Page 48 - 1957-11

WAV.

Fag- 2 . .. DRUMUL ' SOCIALISMUL Nr 907

En55vniuî ss

fX ,, ' ' 'i Muncind cu temei,BihlSofecă p a tro a n ă Acţiune frumoasăiiiHiiiiiiiiiHiiiiiiuBmwtmwttiuwt
55
Intre bibliotecile sprijinite de Bi­
blioteca centrală regională, se numă­ obţii roade bogate44 Acum cîtevă zile comitetul executiv
ră şi biblioteca Casei pionierilor din al sfatului popular din comuna Balşa,
Deva. VULCAN (de la subredacţia tea zilei de 7 Noiembrie, un bo­ raionul Orăştie, îndrumat de Comi­
noastră voluntară). — In cadrul gat program de cîntece munci­ tetul comunal de partid, a convocat
Tovarăşa Răşinar Ecaterina, de la Clubului muncitoresc din Vul­ toreşti şi populare, în prezent o sesiune lărgită la care au partici­
aoeastă’ unitate, prin măiestria citi­ can, zi de zi se desfăşoară tot pregătind un concert în care
rilor artistice şi a povestirilor de bas­ vor figura cîntecele: „Stepa" pat toţi deputaţii, salariaţii sfatului,
me, a atras copii în jurul cărţilor mai intensă activitatea forma­ de Sfeşnikov, „Rămas bun co­ reprezentanţi ai organizaţiilor de ma­
bibliotecii casei pioniereşti. ţiilor artistice. drului" de Mendelson-Bartholdy. să şi ţărani fruntaşi în treburile gos­
podăreşti din sat.
De curînd tovarăşa Hertz Ludmila

de la biblioteca regională, în colabo­ „Linp, Leano" şi „Joc de doi" La această sesiune s-a discutat pro­
rare cu Rejeb Elena, bibliotecara ca­ de Nicolde Ursu. blema reparării şoselei principale şi
sei, au organizat o seară de basm. In s-au format echipele care să mobili­
cadrul plăcut al camerii de poveşti, în Nu putem să nu menţionăm
pe iov. Florian Moduna, Ioan

jurul focului artificial, 22 de pionieri şi M unteanu şi Sofia Balâban, care zeze cetăţenii la executarea acestei

elevi din clasele mici au ascultat cu­ deşi vîrstnici, între 55— 60 de lucrări. A doua zi, echipele formate

minţi şi atenţi povestea. aţii, frecventează cti multă re­ au mobilizat toţi cetăţenii din sat
Zilele trecute, cu prilejul unei seri gularitate repetiţiile. atît cu braţele cît şi cu atelajele, şi
sub supravegherea tov. Aron Pîrva,
literare, bibliotecara Hertz Ludimla a Fanfara şi tarăfUl care numă­ Cornel Tomescu şi Gheorghe Mihuţ,
făcut o citire artistică despre Asaltul ră peste 38 de persoane, nu se
palatului de iarnă şi „Comoara". lasă mai prejos. Ele Se pregă­

Aceste manifestări au contribuit la tesc pentru concertul pe care îl s-a început reparatul şoselei. Numai

creşterea numărului de cititori la 136. vor prezenta în curînd. în această zi, s-au reparat peste 2.500

