Page 49 - 1957-11

Nr m
îndeplinirea planului de
în discuţia adunării generale
a organizafiei de bază
In sala şcolii personalului de
locomotive, de la depoul C.F.R.
Teiuş, s-a desfăşurat zilele tre­
cute adunarea generală de dare
de seamă şi alegeri în organiza­
ţia de bază. La adunare iau luat
parte toţi membrii şi candidaţii
de partid.
Din realizările obţinute
în producţie
Din darea de seamă a birou­
lui organizaţiei de bază, pre­
zentată de tov. Vasile Strem-
ţian, au reieşit în Ibună parte
succesele obţinute în lupta pen­
tru realizarea sarcinilor de pro­
ducţie, cît şi lipsurile biroului
organizaţiei de bază.
Cu sprijinul comitetului de
partid al complexului C.F.R.
Teiuş-Coşlariu, s-au obţinut suc­
cese frumoase în munca de mo­
bilizare a muncitorilor din de­
pou la îndeplinirea sarcinilor
de producţie. Astfel, planul de
producţie în kilometri conven­
ţionali a fost realizat în pro­
porţie de 106,98 la sută, la sute
tone briito — 109,19 la sută, la
kilometri ungere — 104,69 la
sută, iar la parcurs mediu zil­
nic la locomotive tren călători
— 100 la sută. Un sticces deo­
sebit s-a obţinut şi la prelungi­
rea parcursului locomotivelor.
Aşa de pildă, la parcurs între
două reparaţii generale, planul
a fost depăşit cu 121,26 la sută
iar productivitatea muncii pe în­
treaga unitate a crescut cu 7,84
la sulă, faţă de cît era planifi­
cat. Succesele frumoase pe care
le-a obţinut colectivul de munci­
tori din această unitate sînt o-
glindite şi de fapdul că, depoul
C.F.R. Teiuş, ,a primit îh se­
mestrul I al acestui an drapelul
de unitate fruntaşă pe ţară în
rariliira de producţie respectivă.
Irt centrul activităţii conduce­ re conducerea administrativă a
rii unităţii şi a organizaţiei de
bază stă, printre altele, sarcina
extinderii micii mecanizări şi sti
mularea inovatorilor şi raţionali-
zatorilor. Dintre inovatori, e-
xemplul cel mai bun îl consti­
tuie comunistul Simion Rancea,
care, din resurse interne, a con­
fecţionat un „braţ pivotant pen­
tru macara cu sarcina la cîrlig
de 350 kg.“. Aplicarea acestei
inovaţii rezolvă ridicarea piese­
lor grele pe platoul strungului
mare, lucru ce înainte se făcea
manual de către muncitori, cu
pîrghii. In prezent, datorită a-
Realizări frumoase obţinute
de silvicultori
Acţiuni patriotice ale
tineretului
Cea de a 40-a aniVetsdre a
Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie, este cinstită şi prin
însemnate realizări obţinute în
sectorul silvic al regiunii noa­
stre.
In cadrul „Lunii pădurii"
organizaţiile U.T.M. au mobili­
zat tineretul pentru a ajuta ,pe
silvicultori în munca de refacere
a pădurilor. Tinerii din regiune
au recoltat prin muncă volun­
tară peste 63.000 kg. ghindă. In
această importantă acţiune se e-
videriţiază tinerii din Miercurea
raionul Sebeş, care au recoltat
15.000 kg. ghindă, cei din Brad
care au recoltat 9.000 kg. Şi ti­
nerii din Baia de Criş care au
recoltat peste 8.000 kg.
In munca voluntară depusă la
culegerea ghindei, tinerii au rea­
lizat economii care se ridică la
peste 70.000 lei.
