Page 46 - 1957-11

Vă prezentăm icrigia 'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VAI
muncitori fruntaşi 'Stra-Dc
Cetăţenii Capitalei au condus

de la mina Lupeni pe ultimul drum pe tovarăşul
GRIGORE PREOTEASA -
ANDREI NAGY

şef de brigadă Şl
secretarul organ

zaţiei de baza la

sectorul li. F.l este Amintirea tovarăşului
unul dintre cei mai

buni mineri ai sec­ GR1GORE PREOTEASA
torului. Pentru me- va răm îne veşnic vie în sufletele
P/ ritelc sale deosc

i bite in producţie, Anul IX. Nr. 907 Vineri 15 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani oam enilor muncii
m anul 1956 a fost

uecural cu Medalia Muncii, iar în MEREU 191 MULT CRlBUNE PATRIEI Creşte sectorul In tot cursul zilei de ieri, mii de lor fiului credincios al poporului
1957 cu Ordinul Muncii clasa lll-a. cooperatist în agricultură cetăţeni ai oraşului au venit să a- nostru, tovarăşul Grigore Preoteasa,
In luna octombrie, brigada sa a ducă ultimul lor salut tovarăşului membru. supleant al Biroului Politic
dat peste plan aproape 600 tone de Grigore Preoteasa. Prin faţa cata­ al C.C. al P.M.R., secretar al C.C.
cărbune. falcului au trecut mai întîi ambasa­ al P.M.R.

IOAN POPA întrecerea 1.000 tone cărbune cal şi un melc), exprimă rezultatele Pe zi ce, trece se măreşte tot dorii : Stoian Pavlov — R. P. Bulga­ Cu zece minute înainte de ora 11,
continuă întrecerii. In dreptul avionului s-a mai mult sectorul cooperatist ria, Nikola Vttjanovici — R.P.F. Iu­ intră în garda de onoare Leonid
şei de brigadă la peste plan în comuna Teiuş. Creşte văzînd goslavia, Miha Lako — R.P. Albania, Brejnev, membru al Prezidiului, se­
acelaşi sector. Deşi instalat de pe acum colectivul secto­ cu ochii suprafaţa celor trei în­ Ke Bo-nian — R.P. Chineză, lvan cretar al C.C. al P.C.U.S., Nikolai
conduce brigada tovărăşiri agricole. Numai în ul­ Rohall-lllkiv — R. Cehoslovacă, Fe- Patolicev, membru al C.C. al
numai din anul a-