Fleacă Anuţa din clasa a IlI-a a Nu acelaşi lucru se întîmptă m şosea.
citit 21 de cărţi, Guran Dumitru din cu echipa de ddhsuri, unde res­
Directorul şcolii Noul oraş muncitoresc a V ll-a, împreună cu surioara lui mai Datorită muncii perseverente ponsabil e tov. Vişan Elena şi Cu multă dragoste au muncit ţă­
mică, Ileana, din a IlI-a a citit 35 a dirijorului Ghehan, şi a co­ ranii muncitori Octavian Buda, Gheor­
SE B E Ş (de la subredacţia cu un bogat material didactic, O din Hunedoara, azi în cărţi în acest an şcolar. Todea Ion din mitetului de întreprindere, s-a echipa teatrală de care răspun­ ghe Moga şi Petru Teodor a Florii CU
plină construcţie, se în­ clasa a IV-a — 24 cărţi şi Miheţ Eu­ reuşit ca în cadrul clubului să de tov. Constantiriescu. atelajele, Iosif Stănilă lui Constan­
noastră voluntară). Pe Ungă materialul didactic frumuseţează pe măsură genia dintr-a Il-a — 15 cărţi. se organizeze un cor compus din tin, Iosif DanciU lui Ioan, cu braţele.
180 maturi şi pionieri. Revine ca o sarcină tov. Bin­ De asemenea se evidenţiază tinerii u-
Despre hărnicia, priceperea, prim it de la secţia de învâfâ- ce lucrările înaintează. Cititorii bibliotecii noastre sînt mici, der Francisc, responsabilul clu­ temişti Ionică Traian, Aurel Moga, Au-
Aproape în fiecare zi, noi munci­ dar... rnîine vor’ fi oameni mari şi pe Acest cor a prezentat, in cins- bului, precum şi comitetului de guştin Todea şi Adam Buda.
rezultatele obţinute şi dragos- rrânt şi cultură au mai fost prietenul cîştigat din copilărie — car­
tori devin locatari bine primiţi în tea — nu-1 vor părăsi niciodată. întreprindere, să la măsuri pen­
tea de muncă a tov. Septimiu confecţionate 70 planşe, s-au blocurile ce se construiesc pentru ei. tru a da viaţă şi acesior for­ I. MOGA ^1
ÎOMÂ PlENARU maţii.
In clişeu : o nouă stradă în ora­
şul muncitoresc. LUCA DUMITRU

Munteanu, directorul şcolii de făcut diverse împăieri de ani- coresp. voluntar

7 ani din Roşia de Secaş, s-a rnale, etc., şcoala din Roşia de Aşa iio se face politehnizare.. corespondent ]
dus vestea în întreg raionul Secaş ajungînd astăzi una din

Sebeş. şcolile fruntaşe pe raionul MUNCITORI AGRICOLI, TEHNICIENI
ŞI INGINERI AGRONOMI!
Fiu al învăţătorului pensio- Sebeş, O zicătoare populară spune pentru organizarea atelieru­ deoarece Atelierele C.F.R., de dotat cil un strung şi cu un
că începutul este greu. Ciu­ lui de lăcătuşerie, de altfel astă dată, nu dll dat spriji­ electropolizor, pe lingă cele­ Citiţi cu regularitate publicaţiile agricole pentru
nar Ştefan Munteanu, — pri- Tov. Septimiu Munteanu, dat, însă, mi se pare faptul şcoala medie este patronată nul necesar şcolii în pri­ lalte Unelte şi scule. Este a f i la curent cu ultimele realizări în acest domeniu.
că la Şcoala medie mixtă din de către Atelierele C.F.R. vinţa politehnizării, nu s-a adevărat. Dar iot atît de a-
mul care a pus bazele întovă- ştie să-si creeze şi timpul ne- Simeria, zicătoarea înţeleap­ interesat îndeaproape de felul devărat este şi faptul că mai Abonamentele se primesc de către difuzorii de
Elevii, în atelierele şcolii, cum se instruiesc elevii în a- bine de cinci luni, de cihd presă de la sate, de către factorii poştali şi la o fi­
răşirii agricole din comună - cesat htru a se a • de tă a poporului se răstoar­ în anul trecut, au confec­ s-au instalat în atelier, staii ciile şi agenţiile PTTR.
nă. Aici, se pare că înce­ ţionat diferite obiecte din ta­ telierele şcolii şi dacă au
tov. Septim iu Munteanu, este , putul nu este aşa greu, pre­ blă, care au reclamat tăieturi, la dispoziţie materiale nece­ în repaus. Cauza acestui
cum de greU este să con­ sare pentru îndeplinirea pro­ prea lung repaus este la sec­
director al şcolii din toamna dctm tatea culturala şi obşteas- tinui lucrul început îndoiri, nituiri, etc. De ase­ gramei şcolare. Programa a- torul de reţele din Deva, ca­
menea au învăţat să mînuias- naliiică cere confecţionarea de re nici pînă astăzi nu a putut
anului 1954. La numirea sa în c& d'ut cadrul comunei, ca de- Anul şcolar trecut s-au că bine pila, conjecfionind echere din tablă, compase de face o racordare de la re­
organizat la aceaslă şcoală Variate figuri geometrice. grosime, ele., dar atelierul
această funcţie, şcoala de 7 putat al sfatului popular comu- două ateliere: unu! de tîm- ţeaua din stradă la şcoală,
plărie şi unul de lăcăiuşe- Dacă anul trecut, munca şcolii nu dispune de mate­ cil toate că acUrti vreo două
arii din Roşia de Şecaş, era îti- nai, ca membru al comitetului rie, cu Utilajele şi sculele în domeniul poliiehuitării a riale necesare confecţionării tuni a fost pe Id şcodlă un
fost mulţumitoare, anUl aces­ pieselor amintite. delegat de la sectorul reţelei
tr-o stare aproape de piîhs. executiv şi ca preşedinte al co- necesare. NU putem să nu ta, cel puţin pînă acuma, din Deva. Din activitatea culturală a clubului
amintim sprijinul acordai de nu s-a făcut aproape nimic. S-a arătat anul trecut bă
Ctidirea se dărăpăna fot M m ism ie im Scluire din Atelierele C.F.R. — Simeria, Acest lucru este şi explicabil, atelierul de lăcătuşerie a fost Prof. F. CIOARA cooperativelor meşteşugăreşti din Alba iulia

