Page 5 - 1957-11

Arâcuri adinei de toamnă,
pe suprafeţe cît mai mari
Ob(inerea de recolte bogate la cul­
turile de primăvară este determinată te din suprafaţa arabilă a regiunii
In mare măsură de executarea la
timp şi !n bune condifiuni a unei lu­
crări principale a solului — arătura
adîncă de toamnă. Arăturile adinei de
toamnă contribuie la stîrpirea duşma­
nilor animali şi vegetali, încorporează
în sol bălegarul de grajd şi îngrăşă-
inintele minerale. Pe lingă acestea, a-
răturile adinei de toamnă contribuie
la îmbunătăţirea proprietăţilor fizice
ale solului, la înmagazinarea unei
cantităţi mai mari de apă în sol prin
faptul că, lăsate în brazde negrăpate,
ele reţin un strat destul de gros de epoca optimă. Iată de ce este bine ca
zăpadă.
Pe lingă faptul că de pe terenurile
arate din toamnă se obţin producţii
la ha mai mari de cît de pe terenu­
rile arate primăvara, arăturile de
toamnă mal prezintă şi alte avan­
taje. La desprimăvărare terenurile a-
rate din toamnă, se zvîntă mult mal
repede faţă de cele nearate, ceea ce
permite urgentarea însămînţărilor de
primăvară; terenul arat din toamnă,
primăvara se lucrează mai uşor şi cu
o cheltuială de energie mică. Dacă
ţinem cont că în primăvară sînt plante
ca : mazărea, ovăzul, orzul de primă­
vară, lucerna, sfecla şi altele, plante
ce au epoca de semănat foarte
scurtă, ne dăm seama că semănatul
lor în condiţiuni bune nu se poate
face decît prin arături de toamnă.
Gospodăriile agricole de stat, gos­
podăriile colective, întovărăşirile a-
gricole, precum şi ţăranii indivi­
duali care au executat în anii tre­
cuţi arături adînci de toamnă, s-au
convins de importanţa acestora. Gos­
podăria colectivă din Şibot care a
cultivat cartofi înfr-un teren arat din
toamnă, a recoltat peste 20.000 kg
la ha, iar gospodăria colectivă din
Pricaz a obţinut 7.910 kg porumb la
ha de pe terenul unde s-a făcut la
iimp arătura adîncă de toamnă.
In clişeu : iracloriştii Gheorghe j
L Olani şi Gligor Varvara, de la )
L GAS Alba. Secţia Galda de Jos-, dau ^
( un sprijin preţios îniovărăşiţilor ]
l din aceeaşi comună, efectuînd cu ~]
tractoarele G.A.S., arături adînci in
r perimetrul întovărăşirii.
De pe loturile Festivalului
SEBEŞ (de la subredacfia noastră
voluntară).
Tinerii din raionul Sebeş strîng cu
multă sîrguinţă recolta de pe loturile
care le-au pregătit cu atîta grijă în
cinstea Festivalului care a avut loc
anul acesta la Moscova.
Pină acum, în întreg raionul a fost
strînsă recolta de pe 18 loturi, din
cele 24 existente.
Cea mai mare cantitate de po­
rumb recoltată de pe lotul festivalu­
lui — 4.662 kg ştiuleţi — a fost pre­
dată de către tinerii din comuna A-
poldu de Jos. O cantitate importantă
de sfeclă — 1.455 kg — recoltată tot
de pe lotul festivalului, au predat şi
tinerii din Draşov. I. IULIAN
V iz ita în ţara noastră a delegaţiei
de vecfri membri ai P .C .U .S .
Joi dimineaţa, delegaţia de
vechi membri ai P.G.U.S. în
frunte cu A. F. Gorkinţ condu­
cătorul delegaţiei, care ne .vi­
zitează ţara, a depus coroane
de flori la monumentul eroilor
patriei şi la monumentul eroilor
sovietici.