Dar sprijinul dat de tineret în
acţiunea patriotică de refacere
a pădurilor, nu se reduce numai
la adunatul ghindei. In multe
localităţi tinerii au împădurit în­ dure. Intr-un loc principal, s i­
semnate suprafeţe de teren de­
gradat. Pionierii şi utemiştii din
Brad şi Baia de Criş, au execu­
tat de exemplu lucrări de împă­
durire pe o suprafaţă de 56 hec­
tare. Tinerii din Dobra au exe­
cutat lucrări de împădurire pe
8 ha .iar cei din Geoagiu pe o
suprafaţă de 7 ha. Valoarea lu­
crărilor de împădurire efectuate
de ei prin muncă voluntară, în
cinstea zilei de 7 Noiembrie, se
rididă la peste 35.000 lei.
Refacerea pădurilor — bogă­
ţie de nepreţuit a patriei noa­
VIAŢA DE PARTID
Âdunarea generală
organizaţiei de bază
la depou! C .F.R . Teiuş
cestei inovaţii, manevrarea se
face de către un singur munci­
tor.
In ceea ce priveşte economiile,
pînă în prezent, această unitate
a realizat 373.252 lei şi 1.696,6
tone combustibil.
In darea de seamă s-a mai
scos la iveală şi faptul că, faţă
de anul trecut, munca politică
a organizaţiei de bază s-a îm­
bunătăţit considerabil, ceea ce
a contribuit la obţinerea de în­
semnate realizări în procesul de
producţie.
Lipsuri împotriva cărora
trebuie să lupte noul
organ ales
In adunarea generală s-a scos
la iveală faptul .că, deşi s-au ob­
ţinut rezultate frumoase, mai e-
xistă încă Şi lipsuri, mai ales
în activitatea organizaţiilor de
masă — U.T.M. şi sindical —
şi în munca de educare ,a ute-
miştilor şi nemembrilor de par­
tid.
Mai mulţi participanţi lia 'dis­
cuţii, printre care şi tov. Avram
Spineanu, mecanic de locomo­
tivă, au arătat că vechiul birou
nU s-a consultat întotdeauna cu
conducerea administrativă, asu­
pra măsurilor ce trebuie luate
pentru îndeplinirea planului de
producţie, nu a analizat mai pro-
fUtiti şi cu mai multă răspunde­
acestei unităţi, care se face vi­
novată pentru unele lipsuri ce
au existat aici. Organizaţia de
bază şi îri special tov. Vasile
Sttemţan, se oretarui organiza­
ţiei, nu s-ă ocupat îndeajuns de
instruirea temeinică şi de creşte­
rea numărului de agitatori, cu
ajutorul cărora să desfăşoare o
muncă politică de masă, la un.
nivel corespunzător cerinţelor.
Tov. Spineanu a criticat vechiul
birou şi pentru faptul că nu a
luat măsuri împotriva muncii bi­
rocratice, care se manifestă încă
la unii salariaţi din depou. Alţi
tovarăşi, printre care Laurean
Pădureanu, candidat de partid,
au arătat că, deşi a cerut să fa­
că parte dintr-o formă de învă-
ţămînt, nici pînă în prezent nu
a fost încadrat într-un cerc sau
curs de partid. Acest lucru do­
vedeşte că organizaţia de bază
stre — este socotită pe drept cu-
vînt o acţiune patriotică. Tinerii
au participat în masă la această
frumoasă acţiune. Falnice vor
creşte pădurile plantate de mîi-
ni'le lor harnice. Ele vor rămî-
ne o amintire neştearsă pentru
viitor.
Canton silvic de calitate
In acţiunea desfăşurată în ca
drul „Lunii pădurii", pădurarul
Vasile Dobreanu de la cantonul
nr. 1 Bîrsan-Vaidei, a mobilizat
utemiştii şi pe ţăranii muncitori
din satele Văidei şi Pischinţ
la adunatul ghindei şi a altor
seminţe necesare împăduririi, la
reparatul drumurilor de acces în
pădure etc.