1 cesta, el are o ex- j-ţ LU P EN I (de la subredacţia Primele 12 zile ale lunii noiembrie rului III. Cum avionul reprezintă o timele două luni întovărăşirea rene Keieti - R.P. Ungară, Antonios p.c.U .S., prim-locţiitor al ministru-
noastră voluntară). au însemnai pentru colectivul minei depăşire excepţională, înseamnă că a- întîia şi-a mărit suprafaţa cu
Îperienjă bogată în Aninoasa şi primele succese in lupta cest colectiv a fost intr-adevăr excep­ 26,94 ha şi 35 de familii, cea Poumpouras - Grecia, Georg Stibi ,ui Afacerilor Externe al UiR.S.S.,
organizarea iucru- După 7 Noiembrie, fiecare sector pentru a da patriei cit mai mult' căr­ ţional in primele 12 zile ale lunii no­ de a doua, cu 6,90 ha şi 12 fa­
j lui, datorită cărui bune energetic. Circa 1.000 de tone iembrie. Depăşirea planului cu 40 la milii, iar a treia cu 16,11 ha. şi — R.D. Germană, Celal Tevfik Ka- Nikolai Bobrovnikov, membru a! C.C.
de cărbune peste plan s-au dat aici in sută este într-adeoăr o cifră care nu 23 de familii. In total întreaga
fapt lună de lună al minei Lupeni, a continuat lupta această perioadă. Foarte bine s-a com­ mai necesită comentarii. suprafaţă cuprinsă în întovără­ rasapan — Turcia, Kim Ben Dik — al P.C.U.S., preşedintele Comitetului
el şi ortacii săi, portat brigada condusă de Gherasim şirile agricole numără 49,95 hec­
dau cărbune peste plan. Numai în in vederea sporirii realizărilor. Pînă Prata de la sectorul I al minei, care Sporeşte capacitatea tare, iar familiile care şi-au fă­ R. P.D. Coreeană, Husein ChaEwxkecyutiv al Sovietului Orăşenesc
luna octombrie, brigada sa şi-a de­ a reuşit singură să dea mai mult de de extracţie la puţul cut cerere de înscriere sînt în
păşit planul de producţie cu 500 la 12 noiembrie a. c., planul pe ex­ 500 tone cărbune in afara planului. număr de 70. — Egipt, lanusz Zambrowicz — R.P. Moscova, Alexei Epjşev, membru su­
tone de cărbune. principal
ploatare a fost îndeplinit, dîndu-se In faţa graficului Printre cei ce s-au înscris cu P olonă; m iniştri: dr. Francesco Lo pleant al C.C. al P.C.U.S., ambasa­
I. UDOVfC SIPOS simbolic De citeoa zile, la puţul principal suprafeţe mai mari sint Traian
al minei Aninoasa, a fost instalat un Fleşer. Nicolae Toth, Gligor Po­ Faro — Italia, Robert H. Thayer — dorul U.R.S.S. în R.P. Romînă, Vla-
Există la mina Aninoasa un grafic convertizor fabricai la „Electroputere" pa, Gligor Vîntu şi Muntean la-
peste plan 1.918 tone de cărbune, mai puţin obişnuit declt celelalte. Este Craiova. Noul convertizor măreşte vi­ cob. S.U.A., A. A. Dudley — Marea Bri- dimir Tişcenko, şef de secţie-adjunct
graficul simbolic care prin anumite teza maşinii de extracţie cu 4 m. I.
Este demn de relevat faptul că desene, (un avion, o „Pobedă", un pe secundă, faţă de vechiul convertizor, Trebuie să arătăm că întreaga tanie, dr, Arieh Hareli — Israel, al C.C. ai P.C.U.S., membrii dele­
sporind astfel capacitatea de extracţie mancă de arături şi însămîn-
toate sectoarele, cu excepţia sectorului a puţului cu 30 la sută. ţări s-a făcut în Teiuş în comun Pierre Franşois Briigger — Elveţia ; gaţiei guvernamentale sovietice de­
şi lucrările executate sînt de bu­
III, sînt cu sarcinile de plan îndepli­ nă calitate. Pe lingă cele 43 de însărcinaţii cu afaceri: dr. Alberf Filz semnată de Consiliul de Miniştri al
hectare, care le-au însămînţat
j Jg.v.;.v lăcătuş la suprafa nite şi depăşite. întovărâşiţii din Teiuş în toam­ — Austria, Jean Leroy — Belgia ; U.R.S.S. şi de C.C. al P.C.U.S. pen­
| na aceasta, au mai arat în plus
S |p | ^ conduce o Pînă în prezent cele mal frumoase încă 7 hectare, pe care vor plan­ însărcinaţii cu afaceri ad-interim: tru a participa la funeralii, precum
ta sfeclă la primăvară.
B brigadă compusă Matti Pyykko — Finlanda, Niels şi A. F. Gorkin, conducătorul dele­
In comuna Teiuş, pentru a
rezultate le-a obţinut sectorul II (şef pregăti şi mai temeinic pe ţăra­ Haugsted — Danemarca, Phan Van gaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S.

numai din tineri, de sector mg. Opriş Dumitru), care a Su — R.D. Vietnam, Jean Deciry —
Franţa, precum şi toţi membrii Am­
ocupîndu-se foarte dat peste planul sectorului 1.640 tone basadei U.R.S.S. în frunte cu După cinci minute, intră ultima
V. F. Nikolaev, însărcinat cu afaceri gardă de onoare. Din ea fac parte
mult de calificarea de cărbune, urmat de sectorul I B cu ad-interim. tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, Petru
şi educarea lor. A- Groza, Gheorghe Apostol, Emil Bod-
cum el califică la lo­ 293 tone de cărbune, sectorul IV B, Apoi, înlr-un şir neîntrerupt, într-o năraş, Petre Horită, Alexandru Dră-
cul de muncă 6 uce­ atmosferă impresionantă, oamenii ghici, L. Sălăjan, lanoş Fazekaş, Vla-
cu 207 tone de cărbune peste plan etc. muncii bucureşteni trec prin faţa ca­ dimir Ghorghiu, A. Bunaciu.

