — Una maşină electrică de spălat Fără a risca nimic, puteţi cîştiga la
perioada însămînţarilor în colhozuri tenţii şi de către şefii secţiilor faţă acest concurs lucruri folositoare.
şi sovhozuri. de unele soviete săteşti, care mane rufe.
vrează slab fondurile băneşti şi con­ — Una bicicletă marca „Victo­ Cereţi chiar azi un prospect de
Preşedinţii sovietelor săteşti au în duc în mod nesatisfăcător instituţiile participare la concursul de întrebări
ţeles sarcina ce le revine în această social-culturale şi medicale ria". şi răspunsuri organizat de C.E.C.
chestiune importantă. Ei au luat con­ — Un ceas de mînă „Pobeda".
tact cu conducătorii întreprinderilor Comitetul executiv al sovietului ra­
şi instituţiilor aflate pe teritoriul so­ ional a ţinut cont de toate observaţiile
vietelor săteşti şi au lămurit populaţia şi doleanţele exprimate de preşedin­
asupra necesităţii de a ajuta colhozu­ ţii sovietelor săteşti şi a luat urmă­
rile şi sovhozurile. Astfel, ei au an­ toarele m ăsuri: secţia învăţărriînt
trenat pentru lucrările agricole ale ra­ a trimis la şcoala din Novinsk dej.
ionului în mod suplimentar 400 per­ inspectori care, odată cu inspecţia fă­
soane. cută, au acordat ajutor învăţătorilor
în organizarea activităţii organizaţii­
In unele cazuri se organizează cons­ lor comsomoliste şi pioniereşti. Secţia
comercială a comitetului executiv a
regulamente care nu sînt înţelese în îmbunătăţit aprovizionarea magazine
suficientă măsură de către preşedinţii lor sovietului sătesc din Kremensk cu
mărfuri industriale şi alimentare. A
In multe raioane s a stabilit o prac­ fost întocmit un nou proţect de lu­
lor comune cu preşedinţii sovietelor colhozul „Drumul' spre socialism ”. © Avantaje excepţionale
săteşti şi cu şefii secţiilor comitetelor Din fondurile alocate în mod supli &
mentar, secţia pentru construcţia dru­ la obligaţiuni C.E.C.
murilor a comitetului executiv al so ­
tenţiile ambelor părţi, căutîndu se re­ vietului raional a efectuat lucrări de In mod excepţional, cu pri-
zolvarea acestora pe loc. Aceasta a
jută la înlăturarea în mod operativ a reparaţii a drumurilor pe teritoriul so­ © lejul „Săpiâmînii Economiei", — Prelungirea cu încă 10 zi­
lipsurilor în muncă atît a secţiilor, vietului sătesc din Holomiţ. JJ Direcţia Generală C.E.C. acor- le (pînă la 20 noiembrie a.c.)
cît şi a sovietelor săteşti. a vmzării obligaţiunilor C.E.C.
la valoarea lor nominală (fără
In această privinţă este foarte in­ şedinţilor sovietelor săteşti să-şi îm ©C.E.C. următoarele avantaje deo- diferenţă de preţ).
structivă consfătuirea care a avut loc bogăţească cunoştinţele şi să capete § sebite :
în raionul Oredejsk. experienţă în ceea ce priveşte rezol | — Un cîştig excepţional de Procunaţi-vâ obligaţiuni
varea operativă a problemelor cu­ ® 100.000 lei la tragerea l.a sorţi C.E.C., pentru a participa la a-
Preşedintele sovietului sătesc din rente ale construcţiei economice şi « d in 30 noiembrie 1957. La a- oeastă tragere excepţională.
Novinsk a criticat secţia de. învăţă- culturale la sate.
mînt, a cărei lucrători un timp înde­ | ceasta tragere se vor mai atri­ — Economiile la C.E.C., vă
lungat n-au vizitat şcoala sătească. (Din revista „Din experienţa bui numeroase alte cîştiguri în­ aduc în casă mari bucurii.
sfaturilor populare”).
tre 1.000 şi 50.000 lei. ‘