O problemă de care s-a ocu­
pat cit mult interes pădurarul
Dobreariu, a fost aceea a edu­
cării ţăranilor muncitori în spi­
ritul dragostei faţă de păduri şi
a interesului pentru ocrotirea
lor. In acest sens, pe lîngă
munca de lămurire ce o desfăşoa­
ră cu orice ocazie, el a confec­
ţionat mai multe lozinci educa­
tive pe care le-a aşezat pe co­
paci, la locuri vizibile în pă­
tuat la intrarea în pâdiirea
Bîrsun, a amplasat o gazetă de
perete şi o cutie de scrisori.
La gazeta de perete se publică
articole interesante despre pă­
duri şi importanţa lor, se dau
îndrumări practice. Prin pădure
au mai fost confecţionate bănci
pentru odihnă şi s-au amenajat
locuri speciale pentru fumat.
Datorită muncii pe care a de-
pus-o, cantonul deservit de pă­
durarul Vasile Dobreanu, a fost
declarat, în cinstea zilei de 7
Noiembrie, canton de calitate.
DIWMUL SOCIALISMULUI V .
manifestă o oarecare subapre­
ciere faţă de învăţămîntul de
partid, faţă de .creşterea nivelu­
lui politic şi ideologic al mem­
brilor de partid.
Biroul organizaţiei de bază —
au arătat mai mulţi vorbitori —
nu a luat nici o măsură împotri­
va acelor membri de partid ca­
re nu vin regulat la şedinţe,
aşa cum sînt tovarăşii Vasile
Sîrbu, Cristea Solomon, Ion
Breaz II, Alexandru Cleţ, Teo­
dor Chiorean, Francisc Cadar,
Gheorghe Tiberiari şi iiici îrii-
potriva acelora oare, deşi vin la
şedinţe, nu participă la discuta­
rea şi rezolvarea problemelor ce
frămîntă organizaţia.
In adunarea generală s-a-u dez­
bătut şi alte laturi ale activită­
ţii biroului organizaţiei de ba­
ză, cum sînt problemele vieţii
interne de partid, primirea de
noi candidaţi şi membri de -par­
tid, propaganda de partid, etc.
Despre staza duodenală
Staza duodenală este o boală
care însoţeşte alte boli o a : hepatite
acute şi cronice, colecistite, enteroco-
lite, apendicite, afecţiuni ale organelor
genitale ta femei, abuzuri de alcool şi
de fumat, etc...
Duodenul este prima porţiune a in­
testinului subţire, iar staza duodenală
este expresia unei întîrzieri mai mare
de 30 de secunde a trecerii alimen­
telor incomplet digerate la acest nivel,
care sfe absorb împreună cu diferiţi
ferfftelîţi, realizînd o stare de intoxi­
caţie a organismului.
Sfmptomeîe bolii
Bolnavii prezintă în generat un ab­
domen excavat, datorită lipsei gazelor
intestinale, au greţuri cu un orar ca­
racteristic (se instalează dimineaţa
după primul dejun între orele 9— 10 şi
reapar ta orele 12— 13 pe nemîncate).
Pofta de mîncare este capricioasă şi
inconstantă, scade imediat ce bolnavul
începe să se alimenteze. De asemenea
apar dureri mai mult său mai puţin
intense dar de durată, localizate îri
spate şi iradiază în jos spre extremi­
tăţi, îrisoţită de transpiraţii accentuate 14 zile şi apoi repaus relativ fizic şi
şi senzaţii de Ieşiri.
Apar şi simptome datorite suferinţei
simultane a organelor vecine c a : bâ-
lonări, coloraţie gălbuie a ochilor (da­
torită ficatului), astenie pronunţată cu
tremurături âle degetelor (datorită coa-
fectării pancreasului) etc.
Există şi 6 serie de simptome gene­
rale c a : stări de nelinişte, debilitate
sexuală, astenie musculară, ipotensiu-
ne arterială, slăbire adcentuată, anemie.