nici. Iu afară de atenţia pe care o Pînă în ziua de 12 noiembrie, la
dă calificării tinerilor, el se îngri­
sfîrşitul schimbului III, minerii de la

jeşte de repararea utilajelor miniere. Lupeni au dat peste planul anual la tafalcului. La ieşirea din garda de onoare,
Anul acesta a fost decorat cu /Me­
dalia Muncii. conducătorii de partid şi de stat ex­
-A primă condoleanţe familiei dispărutu­
zi, cantitatea de 1.456 tone de căr­ Contribuţia inovatorilor

bune. V. SALOMIA Zorii zilei de astăzi au găsit din lui. Apoi, ei poartă pe umeri, spre ie­

Mina Uneam, mină fruntaşă Inovatorii de La uzina „Vic­ Nicolae Pilly, Ioan Onciu, Teo- nii muncitori în vederea execută­ nou Piaţa Palatului şi străzile în­ şire, sicriul cu rămăşiţele pămînteşti
toria" Călan au obţinut, în ca­ fii Siucă şi alţii au studiat zeci rii în cît mai bune condiţiuni a conjurătoare înţesate de lume. Zeci ale tovarăşului Grigore Preoteasa.
drul concursului de inovaţii, de cărţi tehnice de specialitate lucrărilor agricole, comitetul e- de mii de oameni, muncitori, intelec­
realizări de seamă, adueîndu-şi xecutiv al sfatului comunal a tuali, studenţi, activişti de partid şi Procesiunea străbate sălile Pa-
care i-au ajutat în realizarea i- luat măsuri să înfiinţeze două de stat au venit să aducă omagiu!
(Coniiriuare în pag. 4-a)
Mina de la Uricani e printre cele xime s-au obţinut anul acesta la mi­ astfel o contribuţie însemnată novaţiilor lor. De asemenea pen­ cercuri, unul agrotehnic şi unul
mai noi din bazin, soră mezină a na Uricani în lunile februarie, mar­ la îndeplinirea şi depăşirea sar­ tru îmbogăţirea cunoştinţelor legumicol-apicol.
faimoaselor exploatări, Vulcan, Lo- tehnice ale muncitorilor, ingine­
uea sau Lupeni. Deschisă în anul tie şi octombrie. cinilor de plan. De la începutul rilor şi tehnicienilor uzinei noa­ Sistemul de salarizare îmbunătăţit
1950. numele acestei mine e legat anului şi pînă în prezent la ca­ stre, s-a organizat un ciclu de contribuie la ridicarea nivelului de trai
de orăşelul minier Uricani,' a cărui Cărbunele pe care minerii de la binetul tehnic iau fost înregistra­ conferinţe printre care : „Anul
construcţie a început aproape conco­ Uricani îl dau patriei, e de calitate te 58 propuneri de inovaţii din geofizic internaţional", „Rache­ Mi-am cumpărat Ca şef de briga­ cat deja de casă. Cu ceilalfi bani, mi-am cumpărat cîte-
mitent cu deschiderea minei. Din superioară. Reducerea procentului de care au şi fost aplicate 37. Eco­ ta balistică intercontinentală", dă la mina Vul­ va costume de haine, cizme, pantofi, bocanci, cămăşi.
1950 şi pînă acum, mina s-a dezvol- cenuşe la cărbune a fost o preocupa­ nomiile antecalculate ce se rea­ „Reactorul atomic" etc.
Inl fără întrerupere. S-au deschis re constantă a colectivului minei. lizează prin inovaţiile acceptate
Procentajul mic de cenuşă se dato- şi aplicate, se ridică, la 915.720 IOSIF CRAŞCA
noi puţuri, iar munca fizică s-a eli­ reşte alegerii pietrei din cărbune, în- corespondent
cepînd încă de la locul de muncă
minat din majoritatea operaţiunilor. din abataje şi pînă la punctele de