mult, curtea era neunpre muita muna.
,j .
— teren de vilegiatura al por-

cilor şi vitelor. in sălile de * 1, mai m u^> tovarăşul di-

clasă, bătrînele sobe din tuci, rector al şcolii din Roşia de j In cinstea zilei de 7 Noiembrie, clu­ Ceea ce este regretabil, e că, coo­
roase şi crăpate, nu mai fă- Secaş, mai are timp şi să stu- ^ bul coopefătiveî meşteşugăreşti din perativele meşteşugăreşti din localitate
Alba Iulia a desfăşurat o activitate nu prea îşi dau interesul în a mobiliza
ceau faţă, duşumeaua era coş- dieze pentru facultatea de ştiin- < care merită să fie semnalată. cît- mai mulţi tineri în activităţile cul­
cobită, material didactic tiisufi- ţe naturale din Cluj, secţia fă-1 turale ale clubului lor, ca astfel să
Din fondurile puse la dispoziţie de
cient, iar îhvăţămiîHtlil se de$- ră frecvenţă. Din cele p e s te }

făşura... aşa şi aşa. 1-000 volume din biblioteca către U.R.C.M. Deva, s-au cumpărat poată lua fiinţă şi o echipă de dan­

Din cele de mai sus se vede personală, multe s-au plim- O aspeti nepoftiţi cărţi literare, tehnice şi ideologice în • suri şi una de teatru.
că aici se cerea treabă nu glu- bat pe toată valea Secaşului, valoare de 2.000 lei, mărindu-se astfel O altă latură negativă care va tre­
numărul volumelor cu peste 200. In
mă. Treabă pe care nolil direc- ca semn al dragostei pentru lu- l momentul de faţă biblioteca dispune bui să fie remediată foarte urgent,
de 1.800 volume cu 212 cititori. Pînă este lipsa de combustibil.
tor, bazat pe cadrele diddctice, minarea poporului. Teatrul de stat „Valea Jiului" tru colectivul său de -a prezenta respectivă, tehnicienii teatrului la sfîrşitul acestui an fondul general
cu concursul sfatului popular, are în itinerariile turneelor sale rezultatele activităţii, în oraşul au fost prezenţi la Sală perttru a al bibliotecii vă creşte cu încă 1.000 Clubul nu dispune de Ieftine şi ca
cu ajutorul orgahizaţillot de IULIAN I0NAŞ şi oraşul Deva. E o cinste pen- de reşedinţă a regiunii. Această pregăti şi montarea piesei. Timp lei. şi anul trecut repetiţiile se ţift în' frig.
bază şi a celorlalţi factori din intenţie — sarcină însă, nu e suficient şi pentru serviciul ce­ Dacă nu se vor lua măsUri de către
comună a realizat-o. Astăzi, r*\J cu activitate bună întîmpînată aci de către toate fo­ rut, ştiut fiind că spectacolul în­ Clubul dispune şi de o brigadă ar­ cooperative şi, în această direcţie, se
rurile, aşa cum s-ar cuveni. Un cepea la ora 21. tistică de agitaţie compusă din 10 perj ' va ajunge la o activitate tot mai re­
Cinematograf soane, care în intervalul de la 1 iulie dusă a clubului, pe măsura în care
exemplu : în ziua de 22 octom­ şi pînă în prezent a avut şapte ieşiri frigul se înteţeşte.
deşi veche, clădirea are un as­ HAŢEG (de la subredacţia noastră cîştigători sînt următorii tovarăşi: brie 1957 a fost programată în Asistăm la o discuţie : în faţa membrilor cooperatori. Brigada
pect de adevărată şcoală. voluntară). Magda Szocs, Aristică Spătaru, Emiriă Deva prezentarea piesei „De a dat concurs Casei de Cultură raio­ Iri momentul de faţă se fac repetiţii
Curtea este împrejmuită, cu un Schmidt, Ion Ciora, dr. Victor Alicu luni pînă luniil, de N. Constan- Tov. Sonenschein (directorul nală, cu unii din echiperii săi, la of- asidue în vedefea susţinerii uriiii nou
gard de sîrrfiă împletită. Locul Colectivul cinematografului „Popular" şi Cornel Iacoboni. Ca premii li s-au tinescu şi G. Voinescu. Fireşti întreprinderii regionale de cine­ ganlzarea unor serbări ocazionale. program artistic.
sobelor dih tuci a fost luat de din Haţeg (responsabil Ciheza Perl), decernat biciclete, aparate de radio, sînt serviciile tovărăşeşti, mai matografie) — La ora asta se
a obţinut frumoase succese, îndepli- servicii de masă, serviete, abonamente ales între instituţii de artă, Con­ vine ? NU Se putea mai de dimi­ N. BOIERU
nindu-şi planul, pe luna octombrie a.c., la filme etc. neaţă ? corespondent
ducerea cinematografului ,a soli­
cele din teracotă, iar d u ş u m e a - p r o p o r ţ i e de 114 la sută. Dintre membrii personalului cine­ Regizorul: — N-am găsit ma­
matografului s-a remarcat, în tot cursul citat teatrului concurs pentru şină pentru transportul decoru­
ud; reparată şi uleiată. \ La acest succes s-a putut ajunge rilor. Nu e un motiv pentru OOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXX* OOOOOOOCKX