Bolnavii prezintă şi o serie de sim­
Elanşi dragoste de muncă
Pe malul sting al Cernii, acolo unde
apa părăseşte oraşul Hunedoara, a
apărut caid de Im ită vreme, uri mic
şantier. Mic pentru că nu se întinde
pe o suprafaţă mare. Lucrările ce se
fac pentru mărirea capacităţii fabricii
de var sint desiul de însemnate. Ele
sînt.. conduse de un om .voinic, şi cu
faţa brăzdată de riduri, ampreia su­
ferinţelor de pe vremea cînd îşi po­
tolea foamea cu mămăligă şi castra­
veţi bttrdujiţt. II cheamă Carol Hel-
lermann şi este din satul Aurel Vlai­
cii, raionul Orăştie. N-a plecat el din
sat aşa de flori de măr. Sărăcia a
fost . aceea care, l-a forţat încă din
tinereţe să plece „în străini", numai
pentru a-şi îndulci întruciiva iraiul.
Spun uinirucilva" pentru că niciodată
cit a lucrat la ,jDerub.au", la asfal­
tarea şoselelor, nu i S-a răsplătii mun­
ca, deŞi mtincea dtli zori şi pină sea­
ra. De mutică, iii! mai vorbim, mun­
cea cit trei. Ei, dar a sosii şi ziha
cînd munca a începui să fie răsplă­
tită aşa cum trebuie. AtUiici) mai-
sfrtll Heliermann, a începui să lu­
creze pe Utilii din şantierele Hune­
doarei. Atunci, Hunedoara era ta în­
ceputul transformării ci intr-un puter­
nic centru industrial. Aşa că maistrul
Carol Heliennănn este martorul pro­
cesului de schimbare a Hunedoarei
vechi — cu cileva furnale mici — în-
Ir-o Hunedoara nouă — cu încă două
furnale gigantice, cu o fabrică de
Cocsificare a cărbunelui şt multe al­
tele, cu locuinţe „lux" pentru mun­
citori, cu parcuri frumoase unde si-
la
de Inovaţii
Printre inovaţiile expuse în-
tr-una din sălile consiliului sin­
dical Deva, aceea a tov. Alexan­
dru Jos;an, mecanic ta întreprin­
derea „Bampotoc" Deva, deşi nu
prea mare ca dimensiune, îri
urma unui studiu amănunţit,
oricare îşi dă seama că aceas­
tă inovaţie făcută pentru îmbu­
nătăţirea procesului tehnic îri
prelucrarea pietrii, este extrem
de preţioasă.
înainte se făceau manual nu­
mai trei găuri în 8 Ore de mun­
că. Prin introducerea acestui
dispozitiv acţionat de curent e-
lectric, se pot executa îri acelaşi
timp, 24 de găuri. Inovaţia tov.
Alexandru Josan aduce şi o ma­
re economie.
In cadrul expoziţiei sînt pre­
zentate şi alte inovaţii interesan­
te făcute de muncitorii de la În­
treprinderea „1 Mai", T.R.C.L.H.,
I.A.R.T., P.T.T.R., etc.
Tov. Nicolae Mănescu, radio-
tehnician la P.T.T. Deva, are
prezentate două inovaţii inte­
resante, dintre .care .dispozitivul
de ooomutarea antenelor îri oaz
de furtună, este cea mai de
Seamă.
P. JURCONl
corespondent
ptome nervoase: stări de depresiune,
astenie psihică, scăderea capacităţii de
rflUncă, incapacitate de concentrare,
senzaţie de frică şi dureri de cap.
Bolnavii prezintă subfebrilităţi (37—
37,5 grade), însoţite de fior mai ales
după masă şi fenomene alergice (urti-
cărie, mîncărimi ale pielii).
’MÎEKMIh
Diagnosticul de certitudine se pune
pe baza unui examen radiologie, c'âre
relevă o întîrziere mai mare de 30
de secunde a tranzitului duodenal.