Astfel, tăierea în abataj la înaintă­ culbutare. (Locul unde se descarcă lei, iar recompensele plătite pî­ mobilă can, tiu-i vorbă, Spun minerii mai bătrîni că dacă nu mănânci bina şi

rile în cărbune şi steril, sînt meca­ vagoneţii). nă în prezent inovatorilor se ri­ cîşiigam şi înain­ 'n u mai ungi gîtul cîteodată, ia mină nu-i de- trăit. De
nizate sută la sută. Transportul pro­ dică la 26.439 lei.
ducţiei din abataj se face de aseme­ Cărbunele de la Uricani, alături 2 2 . 9 5 5 kg. struguri te salarii frumoase. Dezavantajul era însă că In- altfel, m-am convins că au dreptate.
nea mecanizat, în proporţie de 90 Ia de cel de ia Vulcan şi Lupeni, e Printre inovaţiile mai impor­ peste plan
sută. Transportul subteran e în în cocsificabil. El ia drumul cocseriei tante ce au fost .aplicate s în t: ir-o lună cîşiigam prea bine, iar în alia mult mai puţin, Nu mi-am închipuit desigur c-o să cîşiig chiar aşa de
tregime mecanizat, deservit de loco­ de la Hunedoara, e, cum se spune, „cameră specială pentru usca­ Muncitorii gospodăriei agrico­ întrucât salariul iarifar avea prea mică pondere. bine ia mină, dar acum văd cu ochii realibaiea.
motivele electrice cu acumulatori, fa­ pîinea industriei siderurgice... O altă rea motoarelor electrice rebobi le de stat din Alba Iulia, trupul
bricate ia „Electroputere" Craiova. In preocupare constantă a colectivului mate", „/arzător Zimerman pen­ Şard (brigadier Loghin Stan- Cu iotul altfel slau lucrurile acum. Pot spune fără să GHEORGHE TORAK
anul 1957 tînăra exploatare minieră de aici a fost şi reducerea preţului tru cauperul furnalului nr. 1“, ciu), au îngrijit via în acest an mă laud că-n ultimele şapte luni, am scos la plată de fie­ vagonetar la mina Vulcan ¦.
Uricani este fruntaşă pe ramură. Ea de cost al cărbunelui, care de la în ­ „arzător de gaz pentru senii- cît se ponte de bine. Prăşitul şi care dală, piuă la 3.000 lei şi uneori chiar mai mult.
deţine drapelul Ministerului Minelor ceputul acestui an a scăzut continuu. cocs“ şi altele. Biblioteca cabi­ plivitul s-a efectuat de trei ori
netului s-za îmbogăţit cu încă pe întreaga suprafaţă, iar stro­ O dovadă grăitoare a cîştigurilor constante şi mărite
Deşi mina e tînără, aici lucrează
mineri veterani ai subteranului, ca după aplicarea salarizării îmbunătăţite, esle faptul că de Cîştig mai bine Sînt de şapte
Dobay Mihai, Iovan Petru, Vereş curînd mi-am cumpărat mobilă combinată iocmai de la ani miner,, dar

Cluj, dormeze, sobă de tablă, aparat de radio tip „Electro­ ca aricind sincer să fiu n-am

magnetica" şi altele. Apoi de cămară nu mă pot plinge, clştigat niciodată

e plină cu de ţoale. Acum îmi cumpăr cu 3.000 lei porc, ca acum de cînd s-a experimentat şi trecut Ia

pentru depăşiri importante ale planu­ Martin sau Steţ Iosif, care numără 400 exemplare cărţi tehnice di­ pitul de patru ori. aşa că Ia iarnă cînd o să mă înlorc de la şui voi avea aplicarea salarizării îmbunătăţite. Au trecut citeva

lui de producţie. Randamente ma­ între 25—30 ani de minerit. ferite. Inovatorii , Ioan Neagu Ca urmare, de pe fiecare hec­ de ioate pe masă. Intr-un cuvîni, .pot ¦spune că duc o luni de-atunci. După socotelile m ele, în aceasiâ pe­

tar cultivat cu vie, s-iau recoltat viaţă fericită, aşa cum n-am visat niciodată. rioadă am clştigat vreo 17.500 lei, plus banii drept a-

oîte 4.413 kg struguri, oare au ia- GH. DANCIU jwior pentru copil.