In vâră, grătlifia şcolii a fost măsuri!or ,uate în vederea in- C LASAMENTUL

urm din. cele mai frumoase d in \.sării de niatinee speclal(, ek lunii octombrie a.c., Ion Stegarescu, o- montarea unui cadru de catifea, greutăţile ce ne faceţi mereu. de fotbal
raion. Şcoala este înzestrată [ De asemenea, s-a organizat şi un pcratorul şef, care a asigurat o bună după etapa Xlî-a
vizionare a filmelor. pentru festivităţile în cinstea , Tov. Sonenschein: — Noi sîn-
jconcurs de recenzii de filme, al căror Marii Revoluţii Socialiste din tem stăpîni aici. Dumneavoastră
NICU SBUCHEA Octombrie. La ora 13, în ziua sînteţi „oaspeţi nepoftiţi11.

Restul, vom povesti. Regizorul 1. Energia Lonea 12 8 3 î 4 4 - 1 8 19
a cerut cabine penlru actori.
Tov. Sonenschein a avut „ama­ 2. Progresul Zliatma 12 9 1 2 31—20 19
bilitatea" să „plătească11, acor-
Realizarea planului la achiziţii dînd pentru măchiarea şi costu­ 3. Recolta Sebeş 12 8 1 3 24— 12 17
marea a 12 actori, un birou de
12 m.p. Menţionăm că distribu­ 4. Energia Aninoasia 12 4 25— 14 14
ţia cuprindea atît bărbaţi, cît şi
femei. S-au cerut lemne pentru 5. Locomotiva Simeria 12 5 30— 19 14
încălzitul cabia&i şi s-a primit
sarcină neglijată de U. R. C. C. Brad refuzul tov. Sonenschein. 6. Energia Căian 12 4 25—25 14