Staza duodenală este 6 boală vinde­
cabilă, cu condiţia ca să se respecte
prescripţiunile medicale, mai ales în
timp.
Tratamentul bolii •'
-.w. .1 ¦«*., ..
Tratamentul stazei duodenale vizea­
ză două obiective: staza duodenală şi
tratamentul bolii primitive (hepatite,
apendicite, etc.).
Repaus absolut la pat în primele
intelectual timp de 6 săptămîni, este
riecesar.
In acest timp se administrează seda-
tive nervoase (bromuri, luminat, no-
vocaină). Regimul va fi fracţioriat şi
frecvent (5 mese la zi), bogate în
dulciuri şi vitamine şi sărac în gră­
simi. Se recomandă bolnavilor un ceai
cald după mesele principale. După ma­
să bolnavul va respecta repaus obli­
gator la pat.
Tratamentul stazei duodenale este
complex. Se vor administra antispasti­
derurgistul şi constructorul hunedo-
rean se recrează ih tihiiă, fără grija
zilei de miiiie. La făiiritea acestor
uriaşe construcţii, Carol Heliermann,
ate partea lui de contribuţie. Deşi are
o vechime de 33 de ahi în cimpul
muncii, e iot iîiiăr. Tînăr, in sensul că
nu dă înapoi în faţa greutăţilor.
hilr-o zi, Carol Heliermann a fost
chemat de conducerea l.C.S.H.-ului să
ta în primire şantierul unde se con­
struiesc încă două cuploare de ars
var şi un depozit mare de piatră de
calcar. A lăsat şantierul estacadei în
seama altora şi a plecai acolo unde
era necesar.
...Săpăturile sînt gata. In locul să­
pătorilor au venii zidari, monlori, fie-
rart-belonişti şi betonişti. De acum
începe milnca mai grea, mai de răs­
pundere. Carol stă sub un şopron im­
provizat pentru adăposlirea mâieria-
lelor. E ddîncit în studiul schiţelor.
Pe şantier e noroi mare, un noroi o-
bişnuit pe şantierele de construcţie
în zilele ploioase. De după o stivă
de cărămidă, a apărui un M ăr. Era
tare agitat.
— Tovarăşe Heliermann 1 Tovarăşe
Heliermann / Hai că a pătruns apa. S-a
dus dracu' tabla.
Heliermann a aruncat schiţele pe
nişte saci de ciment şi a fugit la lo­
cul cu pricina, bombănind:
—- Nu le-am spus eu că o să fim
inundaţi ? Dar ăi cu cine ie-nţelege ? I
Aşlia de la IPROMET cred că nimeni
nu-s ca ei. Ce mare „crimă" am fi
făcui dacă in plus de planul lor mai
Birocratul, în mediul său..
L A C O T A noo
Pe drumul ce duce spre
depresiunea munţilor Sebeş,
la cota 1 1 0 0 , întîlneşti ici-colo
ălrduri de oi păzite de cite
un copil. Uneori eşti cuprins de
teama liniştei care domneşte. Şi
cum urci mereu prin întunericul
ce te-nconjoară, te pomeneşti
deodată inundat de o lumină fee-
ce (Papaverină, atropină, spasmoverin),
Novocaină pe gură 3 linguri la zi aso­
ciat cu Phenergan, pansamente gas­
trice (bismut carbonic). Se vor pres­
crie vitamine, în special vitafriinele A,
D2 şi B complex. Slăbirea va fi bine
influenţată de insulina 10 u. la zi.
Tratamentul fizioterapie va consta
din aplicare de raze ultraviolete pe
întreg abdomentil, alternate cu raze
ultrascurte pe regiunea duodenală. De
asemenea cum am amintit, se va trata
boala primitivă, adică hepatitele acute
şi cronice, colecistite, pancreatitele, etc.