MAISTRUL PÂSTRÂVAR vut în medie 230 grame zahăr lia şef de brigadă la mina Vulcan Cu banii cîştigaţi de mine ca şef de schimb In bri­

Am petrecut citeva ore între oame- şi masculi de păstrăvi însă din luna lierul, Rînd pe rînd muncilor la gră­ litru de must, depăşindu-se ast­ Sînt vagonetar gada lui I. Nicoară de la mina Vulcan, am puiuţ să re­
nii pădurii. La început, ie apropii de septembrie, ii aduce în bidoane spe- dini de zarzavat, mai fîrziti mecanic şi realizez — Te duci să lu­ zolv multe probleme familiare şi să duc un irai îmbel­
ei expansiv, vroind să-i curioşii prin- claie la păstrăvărie şi-i păstrează în de batoză la diferiţi proprietari. La fel producţia planificată cu 913 crezi la mină? — şugat cu ai mei, adică nevasta şi copilul. In vară am
tr-o risipă de cu vin te• dar trebuie bazine speciale, separate pînă ta ma­ 31 de ani a absolvit şcoala de maiş­ m-a 'întrebat Im ' luat nevestei mele şi copilului cîie o bicicletă, mi-am fă­
să renunţi repede la vorbe; ei rămîn lurizarea icrelor. Alunei, icrele se tri de păstrăvărie şi a venit in pă­ kg struguri la ha. In felul acesta,
pînă la urmă impenetrabili. Ţi-ai gre- recoltează prin mulgere, apoi se pun dure să-şi practice meseria. Pădurea un salar bun ina aproape cu un cut două costume de haine pentru mine, am făcut două
sil calculele. Aceşti oameni, care tră- în clocitori, ( incubatoare) şi din ele muncitorii de la trupul Şard, au
an in urm». costumase copilului şi nevestei nu ştiu cîte rochii. De
dat peste sarcina de plan, can­
titatea de 22.955 kg. struguri. — Da, mamă, mă duc — i-am răspuns eu. mult timp nevastă-mea spunea că ar av ea nevoie de-o m a-'’
Cea mai mare producţie s-a ob­ — Atunci nu uita să ne trimiţi şi nouă ceva bani dacă şină de cusut să înveţe să coasă. Ei bine şi această d t - ]'
ţinut de pe suprafaţa cultivată cîştigi bine, să-fi facem o casă. Poale mai iîrziu o să-ţi rinfd a fost îndeplinită toi acum, după aplicarea salari­
cu viţe din varietatea Sauvig- prindă bine — m-a sfătuit mama. zării îmbunătăţite.

* iese în păduri prinlre plante şi jivi­ ies puieţii de păstrăvi. Puieţii aceşlia l-a primit ca pe un prieten, iar el ii non, de unde s-au recoltat cîte De felul meu sînt de prin părţile Bucovinei. Din primele Altceva ce-aşi piliea să mai spun? Noi, în brigadă, li
¦ 6.000 kg. struguri la hectar. luni am cişligat pînă la 1.600—1.700 lei bani gheaţă. dăm fest în abaiaj să dăm cît mai mult cărbune, ştiut
¦ ne, bătind singuratici poteci de miliţ­ trebuie hrăniţi. Nici nu bănuiam in păzeşte şi-i îmulţeşte comorile cu dra­ De cînd cu salarizarea nouă, cîşiigul meu a crescut la fiind că de aceasta, depinde şi cîşiigul nostru. 1
¦ ie, s-ar părea că vorbesc mai puţin. copilărie ce le place păsirăvilor să goste şi fideiilaie. Acum, în viile trupului Şard, peste 2.200 lei. Numai aşa se explică faptul că-n ulliimil
* Dar, in schimb, au învăţat să ascul­ mărunce: brînză de vacă nesărată, muncitorii muncesc de zor pen­ timp am trimis bătrînilor pesle 5.000 lei, iar ei s-au apu- ŞTEFAN CR1ŞAN
* t e ; să asculte foşnetul de mătase al amestecată cu gălbenuş de ou şi I. BĂLAN tru a termina tăierea de uşurare miner, şef de schimb la mina Vulcan
¦ pădurii, cînlecul păsărilor, fuga zglo­ şi îngropatul viţelor.
?¦ splină de vacă. Tot amestecul acesta Ţ'
¦
¦
* bie a izvoarelor şi poale, secreta e cernut prin sile, apoi pulverizat J