Nu vrem să comentăm atitu­ 7. Energia Vuloan 12 3 31—20 13
dinea tov. Sonenschein. Ne mul­
ţumim doar să considerăm că ar &. Progresul Deva 12 5 24—22 13
fi bine ca tovarăşul director al
întreprinderii regionale cinema­ 9. Dinamo Orăştie 12 5 18—21 12
tografice să arate mai multă în­
In această perioadă a anului, preocupare pentru realizarea colaborarea cu sfatirile populare cu talpă de piele, a îmbrăcămin­ ţelegere faţă de cei ce au sar­ 10. Energia 115 Hunedoara 12 8 15—28 8
bunii gospodari îşi fac socotea­ planului la celelalte produse: la Baia de Criş, Rib'iţa şi oraşui tei de sezon. Acestea lipsesc din cina culturalizării maselor.
la realizărilor, îşi văd rezultate­ ouă, friicte, diverse legume, etc. Brad, a fost de uri real folos cooperative nu pentru că ele 11. Energia Gheţar 12 7 12—24 8
le muncii ior de-a lungul anului. pentru realizarea sarcinilor coo­ n-ar exista in depozite, ci pen­ MAR IA DUM1TRESCU
Care sînt cauzele acestei perativelor respective. Conduce­ tru că există prea multă negli­ 12. Energia Alba 11 8 10—27 6
Prilejul de a cîntări realizările jenţă. Se pare că îri repartiza­ Credite acordate
rea justă a mărfurilor, însăşi 13. Locomotiva Teiuş 11 7 9—23 5
U.R.C.C. Deva, manifestă oare- ţărănimii muncitoare
oari... preferinţe. Este adevărat 14. Energia 30 Decembrie 12 10 11—36 4
că drumul spre Brad e mai greu In primele trei trimestre ale anu­
şi lipsurile ivite în timpul acti­ stări de lucruri? rile acestor cooperative s-au ori­ de străbătut cu maşina. Asta în­ lui 1957 Banca Agricolă a. acordat ETAPA VIITOARE
să nu îndreptăţeşte pe tovarăşii ţărănimii credite pe diferite termene
vităţii, nu este scăpat, fiecare entat bine asupra problemei şi din conducera Uniunii regionale în valoare de 889.795.000 lei. Acesta Recolta Sebeş — Ener gia Alba
a cooperativelor de consum să este un important ajutor acordai de
întreprindere şi instituţie, cău- Se va argumenta probabil de U.R.C.C. Brad a cunoscut acest neglijeze raioanele periferice. către stat, de către clasă muncitoare, Locomotiva Simeria — Locomotiva Teiuş
Faptul că tovarăşii din condu­ ţărănimii muncitoare pentru sporirea
tînd să înveţe cît mai multe lu­ către conducerea U.R.C.C. Brad lucru, dar nu a căutat să le ex­ cerea U.R.C.C. Deva au luat producţiei agricole şi creşterea nive­ Progresul Deva — En ergia 30 Decembrie
cruri bune, pentru activitatea de că planul care şi l-au prbpus tindă şi în activitatea celorlalte cunoştinţă mai mult prin tele­ lului de trai.
fon de nevoile raionului Brad, Diniamo Orăştie — En ergia Vuloan
arată o gravă lipsă de preocu­ D in.sum a totală a creditelor acor­
viitor. pentru achiziţionarea diferitelor cooperative din raion. pare pentru cerinţele oamenilor date o parte însemnată o constituie Energia Călan — Ener gia Ghelar
muncii din acest raion. creditele pe termen lung. De aseme­
Un bilanţ al activităţii sale în pfodlise a depăşit forţele şi po­ Un fapt care a determinat şi nea sute de miiioane de lei au fost Energia 115 Hunedoa ra — Energia Lonea
problema realizării sarcinilor de sibilităţile raionului. Să fie a- determină încă — pe unii sala­ Cu toată pasivitatea manifes­ acordate drept credite pe termen scurt
achiziţii i-a făcut de curînd şi devărat ? O analiză amănunţită riaţi ai cooperativelor şi chiar pe tată pînă acum în problema a- la peste 1.532.000 de producători in­ Meciul Energia Aninoasa — Progresul Zlatna se joacă la
Uniunea raională a cooperative­ va demonstra contrariul. Nu se .cei de la U.R.C.C. .să rămînă chiziţiilor, starea de lucruri poa­ dividuali, gospodării colective, înto­
lor de consum din Brad. Acest îndoieşte nimeni, nici chiar con­ mai mult în birou, a fost acela te şi trebuie să fie' schimbată. vărăşiri agricole şi asociaţii care au 28 noiembrie 1957
bilîanţ n-a adus U.R.C.C.-ului ducerea U.R.C.C. Brad, în faţa al neconcordanţei preţurilor de cultivat şi Valorificat pe bază de con
satisfacţia de a-şi vedea rezul­ situaţiei scriptice că sarcina de pe piaţa neorganizată şi cele o- Ce trebuie făcut tracte plante tehnice, medicinale, le Jocul Locomotiva Teiuş — Energia Alba, se va rejuca la
tate bune în rritincă, aşa cum de plan putea fi, dacă nu depăşită, ferite de cooperative. Această ne- gume, fructe, precum şi pentru con
exemplu s-au văzut în realizările măcar realizată. Cauzele nerea- concordanţă manifestată mai pe viitor ? tractări de animale şi produse animale 1 21 noiembrie' â.c., La Sebeş.