Dr. BERIAN NICOLAE
Cîti va dintre cei cn care
ne vedem zilnic
Desigur că o parte din oamenii cu
care ne intilnim zilnic sint şi vinză-
torii, acei lucrători care ne deservesc
de dimineaţă pină seara in sutele de
magazine din regiunea noastră. Vîn-
zăiorii sînt oamenii cil care ne sfătuim
deseori: cef material să-mi iau, ce cu-
loare mi-ar sta mai bine, dacă cos­
tumul e potrivii, ce cadou mai frumos
să fac pentru cutare sau cutare oca*
zie, de nu, unde pot să găsesc ? etc.A
ele. Cu toată atenţia, după puterii(ţ
lor, ei se străduiesc să satisfacă Ut,
mai bine cerinţele miilor de consuniOA
lori pe care-i deservesc zilnic
Nouă ni se pare un lucru simplu şl
firesc. Ba uneori facem chiar excese îri
pretenţiile noastre. Rareori însă ne gin-
dim la munca grea, plină de răspun- responsabilul magazinului In aceeaşi
construiam un puţ colector de ană? I
Acum, o să le convină paguba? Dar
să nu ¦pierdem vremea. Ei, băieţi, pu­
neţi pompele in funcţiune. Apa trebuie
dală afară cit mai repede, aslfel pa­
guba o să fie şi mai mare I
Iii cileva ore, apa a fost evacuată.
Dar asia nu e iotul. Apa continuă să
vină. to a te lucrările de înlăturare ă
inundaţiilor se petrec sub privirile a-
tenie ale maistrului Helleriiiann:
— Şi ioiuşi trebuie să facem lin
piiţ colector aici, în mijlocul săpă-
lurilor. Aia de la IPROMET n-au de­
cit să ¦srară în sus de un metru. Nu
mă priveşte. Trebuia să prevadă în
pian acest lucru... Puţul îl facem cam
aşa: iăiem tabla îh mijloc, rotund,
şi apoi facem o săpălură de un me­
tru in jos. Apa se strînge in puţ şi
o evacuăm în permanenţă cu pompa.
Atunci putem lucra liniştiţi. Turnăm
stratul de beton armai, dar gilra pu­
ţului rămiiie tot deschisă. Nuinat du­
pă ce betonul s-a întării atunci înfun­
dăm şi puţul. Apa n-o să mal poală
năvăli în interior că n-are pe unde.
N-o să poală sparge şi sirâtul de be-
ion armat. Sint sigur...
Puţul s-a făcut şi pericolul a fost
înlăturat îniocmai cum a prevăzut
maistrul Heliermann. Lucrările con­
tinuă cu aceeaşi îiidirjire. N-b să frea­
că mult iimp şi producţia fabricii de
var se va tripla. E necesar. Intr-un
termen, na prea lung, va intra în fun­
cţiune noua oţelărie a Hunedoarei. Şi
aici, trebuie Păr niuîi.
C. BRADEANU
Pag. 3
Contribuţia comisiei
dc ionel
Comisia de femei de pe lingă Sfatul populâr
raional Albia a fost un sprijin a oliv in muncă
de transformare socialistă a agriculturii. Sînt
nenumărate oazurile oînd membrele comisiilor
de femei din comune au fost primele care s-au
înscris în întovărăşirile agricole sau şi-au lămu­
rit tovarăşele din jur.
Astfel, în comuna Stremţ, la mărirea supra­
feţei întovărăşirii cu 40 de hectare, şi-au adud
contribuţia şi membrele comisiei de femei 6â
Maria Boca, Paraschiva Ariipoinţări, Victoria
Bubuziţă şi altele.