A fost de faţă colonel Lungii
Nistor, şeful comenduirii garni­
zoanei Bucureşti. Au participat
V. F. Nikolaev şi A. F. Kaba-
nov, consilieri ai ambasadei U-
niunii Sovietice.
¦A
In aceeaşi dimineaţă, mem­
bri; delegaţiei au făcut o vizită
la Consiliul General A.R.L.U.S.,
unde s-au întîlnit cu conducă-
.orii A.R.L.U.S.-ului.
Oaspeţii au fost primiţi de
acad. prof. dr. C. I. Parhon, pre­
şedintele A.R.L.U.S.-ului, acad.
P. Gonstantinescu-Iaşi. Ofelia
L- . .-MgÂvSşs
Este cunoscut că cea mai mare par­
noastre este ocupată de culturi care
se însămînţează primăvara. In acest
anotimp al anului, de multe ori in­
tervalul de timp care ne stă la dis­
poziţie pentru executarea unui mare
volum de lucrări agricole, este foar­
te scurt, deoarece intervin condiţii ne­
prielnice de climă. Iarna lungă, se­
ceta timpurie sau ploile îndelungate
stingheresc desfăşurarea normală a
muncilor agricole de primăvară, cre-
înd uneori greutăţi aşa de mari, in­
cit lucrările nu pot fi executate în
unităţile agricole socialiste, precum şi
ţăranii muncitori individuali să-şi pre­
gătească terenul pentru însămînţările
din primăvara viitoare, încă din a-
ceastă toamnă.
Acum cînd însămînţările sînt ter­
minate în to.ate raioanele regiunii, tre­
buie să se treacă în continuare cu
toate forţele la executarea arăturilor
adînci de toamnă. Pătrunse de im­
portanţa acestei lucrări, multe din
gospodăriile colective, întovărăşirile
agricole şi gospodăriile de stat, care
au terminat însămînţările mai devre­
me, au şi început să facă arături a-
dînci de toamnă.
Timpul menţinîndu-se favorabil exe­
cutării lucrărilor agricole în cîmp, se
Impune ca organizaţiile de partid, or­
ganele agricole, precum şi conducerile
unităţilor agricole socialiste, să ia
măsurile cuvenite, pentru a se face a-
rături adînci de toamnă pe suprafeţe
cît mai mari. S. M. T.-urile au
datoria de a-şi organiza în aşa
fel munca, îneît să . dea un sprijin
. efectiv gospodăriilor colective şi în­
tovărăşirilor agricole Ia executarea a-
răturilor de toamnă, deoarece numai
în felul acesta ele vor putea obţine
recolte mari, care să constituie un
mijloc de atracţie pentru ţăranii cu
gospodării individuale.
Obţin noi succese
Muncitorii de la fabrica „Vi­
dra" din Orăştie obţin tot mai
multe succese în cinstea zilei
de 7 Noiembrie. In fiecare zi
pe graficul de producţie apar
noi cifre, iar la punctul de o-
noare noi fruntaşi ai fabricii.
Printre ''cei mai destoinici sînt
comuniştii Nicolae Ciurdărescu,
Sidoriia Molioi, loan Mărginea-
nu şi candidaţii de partid Bule
Pascu şi Nicolae Jurj, care îşi
depăşesc' zilnic normele de lu­
cru.
Pe întreaga fabrică, planul
global a fost îndeplinit cu sută
la sută, iar la trei sortimente
s-au obţinut depăşiri însemna­
te. De pildă, la piei argăsite 12
lia sută, ta velur popular 38 la
sută, şi la piei seminobile cu
37 la sută. Nici planul de in­
vestiţii n-a fost neglijat de to­
varăşii de la fabrica „Vidra".
Mianole, O. Livezeanu, vicepre­
şedinţi ai A.R.L.U.S.-ului, pre­
cum' şi de membri ai Biroului
Consiliului General A.R.L.U.S.
Acad. prof. 'dr. C. I. Piarhon :a
adresat oaspeţilor un călduros
salut.