? zvâcnire a sevelor în plante, deasupra trocilor de alimentare. Du- ¦
*
O
¦ Pînă la urmă le convingi că aceşti pă 10—12 săptămâni puieţii sînt daţi ¦
¦ oameni¦răbdători şi tăcuţi, au inima la „şcoală". Pe malurile Riulni Ma- *
O blîndă şi mătăsoasă ca muşchiul ver­ re, sînt zeci de izvoare, ferite de ma- ¦
¦
¦
* de al pădurii, că pot indura imense rile viituri, unde se amenajează aşa ¦
C namilele „topliţe". Cu ajutorul unui ¦
¦ oboseli cu o nepăsare minerală, iă-
¦ dig se obţine ridicarea nivelului a.pei *
cuţi ca arborii.
* din albia izvorului, aşa numitul lu- *
¦ Am cunoscut la Gura Zlalei' pe citţ de apă' Pe acest luciu d.e apă ¦*
¦ maistrul păstrăvar — ş i ‘el un om al. sînt deversaţi puieţii, cam 50- -60 de ¦
*
¦
¦ pădurii ¦— pe nume Dell Ross Halo.
¦ bucăţi la 1 ni. p. „Şcoala" începe la ¦
e* La prima vedere i-ant dat 25 de a n i;
¦ I iunie. In limp de Irei luni puieţii ¦
¦ in realitate are 35. „Ozonul, apa
¦ rece" — mi-ani zis. Păstrâvarul are se dezvoltă binişor si sînt aclimati- ¦<>
¦ mişcările lente, vorba domoală şi un zafi în noul. lor mediu. Grătarul lo- *
* pliţei se ridică, şi păslrăveii pleacă *
¦

surîs de parcă pe o frunză s-ar pre­
linge o rază de soare. Un om care
nu-şi iese din fire niciodată.

Dar, să vorbim cile ceva şt despre
păstrăvi. .Nn văzut atiţia pe Rîul
Marc, cum pe nici un rin din ţară
n-am văzul. In domele adinei, în
repezişuri spumante, ei mişună, lunecă
prin unde, se zbenguie în lumina soa­
relui.
¦
¦

t**

*
¦
*
¦
¦
¦
¦o
¦
¦
¦
¦
<•
*
¦c*
odată cu. apa din lopliţă în Riul Mare *
să dea piept cu viata,¦ să crească,

¦
Pescăriile sportiv! Cînd vei vedea ¦
în apele Rialul Măre un păslrăv fru- «
mos ca o bijuterie lucrată cu mi- %
gală şi arici, să şti că el a frecat de X
mai multe ori prin mina maistrului %
păstrăvar. Să şti că bucuriile fără %
seamăn pe care le încerci cind sein- X
leiază acest trofeu de preţ în virful *

¦ Păsirăvăria lui Halo e alături de sforii de nylon le datorezi in mare L
¦ uri pîrlu mai sfi.s de Gura Zlalei şi
¦ are menirea de a repopula apele Ria­ parlc şi maistrului păstrăvar Dell *
¦ lul Mare şi ale ailor riuri cu păs­
¦ trăvi indigeni. Aiuial, prin grija şi Ross Halo de la Gura Zlalei. *
¦ strădania maistrului păstrăvar, sînt
¦ deversaţi in Rial Mare, cam 300.000- Cine e D ell'R oss Halo? Fiul unui « ¦L
¦ italian expatriat, la noi ca muncilor %
¦ de păduri. Tatăl păstrăvariilui moare X
¦
¦ de tînăr îiilr-un accident de muncă, ¦
¦
*

¦ 400.000 puieţi de păstrăvi. Ramura zootehnică aduce gospodăriilor colec- (dor valoarea zitei-muncă. De aceea colectiviştii se IN C LIŞEU : Citeva din animalele gospodă-
* Vreţi, să şiiţi cum se obţin puieţii? iar fiul dă piept ca viaţa ta vîrsla
O
¦O Păstrăvariil prinde cu undiţa, femele fragedă de 10 ani, cînd face pe zi- tive mari venituri băneşti, venituri care ridică sini* străduiesc să dezvolte an de an fermele de animale, riei colective „Steagul roşu" din Miercurea raionul

Sebeş.- i -.1

? —sAV - SAV' 'AV 'A 'V '