Pe lîngă această preocupare de seamă, comi­
sia de femei a raionului Âlba, s-a îngrijit de
deschiderea unui curs de tricotaje in oraşul Albă
Iulia şi unul de artă culinară la Zlatna.
rică. Ce să fie ? Auzi cîini lâ- nenţă, o casă de oaspeţi curată,
triind, copii încă zburdînd, un o şcoală cu m ulţi elevi. învăţă­
aparat de radio chitind. Mă a- torul Darac m-a invitat la şcoa­
propii de un grup de oameni şi-i lă. O clădire mare de cărămidă,
întreb ce este aici. Cu m ultă a- bine luminată, o sală de clasă,
mabilitate ml se răspunde că o caricelarie şi o cameră a iti-
este exploatarea forestieră ,,Te- văţătbrlilui.
curi", unde, datorită unei bune
gospodăriri şi interesului depus Intîmplarca a făcut ca în a-
de şeful sectrului, tov. Dănescu, ceeaşi zi să-l găsesc şi pe şeful
sectohilui Săra, cdre conduce lu­
s-a putut face o aşezare ome­ crările de la exploatarea Tecufi,
nească. pe Iov. Dănescu, care-mi spunea
Apariţia unui necunoscut în printre altele:
mijlocul aşezării pare curioasă — Mai avem multe de făcut,
şi deci este asaltat cu întrebări
de genul acestora: „Cine eştij iutii'vrem să terminăm casa în
de unde vii, ce cauţi Aflînd care să funcţioneze birourile,
că am venit cu scopul să for­ iăr la primăvară să facem că­
mez o organizaţie sportivă, un rămidă pentru că toate locuinţele
teren de sport şi o organizaţie să fie din cărămidă, apoi
A.V.S.A.P.j oainetiii au fost foar­ să dăm parcele pentru grădină
te înăntaţi. Din discuţii ăflu că la fiecare. Intenţionăm sa facerii
aceşti oameni au diferite ocupa­ o colonie de vară pentru copii
ţii în procesul forestier şi anu­ şi o sală dd club pentru m un­
me : corhănilori, buştenari, trac­ citori, în care să mai aducem
torişti, mecanici, funicularişti, încă un aparat de radio, să a-
etc. Am mai aflat că aici există menajăm un teren de sport...
o bale cu apă caldă în perma­
IOAN ŞOLCOI
corespondent voluntar
dete, pe care o fdc vîhzătorti mimiind circa 110 vagoane materiale de cdh-
mărjw'i de iriieltse valbri, şi ce efor- siflicţie.
tari deplin pehtru a ne deservi cit Mărfuri în cantităţi ce se socoteâc
in sule de ione au desfăcut şi vinză-
mal civilizat. torii din comerţul cu legume şi fruc­
Per, rit a oglindi mai viu munca a- te, recunoscut ca cel mai dificil şi
greu comerţ. finind seama de volumul
ceasit , am luat, doar cîteva exemple mult mai mare faţă de greutatea şt
din Lulele de vînzălori fruntaşi ce mun­ necesitatea unei continue sortări a măr­
cesc in comerţul nostru socialist. furilor, iese şi mai mult în evideiiţă
ce muncă a depus vinzătorul VaŞIle
Ie pildă, vinzătorul Cornel Cornea Durcău, de pildă, de la magazinul
di la magazinul alimentara nr. 8 Aprozar nr. 4 Hunedoara, desfăchid
) eva, a vîndut singur, de ia 1 iulie in aceste patru luni circa 85 tone le­
fii pînă la 1 noiembrie a.c. — adică gume şi fructe, sau Elena Ucu, de la
'n numai 4 luni — mărfuri în valoare unitatea 15 din Deva, care a desfăcut
¦/e circa 230.000 lei, ceea ce înseamnă 80 tone.
f:ă numai el singur a deservii în acest In rîndurile vînzătorilor din regiu­
răstim p aproximativ 30.000 de consuma- nea noastră sint mulţi friinlăiŞt dis-
. lori, de asemenea şi Margareta Gheţ­
ăriei de la magazihiit nt. 2.