Apoi O. Livezeanu a prezentat
membrilor delegaţiei unele as­
pecte ale muncii pe care o desfă­
şoară A.R.L.U.S.-ul în vederea
întăririi continue a legăturilor
prieteneşti ce leagă ţara noa­
stră de Uniunea Sovietică.
A. F. Gorkin a mulţumit în
numele delegaţiei pentru calda
primire făcută şi a înminat
acad. prof. dr. C. I. Parhon
discuri imprimate cu cuvîntări
rostite de V. I. Lenin şi un al­
bum cu imagini din realizările
Uniunii Sovietice în decursul
celor 40 de ani de la înfăptuirea
Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie, ^
a p r ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.B. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul IX. Nr. 897
IN CINSTEA MARELUI OCTOMBRIE
CĂRBUNE
PESTE P L A N
f Au luat-o înaintea
timpului
In cursul zilei de 30 octombrie,
minerii de la Vulcan, aşa după
cum era prevăzut, şi-au îndeplinit
planul lunar. In ziua următoare,
ei au dat în contul lunii noiem­
brie peste 2.200 tone. de. cărbune
în afara planului. Dintre sectoare­
le minei, sectorul III, condus de
inginerul loan Săbău, a dat cele
mai multe tone de cărbune peste
plan — 1.106. Printre brigăzile de
mineri care s-au remarcat în mod
deosebit, se numără brigada con­
dusă de Emeric Csiki, care a ex­
tras singur 1,000 tone peste plan /
cele conduse de loan Huniady,
Gheorghe Danciu, au dat de ase­
menea sute de tone de cărbune
peste plan.
Cu planul anual
îndeplinit
Zilele trecute, colectivul sectoru­
lui III investiţii de la mina U'ri-
cani a sărbătorit o mare victorie
-r- îndeplinirea planului anual. Ca­
litatea bună a beionârilor¦şi armă­
rilor în fier vine să adauge la
marele succes obţinut.- O contri­
buţie de seamă la realizarea pla­
nului înainte de termen şi-au dat
brigăzile conduse de Gheorghe So-
resett, Angliei Bunea şi loan Ileş,
Cei mai harnici au fost - maiştrii,
mineri Alexandru Bucur şi Nico-
lae Martin,
Un adevărat record
U n . adevărat record au stabilit
¦minerii din sectorul III al minei
Aninoasa, în cinstea Marelui Oc­
tombrie. Fireşte, recordul lor. cpnsiă
in cele peste 3.000 de tone de căr­
bune date in afara planului pe luna
octombrie. De la începutul anului,
şi piuă în prezent, nici intr-o lună
nu s-a mai realizat asemenea de­
păşire. De, aşa recorduri să tot
fie 1
In curînd se va da în funcţiu­
ne o nouă secţie — secţia de
prelucrare a pieilor din vînat —
prima de acest fel din ţara noa­
stră.
Pentru îmbunătăţirea calităţii
pieilor de velur şi ta măririi
capacităţii acestei secţii s-au a-
menajat noi spaţii şi o uscă-
torie.
Se mai realizează şi alte sar­
cini prevăzute în planul de in­
vestiţii ca, de pildă, laboratorul
de analize necesar pregătirii re­
ţetelor de fabricaţie ta produse­
lor chimice, introducerea apei
potabile şi complectarea nece­
sarului apei industriale, con­
struirea unei magazii pentru de­
pozitarea pieilor crude.
Muncitorii de aici sînt preo­
cupaţi şi de mărirea contului
de economii al fabricii. Astfel,
numai pînă la 26 octombrie a
fost înscrisă deja în contul de
economii suma de 61.000 lei,
realizată din economisirea ma­
terialelor auxiliare şi chimicale
cît şi de combustibil.
fjvş;
Pe lingă clubul minier din Lupeni a luat fiinţă un cerc de artă plastică
pentru copii, condus de tov. losif Tellmann.
