Page 51 - 1957-11

lonoîeca u

Î5S555BBWB®®® PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IŢI-VÂ! C ITIŢI IN PAG. 4-a

An ton in Zapotocky Anul IX. Nr. 908 Simbătă 16 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani • Funeraliile lui Zapotocky vor
avea loc la 18 noiembrie.
preşedintele R. Cehoslovace
• Dulles încearcă să obţină co­
a încetat din viaţă laborarea liderului opoziţiei Ste-
venson.
PRAGA (Agerpres). — CETEKA transmite următoarea Chemare
o Apelul Comitetului englez pen­
a C.C. ai P.C. din Cehoslovacia, a guvernului R. Cehoslovace şi C.C. al tru apărarea păcii.
Frontului Naţional:
® O nouă criză a „solidarităţii"
Tovarăşi, fraţi şi surori! atlantice.

Comitetul Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, gu­ • V. I. Sukselainen a acceptat
vernul^ Republicii Cehoslovace şi Comitetul Central al Frontului Naţional să formeze guvernul finlandez.
anunţă cu adîncă durere tuturor membrilor de partid şi întregului popor
cehoslovac că la 13 noiembrie 1957 ora 5 a. m. la Praga a încetat din « In R.P.D. Coreeană a început
viaţa după o scurtă dar grea suferinţă, tovarăşul Antonin Zapotocky, transformarea socialistă a comerţu­
membru al Biroului Politic ai Comitetului Central al Partidului Comu­ lui şi industriei particulare.
nist din Cehoslovacia şi preşedintele Republicii Cehoslovace.
Conducta fle m i metan a ajuns ..-O*
Incepînd de la 4 noiembrie poporul muncitor din întreaga ţară a li Hunedoara ¦
urmărit cu îngrijorare desfăşurarea bolii preşedintelui, care l-a lovit în lărgeşte perimetrul îiMroşfrilsr
toiul unei activităţi intense. Din nefericire, toate eforturile medicilor noş­
tri nu au putut învinge criza care s-a produs în cursul nopţii de 12 HUNEDOARA (de la subredacţia ar fl inginerii Rudolph Hatlinger, Cu puţin timp în urmă Corni- cut, Iaan Vasiu, Francisc Feer cu mai mult de 5 hectare în
noiembrie şi a continuat în dimineaţa zilei de 13 noiembrie; inima tova­ noastră voluntară). Aurel Iancu şi Lazăr Oprea, tehni­ decurs de numai cîteva zile.
răşului Zapotocky a încetat să mai bată. Ţara noastră a suferit o grea cienii Gheorghe Şerban, Gavrilă-Po- totul executiv al Sfatului popu- şi alţii stau de vorbă ou ta­
pierdere. Pe intreg traseul conductei de gaz cola şi alţii. lar al comunei Berthelot a 'a - rănii muncitori. îndrumîndu-i A fost apreciată şi activita­
metan, al cărui capăt a ajuns deja nalizat munca ce'se desfăşoară • să pornească pe calea cea nouă. tea colectivelor create pentru
Numele tovarăşului Antonin Zapotocky va rămîne întotdeauna în sectorul centralei termoelectrice Pentru extinderea utilizării cu suc­ pentru cooperativizarea agri- In toamna aceasta, miajori- a duce muncă de lămurire în
scump partidului nostru şi întregului nostru popor, el va fi cinstit de nr. 1 al Combinatului siderurgic din ces a gazului metan, ritmul lucră­ culturii în comună. Cu prilejul tatea întovărăşitilor iau mărit vederea creării de întovărăşiri
muncitorii şi de oamenii muncii din întreaga lume. rilor va continua cu intensitate. Se .acestei şedinţe a fost făcută o suprafaţa din întovărăşire. Va- agricole şi în restul satelor din
Hunedoara, muncitori, tehnicieni şi in­ analiză a succeselor obţinute, sile Condoiu, Constantin Co- comună. Aceste colective, con­
întreaga viaţă a tovarăşului Zapotocky a fost consacrată luptei s-au scos la iveală metodele tan, Gheorghe Mureşan, Vasile duse şi ajutate de comitetul co­
pline de abnegaţie pentru cauza clasei muncitoare, pentru cauza oame­ gineri ai I.C.S. Hunedoara şi ai Trus­ munal de partid, au obţinut
nilor muncii, pentru socialism. Timp de mai mult de o jumătate de secol unele rezultate. Se putea face j
el a fost în primele rîndurl ale luptătorilor mişcării noastre muncitoreşti. tului 4 construcţii, lucrează Ia com­ prevede ca in perioada trimestrelor bune de muncă a tovarăşilor Paloan şi alţii au acum aproa- însă mult mai mult dacă ele ţ
ar fi primit un sprijin mai te- J
încă acum 40 de ani, tovarăşul Zapotocky a înţeles însemnătatea pletarea micilor întreruperi de linie, III şi IV ale anului 1958, să intre care lucrează pentru cooperaţi- pe întreaga suprafaţă de teren
istorică mondială a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. El şi-a dat la montarea conductei magistrale
seama că singura cale spre un viitor fericit al ţării noastre şi al poporu­ şi compjetarea instalaţiilor interioare în funcţiune alimentarea cu gaz me­ vizarea agriculturii, precum şi în întovărăşire,
lui nostru este o luptă hotărîtă pentru răsturnarea dominaţiei exploata­ ale caselor de reglare.