La inagdztltul alirtienlara nr. 14 din
Brad, vinzătorul Bunel Rusu, esie şi
perioadă el a deservit aproximativ
25.000 consumatori. ttiişi cu insignă; medalii şaii alic dis­
Un alt exemplu: dacă am aduni la tincţii, dovadă a preţuirii muncii lor.
cap ţesăturile pe care le-a vî dut In cinstea zilei de 7 Noiembrie mulţi
tor). Matiriţiu Rubinşlein de la ina; zi- din ei au apărut pe panourile dă o-
nul de iexiile din Deva, în peri' ada hoare. Sint oanieni harnici, ciHŞiiţi
amintită, arii. obţine o iungiitia i. ar care muncesc cu rlbnă călillnd să ri­
acoperi distanţa din Deva pină din­ dice comerţul, socialist la nivelul exi­
colo de Orăşiie, iar colectivul / ăga- genţelor noastre. Sini acăi cu care a-
zinuilti dc cherestea (Isidor Si Icim, veni de-a face zilnic, dar despre care
Ghnif ghe Tarţd, David Foghel i A- liorbim şl ii reiiiarcitin prea puţin.
dam |* c ) a desfăcri •<« mâi • fin de S. RADO
primul an de muncă la furnale
Doi băieţi — Nedelcti Ion şi Păs- atunci, eGntribuie alături do cei vîrăt-
ctiţa Ion, — şi-au făcut nu demult nici la elaborarea mittieroOselPr şârje
debutul în mijlocul siderurgiştilor, du­ de fontă care le aduc — bineînţeles —
pă trei ani de învăţătură, la şcoala un cîştig meritat.
profesională siderurgică din Hunedoa­
ra. De atdnci, sînt tot împreună: la Odată, după ce au triat sâlăriul;
lucru, la cantină, peste tot. Maistrul au plăriUit îrripreuriă pe ce vor da
i-a repartizat pe arriîridoi în echipa banii.
tovârăşitîui Iosif Cîndea, de la furna­
lul nr. 4. — AAăi Păscuţa, eu îmi iau un cos­
tum de haine gri, o pereche de pan­
încă de la repartizare, prin grija tofi, o cravată... şi restul de trei sute
maistrului de schimb, ei au prirriit dife­ lei mi-i opresc pentru hnihă. Tu ce-ţi
rite instructaje la locul de muncă, în cumperi ? întrebă Nedelcu pe colegul
legătură cu felul cUrri trebuie să în­ lui.
trebuinţeze şi să întreţină sculele.
Tinerii aceştia, cU dragoste de furnal, — Şi eu o să-mi iau la fel. Cei
veghează la calitatea fontei, urmăresc1 peste 900 lei pe care i-am luat în a-
indicii de utilizare, temperatura vîn- ceastă lună, nUma’ bine mi-ajung.
lului şi gazului. Nu degeaba şeful
de echipă se lăuda într-o zi către Convorbirea â avut loc între cei doi
nişte, m uncitori: „Băieţii ăştia-s vred­ furnalişti în cabina de comandă. Dar
nici şi pricepuţi, nu glumă ! Sînt foar­ nu asta-i important, ci faptul că ei
te disciplinaţi. Nu m-am înşelat la au ştiut cum să se gospodărească, pe
repartizare. De fapt, nici nu mă pu­ ce să cheltuie banii.
team înşela, pentru că atît la exa­
S-au îmbrăcat la fel, de ţi-e mai
menul teoretic cît şi la cel practic, mare dragul să-i priveşti cînd vin la
biblioteca clubului „Alexandru Sahia“
ei au căpătat note foarte bune“. să-şi ia cîte o carte de citit. Âu pla­
nuri îndrăzneţe b ăieţii: vor să se
Foştii ucenici se află în primul an facă maiştri. De aceea, caută să soar­
bă mereu cunoştinţe cît mai multe
dc muriră. Mai precis, au doar trei din paginile cărţilor pe care le citesc
cu pasiune.
luni de cînd muncesc la furnal. De