!n clişeu : pioniera Elisabeta Boer de ia şcoala maghiară, fiică de ml*
riep co n a ce cu siguranţă creionul pe planşă,
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ? ¦
«
IVA FACEM
î CUNOŞTINŢA
: ------ ;---------------------------;
:cu muncitori destoinici;
de la mina Vulcan :
*
Maistrul *
Alexandru •>
szakacs este «
Sîmbătă 2 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani maistru miner *
a sectorul III. «
*
Oamenii pe ca- >
re ti conduce *
XI M îşi depăşesc în
|!ff fiecare lună pla- ¦
nul cu 51 la ¦
sută. Esle drept X
• că la aceasta îşi spune ctiviniul şi J
Unul dintre cei In ziua schimbului ¦ experienţa pe care o are în munca X
ce plămădesc metal ¦ de miner.
de onoare ¦
Zilele trecute a avut loc la Inginerul
întreprinderea „Ceramica" din
Ştefan Doboly este un om înalt, cu faţa încreţită de ani. De baştină, — Baru Mare, un schimb de o- O vânez A-
noare menit să ducă la creşte­ ¦ rabagian a ter-j!
este din Răcăştie — comună vecină cu uzina. rea producţiei şi a productivi­
tăţii muncii. Schimbul de o- ¦ minat Institutul j|p
Lucrează în combinat din 1925. Continuă tradiţia: bunicul şi tată! lui, ® noare organizat în cinstea celei ¦ de mine din'"
au muncit tot în uzină. El, Doboly, are etatea unei jumătăţi de veac. In 0 de-a 40-a aniversări a Marii ¦ Bucureşti în a- Şl
Revoluţii Socialiste din Octom­ ¦¦ nul 1954. L aT '
viaţa sa i-a plăcut să cunoască mai multe meserii. De aceea, în anul 1946 5 brie, a fost bine organizat şi ¦ mina Vulcan de-
s-a soldat cu importante depă­ ¦ ţine postul dc
s-a hotărît să înveţe şi meseria de furnalist. şiri de normă. Astfel, în aceas­
De atunci au trecut 11 ani, ani de muncă, plini de greutăţi şi bucurii. tă zi s-au obţinut peste plan cu +¦ şef al sectorului •j
77,5 la sută mai multe cărămizi
Atunci, în anul 1946, fonta curgea în tipare. După ce se răcea, furnaliştii refractare, semifabricate. Depă­ ¦ 11. Sectorul pe |
şiri însemnate au înregistrat
o luau şi o încărcau în vagoane cu braţele, pentru că uneori macaraua muncitori c a : Ilie Vancea de ¦ care-l conduce a dai numai în luna •
la secţia transport intern, care
magnetică nu putea face faţă, sau se defecta. Pe terenul tiparelor era multă a depăşit norma cu 28 la sută, ¦ septembrie .1.329 tone dc cărbune ¦
Vasile Suciu — secţia măcinare
căldură. In picioare, oamenii purtau numai bocanci pingeliţi cu lemn. — cu 45 la sută, fasonalorul ¦ peste plan.- Acest siicces este des- *
Desigur, acum s-au schimbat toate. Fonta şerpuieşte pe rine, vărsîn- manual Ion Ardeleanu, cu 49 la
suta ş. a. Dintre presatori, s-au ¦ tul de mare cînd ne gîndim că *
d-u-se direct în oale mari, căptuşite cu cărămidă de şamot. Munca nu mai e evidenţiat în mod deosebit echi­
aşa de grea, fiindcă s-a mecanizat, iar oamenii poartă bocanci cu pingele pele conduse de Ilca Munteanu Xinginerul arc .numai 26 de ani. ¦