torilor, calea marxism-leninismului revoluţionar, calea pe care au des­ tan a cazanelor de aburi dc Ia cen- unele lipsuri. Merită a fi evidenţiată latitu-
chis-o bolşevicii ruşi oamenilor muncii din întreaga lume. In curind, conducta va fi monta­
’• ; fr S-a apreciat că un număr tot dinea ţăranului muncitor Gheor- meinic din partea sfatului popu- l
De aceea tovarăşul Antonin Zapotocky, a cărui pierdere o deplîn-
gem cu toţii astăzi, a devenit unul din întemeietorii de frunte ai glo­ trala termoelectrică nr. 2, a lami- mai mare de ţărani muncitori ghe Fiorian, care a căutat pe Iar, dacă pe lîngă colective, or­
riosului şi scumpului nostru Partid Comunist din Cehoslovacia. De aceea,
chiar de la începutul întemeierii acestuia şi pînă în ultima clipă a vieţii noarelor de S00 şi 650, a fabricii de se îndreaptă plini de încredere cîmp colectivul ce măsura pe- ganizaţiile de bază iar fi an­ i
sale el şi-a consacrat întreaga sa putere partidului nostru, grelei şi vic­ trenat în această muncă şi or­
torioasei sale lupte. De aceea, sînt atît de mari meritele nemuritoare ale tă în întregime pe tot traseul pînă var, a oţelăriei vechi Siemens Mar­ .* înspre întovărăşirea agricolă, «metrul întovărăşirii, pentru ij
tovarăşului Zapotocky în victoria clasei noastre muncitoare, în înflorirea în combinat, urmind ca spre sfîrşi- tin şi a laminorului bluming.
Republicii noastre democrat-populare şi în faptul că acum poporul nos­ tul anului, gazul metan să înceapă : Dar acest lucru nu se petrece a-i preda cererea de înscriere ganizaţie de masă, cadrele di­ t
tru poate trece la desăvârşirea construirii socialismului în ţara noastră. să fie folosit la înlocuirea păcurii la Avind in vedere că preţul de cost
cazanele cu aburi, la cuptoarele Sie­ al gazului metan este mult redus I de la sine. Pentru ca ţăranii şi pentru a-1 ruga să-i coma- dactice şi intelectualii din co­ t,
In perioada luptei împotriva capitalismului, tovarăşul Zapotocky, mens Martin, etc. faţă de preţul de cost al păcurii, in
conducător al Partidului Comunist din Cehoslovacia, s-a situat cu fermi­ următorii ani se va înregistra o scă­ f muncitori să-si dea seama de seze şi păm-întul lui în perime- mună. ¦
tate alături de neuitatul nostru tovarăş Clement Gottwald, în eforturile La construirea conductei de gaz dere simţitoare a preţului de cost al
acestuia de a întări partidul, de a-i lărgi influenţa în rîndul maselor, de metan şi-au adus contribuţia o sea­ oţelului. avantajele muncii în comun se tru. D iscuţile purtate în această *
a uni clasa muncitoare şi poporul muncitor sub conducerea partidului. mă de constructori şi tehnicieni, cum Ca el au mai făcut şi alţii. şedinţă au scos în evidentă
In fruntea sindicatelor roşii el a condus clasa noastră muncitoare revo­ GIL MARINOVICI t duce o munca politica intensa. jsjuniaj ţn campania însămînţă- faptul că în comuna Berthelot ¦
luţionară în zeci de lupte grele de clasă, demonstraţii şi greve. El a Zilnic lucrători ai sfatului rj,ior de toamnă, perimetrul în- există toate condiţiile pentru *
fost întotdeauna un exemplu de legătură strînsă şi permanentă cu Ii
poporul, el a împărtăşit întotdeauna grijile şi bucuriile lui, interesele i
poporului au fost întotdeauna pentru el o lege supremă. 9
¦;
Nici persecuţiile burgheziei, nici anii de temniţă, nici anii lungi t popular, membri ai întovărăşi- tovărăşirii a crescut cu peste »