planului de contractări. lizării trebuie căutate în pri­ mult aparent, nu a fost analiza­ Tovarăşii din conducerea O atenţie deosebită s-a acordat dez
mul rînd într-o preocupare sla­ U.R.C.C. Brad trebuie să schim­ voltării şi întăririi economico-organi
Cu planul de achiziţii — ex- bă, pentru ca unităţile coopera­ tă temeinic, dimpotrivă a fost be atitudinea în privinţa achi­ zatorice a gospodăriilor colective şi
cCptînd finul şi paiele — în tri­ tiste să-şi îndeplinească rolul de folosită oa argument penlru jus­ ziţiilor. Comitetul raional de întovărăşirilor agricole. Aceste unităţi
mestru! IV al anului în curs unităţi socialiste la sate. Alege­ tificarea comodităţii. O analiză partid şi sfatul popular raional, au primit în cele trei trimestre ale
U.R.C.C. Brad, se prezintă slab. rea oamenilor care să se preocu­ de fond în privinţa aceasta, fă­ trebuie să dea un sprijin mai anului credite pe termen scurt pentru
pe de această problemă s-a făcut cută cu producătorii agricoli, ar calificat U.R.C.C.-ului pentru re­ producţie şi pentru contractări, precum
Este deajtins să enunţăm faptul la întîmplare. Cum să se poată fi scos în evidenţă avantajele zolvarea acestei sarcini. Perioa­ şi credite pe termen lung pentru
că la produsul grîu, U.R.C.C. a realiza sarcinile la cooperativa mari pe care le au cei care va­ da conferinţelor despre impor­ investiţii în valoare de 291.610.000
realizat pînă acum doar 4,88 la lorifică produsele prin coopera­ tanţa achiziţiilor a trecut. Este lei.
sută, din planul său. Adăugăm „Munca noastră" din Vaţa de tivă. Un mic calcul asupra chel­ timpul să se desfăşoare o mun­
aici, că dihire toate realizările, Jos, unde preşedintele cooperati­ tuielilor efectuate de producăto­ că de lămurire de la om la om,
la produsele prevăzute pentru a- vei se preocupă mai mult de pro­ rul care se deplasează de la o să se folosească din plin toate
chiziţionat, aceasta este cel mai blema bufetului şi a restauran­ distanţă de 18—20 de km. la posibilităţile existente în raionul
tului decît de celelalte treburi ? piaţa din Brad, care aduce după Brad, posibilităţi care pot asi­
mare procentaj realizat. Pentru gura îndeplinirea planului de a-
chiziiii, măcar salisfăcătcr pînă
achiziţionarea produsului po­ Cum se vor putea îndeplini sar­ sine nefolosîrea zilei de muncă, la sfîrşitul trimestrului IV.
rumb, deşi nu a fost prevăzută cinile la cooperativa din Buceş, plata căruţaşului şl alte cheltu­
o cantitate prea mare în raport a cărui conducere se preocupă ieli. suplimentare arată că e C. MICODIM
Cu posibilităţile economice ale de alte probleme, străine de ac­ mult mai rentabil pentru ţăra­

comunelor şl satelor raionului tivitatea cooperativei, lăsînd pe nii muncitori să valorifice pro­
Brad, s--dlt realizat pînă acUrU plan secundar sarcinile acesteia. dusele direct prin cooperative.

abia 110 kg. O deficienţă ivită în activita­ La crearea stării de fapt, a-

La celelalte produse prevăzu­ tea cooperativelor, este aceea a dică la aceea că producătorii va­

te pentru achiziţii, deşi există neahtrenării permanente a mem­ lorifică produsele pe piaţa ne-

posibilităţi de îndeplinirea pku brilor comitetelor săteşti, în re­ organizală a contribuit direct :4 » 2 0 l
\\» * ‘ -
nillui, s-au realizai cantităţi -ne- zolvarea sarcinilor cooperativei, lipsa de aprovizionare a coope­

satisfăcăloare. Prea puţine rea­ precum şi lipsa de colaborare rativelor cu mărfurile solicitate

lizări au fost obţinute la achizi­ cu organele sfaturilor populare. de cumpărători. In majoritatea

ţii de nuci şi varză. Aceasta însă Practic s-a dovedit că sprijinul cooperativelor se ridică proble­ Fără cuvinte

nu justifică cu nimic lipsa de membrilor consiliului sătesc şi ma alimentelor, a încălţămintei