de talpă. şi Paraschiva Senzaconi. Cu­ XCandidatul de partid. Ovanez Ara- ¦
vinte de laudă se pot aduce şi Xbagian, pentru meriie deosebite in ¦
Intr-o zi, furnalistul Doboly pregătea ca de obicei, rina pentru,slobo­ tov. Estena Biardoş şi Floare Su­
ciu, de la secţia uscătorie şi e- l munca de organizaţie, a primit di- ¦
zirea fontei. Cineva s-a oprit în dreptul lui şi l-a întrebat: chipei de descărcare de la sec­
ţia transport, condusă de A- \ ploma de . onoare a C.C. al U.T.M. X
— Cum mai merge treaba, baci- Doboly ? lexandru Bu'ruigea,’ oare ia de­ «*
Apăi, cum să meargă ? Bine. Numa’ că mă mai sfădesc cîteodată cu păşit planul în norme vechi cu Mecanicul
100 la sută. . ¦
feciorii ăştia. Nu-mi dau pace... Îmi iau ranga, lopata, cimătăul... Spun că
le trebuie şi lor. Şi,-după ce le iau, fac haz de mine. N-o fac din răutate T. VALENTIN Şiefan Du- ¦
drich este unul *
şi de aia îi iert. Mi-s dragi aşa cum sînt, cu toate ghiduşiile pe care le corespondent
din cei mai pri- ¦
fac. Şi eu eram la fel... '
ccpiiţi mecanici ¦
Conversaţia scurtă de la locul de muncă, fu curmată. Rina pe care _¦
urma să curgă fonta, trebuia terminată cît mai curînd, pentru că furnalul nu ai nunei. Pen- *
putea ţine în pîntece peste termen, fonta atît de încinsă. tril merite ex- ¦¦
Cu toate că baci Doboly se mai supără cîteodată, el esle stimat şi pre­ < cepţionale. in ¦
ţuit de restul muncitorilor, tineri şi vîrstnici. Le este drag să muncească muncă, în anul J
alături de dînsul. E drept că uneori mai fac băieţii unele glume, dar Do­ X¦1955 a ţo s1 de-
boly nu le. ia în seamă. Munceşte cot la cot cu ei şi uneori îi întrece.
Chiar şi acum, în cinstea Marelui Octombrie, el se mîndreşte cu realizări coral cu Mcda- *
frumoase. ¦¦ lia Muncii. Din anul 1940 lucrea- ¦¦
Acest harnic muncitor este unul dintre cei mai bătrîni furnalişti. In
¦ ză la întreţinerea ¦instalaţiilor şi ¦
prima lună a anului viitor, va ieşi la pensie. Desigur, îi va veni greu să ¦ agregalelor, ditul. dovadă de multă ¦
plece din rîndul celor dragi, dar anii de muncă îşi cer odihnă. Doboly- • pricepere. Bl învăţă şi pe cei li- ,
* neri această meserie. !
baci o merită cu prisosinţă. V. MUNTEANU
Cu 9 zile înainte de termen Şeful de brigadă
loan Visa este
HUNEDOARA (de la subre- Astfel, creşterea productivităţii tă, urmată de membrii echipe; J şef de brigadă
dacţia noastră voluntară). muncii, atrăgînd după sine spo­ de turnători, condusă de loan * la sectorul I,
rirea bunurilor de larg consuni Schneider, cu o depăşire a pla- - J în ciuda virstei
La secţia turnătorie a între­ şi a pieselor mecanice, a făcui nulu’i de producţie de 28 la sută ¦ tinere. pe care
prinderii de .industrie locală -.„I- posibil ca pliamil de producţie şi altele.
lie Pintilie" din Hunedoara se lunar pe întreaga întreprindere, X o are. Ptin bu- : -mmmm *
duce o intensă luptă pentru ob­ să fie îndeplinit. cu 9 zile îna­ Muncitorii topitori şi' turnă­
ţinerea de noi succese în pro­ inte de termen. In fruntea aces­ torii din cadrul acestei între­ X'.na organizare^ . \ . > | | ¦
ducţie, în vederea întâmpinării tei bătălii se găseşte în mo­ prinderi, care de fapt în pre­
mentul de faţă echipa de topi- zent lucrează în contul anului X a muncii, bri- j*
apropiatei zile de 7 Noiembrie. tori de la cubilou, îndrumată de 1958, prin strădaniile . depuse,
comunistul Dumitru Mîndreanu,. au .reuşit să dea peste plan cu X gada pe care o j
Continuînd întrecerea socialistă, oare a obţinut o depăşire a pla-' 9.000 kg mai multe bunuri de
nului de producţie de 38 la su-, Xconduce este de
muncitorii şi tehnicienii au reu­
« Irei luni in fruntea întrecerii, de- *
şit oa în iacest timp să dobân­
dească rezultate importante. Xpăşind • planul cu 30 la sulă. Pen- *
XIru muncă neobosită, in anul 1956 *
Î* a fost decorat cu. Medalia Muncii. *
<5xtmţtluL Imn cmtmiiqe larg consum ca : tucerie comer­ 3 n loc de poem
cială, piese mecanice etc. lui
Membrii gospodăriei agricole colecti­ familia, a primit ca avans 2.328 kg
GH. MARINOVICI
ve din Jeledinţi, raionul Orăştie, au porumb. îmbelşugate şi /v Octom6rie SRoşu
obţinut în acest an o producţie medie Văzînd rezulfatele
încă o întovărăşire
de 1.860 kg grîu la hectar şi 3.500 kg convingîndu-se de superioritatea lu­ Munca politică de lămurire a „Fructe dulci, ferice şi pace
porumb ştiuleţi la hectar. Ca urmare crării pămintului în colectiv, alţi ce­ ţăranilor muncitori cu gospo­ Din florile roşii de-octombrie
a acestui fapt, retribuţia la zi-muncă tăţeni din Jeledinţi au făcut cereri dării individuale, de a păşi pe S-or coace...".
a crescut faţă de anii precedenţi. Nu­ pentru primire în gospodăria colectivă.
Printre aceştia se află tovarăşii loslf calea cooperativizării agricul­ * (V. MAIACOVSKl)
mai la porumb, colectivistul Ion Iar Vinţă, Samoilă Zudor şi Ludovic Şte­ turii, dă roade. Cu fiecare zi,
fan. tot mai mulţi ţărani muncitori Cinstesc şi eu . .
lui Manase a primit ca avans de 40 se conving de superioritatea La trţasa-acestui praznic
ZEVEDEI STANI LA muncii în comun. • , mar e
la sută, 3.312 kg pentru cele 552 corespondent
zile-muncă efectuate cu familia sa. De Astfel, în comuna Daia, raio­ Ce-a ospătat pe Lenin —
asemenea, colectivistul luliu Vereş, nul Sebeş, în urma muncii po­ omul
pentru c;le 388 zile-muncă lucrate cu printre oameni —
litice desfăşurate de comunişti, cirmaciul navei iîn drum
Expoziţie agricolă a luat fiinţă în ziua de 31 oc­ spre
tombrie o nouă întovărăşire a- lumea viitoare,
La sfatul popular din Lăpuş- Exponatele gospodăriei agri­ gricolă, în care au intrat 45 de
nîc, raionul lila, :a fost deschisă cole de stat, secţia Lăpuşnic şi familii cu 49 hectare. Printre spre lumea
o mică expoziţie, în oare au fost cele ale întovărăşirii agricole primii înscrişi au fost comuniş­ care-i
expuse produsele agricole obţi­ „Pămînt desţelenit", se bucură tii losif. Paştiu, Sirnion Saliadă astăzi
nute de Gospodăria agricolă de de cel mai mare succes. Alături şi alţii. Noua întovărăşire poar­
stat, secţia Lăpuşnic, întovărăşi- de produsele expuse, se găsesc tă numele de „7 Noiembrie". poartă-n pumnii-i zdraveni
mici etichete pe oare sînt con­
ţii şi ţăranii cu gospodărie indi­ semnaie cifre ce oglindesc pro­ C. F1LARET Stindardul lui Octombrie,
ducţia medie la hectar. Astfel, aprins,
viduală. Expoziţia, care se bu­ se poate desprinde că gospodă­ corespondent sub soare.
ria agricolă de stat a obţinut a-
cură de o largă popularitate, nul acesta 50.000 kg varză la CONSTANTIN. NADRAG
este vizitată de numeroşi locui­
tori ai satului, care se conving Acolo unde au fost
că aplicarea ştiinţei înaintate în hectar, 20.000 kg ţelină, 1.928 primele comune
lucrarea pămintului, asigură re­ kg porumb, 9.500 kg fasole:
colte superioare. păstăi, 9.000 kg cartofi- . Aceasta s-a în- __ _____
Reoolte bune au obţinut şi „Moi, ca partid pro­
membrii întovărăşirii agricole:
1.200 kg grîu la hectar, 2.800 timplat în luna mai .de IURI KUZNEŢOV letar, trebuie să
kg porumb etc. (Precizăm că în
această comună, culturile au su­ .1918. Două sule de corespondentul special al ziarului spunem că pămîn-
ferit din cauza unor calamităţi
naturale), j ' familii ale mun- „Izvestia". Raionul Buhtanna. lul singur nu hră­
Bunii grădinari din această citorilor de la uzi- Regiunea Kazahsfanul de esf. neşte. Pentru lucra-'
comună, de asemenea au cu ce nele Obuhov şi Se- -------- rea lui va trebui,
se lăuda. Alexandru Haiduc a
obţiinut 9.000 kg ceapă la hec­ meannilcov din Pctrograd stăteau pe deci, să se organizeze comune“.
tar şi 5.000 kg. usturoi. De ase­
menea, G'atiţa Nagy a obţinut malul rîufui vijelios Buhlarma, unul Proletarii Peirogradului revoluţio-
30.000' kg păstîrnac,' iar 'Gus:
tav Wagner — 26.000 kg go- . din afluenţii Irtişului. înaintea lor se nar au holărit să devină iniţiatorii I
goşari .la ha. Pe lingă produ-, aşternea o vale largă, şi fertilă aco- primelor comune agricole. In zilele5
sele enumerate-, mai sînt expu­ perită cu flori de primăvară, viu co- aspre ale tui ianuarie 1918, Lenin (
se a c i'ş i altele ca: struguri,
nuci, conserve de legume,:com­ loraie şi nearată încă niciodată. Aici a pripiţi la Smolnîi un grup de de-
poturi etc.
ele au trebuit să-şi înceapă viaţa legaţi din . partea muncitorilor dc la i
La amenajarea şi deschiderea
nouă in primele comune agricole. Uzinele Obuhov şi Semeannikov. Ei\
acestei expoziţii au lucrat Adela
.M arele. animator. organizator i i au cerut să fie trimişi la Semipa-i
Josan, Alexandru Mihăilă şi al­
conducător al primului stat din lume laiinsk şi să fie ajutaţi ca să orga-)
ţii*
al muncitorilor. şi ţăranilor, V. I. nizeze o comună în regiunea Iriîşu-
Lenin, a subliniat chiar din primele lui. Ip legătură cu această întîlnire\
zile ale. puterii .sovietice necesitatea N. K. Krupskaia scria:
creări'. comunelor, care să deschidă „Ilici. a ascultat atent pe delegaţi.)
¦ druţm l transformării socialiste a agri- El. a holărit să susţină iniţiativa a-
-cullUrii. Ltănd cuvîntul la 27 aprilie ceslor- muncitori de frunte. Lenin i-a \
1917 la conferinţa orăşenească- a întrebat d e . ce nu se stabilesc unde- (
P.M.S.D. (b ) din Rusia a organizaţiei
va mai aproape ele. Leningrad, dc
Pejrograd, V, }. Lenin a spus c-ă
(Continuare in pag. IlI-a)