de suferinţă în lagăre de concentrare naziste, nu au putut frînge entu­ 4
ziasmul revoluţionar dîrz de luptător comunist care a însufleţit întreaga I rii, agitatori ca Şerban Las- 12 hectare. In prezent, supra- i
viaţă a tovarăşului Zapotocky. faja întovărăşirii cuprinde 40 ca munca de cooperativizare a *
la sută din suprafaţa arabilă
După eliberarea ţării noastre de către armata sovietică el a înce­ u. agriculturii să ia un avînt şi ¦
put să lucreze cu o energie sporită. Ca membru de frunte al conducerii i
goilwaldoviste a partidului nostru, el s-a situat din nou în fruntea sin­ mai mare. f
dicatelor revoluţionare, conducîndu-le în luptele victorioase decisive ale fa satului Berthelot. Suprafaţa
democraţiei noastre populare, în februarie 1948. In calitate de prim mi­ Succese importante la Lonea l întovărăşirii agricole din satul ALEXANDRU MAGUREANU
nistru, şi după încetarea din viaţă a tovarăşului Gottwald, în calitate ţ Tuştea a crescut de asemenea
ţie preşedinte al Republicii, el a fost printre organizatorii de frunte ai corespondent
construcţiei socialiste a ţării noastre.
Cu planul anual îndeplinit Minerii din Valea Jiului, dau pa­ ză în contul ultimelor zile ale a- Premii pentru muncitorii
In aceste momente grele noi toţi, membrii Partidului Comunist, triei, cu fiecare zi, mereu mai mult nului. fruntaşi
membrii tuturor organizaţiilor Frontului nostru Naţional, membrii sindi­ 14 noiembrie. Schimbul I lua­ cărbune. Iată citeva din succesele
calelor, muncitori, ţărani, intelectuali, ne amintim de uriaşele servicii se sfîrşit la mina Lonea. In cel obţinute de minerii de la Lonea. Pe luna în curs, după primele
aduse de tovarăşul Zapotocky ţării noastre, de activitatea sa rodnică, de al II-lea schimb, minerii de la 13 zile, minerii de aici iau dat
neobosită şi de lupta sa plină de abnegaţie pentru cauza poporului. sectorul I, munceau parcă şi Era o victorie de prestigiu la în plus 603 tone cărbune.
mai îndîrjiţi, parcă mai plini de care îşi dăduseră contribuţia toţi
Profundă şi grea este pierderea pe care o suferă ţara noastră şl elan. Aflaseră pe semne o veste oamenii din sector. In 13 zile 1.429 tone HUNEDOARA (de la sub- iei s-a înfrumuseţat clubul şi a fost
poporul nostru. Dar este cu atît mai important să ne amintim astăzi de bună înainte de a intra în şut. în plus redăcţia noastră voluntară).
esenţa activităţii partidului nostru, de ceea ce ne-a învăţat tovarăşul în contul ultimelor zile dotat cu un aparat de radio, diferite
Gottwald de ţelul căruia i-a consacrat întreaga sa viaţă tovarăşul Za­ — Aveţi grijă să-i daţi fe s t! Colectivul minei Lonea hotă- Muncitorii, tehnicienii şi inginerii
Sînt ultimele tone de cărbune în Cam prin 20 noiembrie, colec­ rît să îndeplinească sarcinile de staţiei nr. 7 utilaj greu Hunedoara, instrumente muzicale şi o masă de tcţ
potocky şi ceea ce reprezintă scopul tuturor năzuinţelor noastre. contul lanului 1957, le comuni­ tivul sectorului V de la Lonea plan mai ritmic, încă din prime­ desfăşurind întrecerea socialistă cu
case şeful sectorului, inginerul va păşi necondiţionat pe urmele le zile ale lunii a reuşit să obţi­ mult avînt, au obţinut importante nis. A mai fost primită şi suma de
Să ne consacram toate forţele luptei pentru realizarea nobilelor Vasile Ciriperu. sectorului I, dacă nu mai devre­ nă rezultate meritorii în între­ succese in muncă. Ei au reuşit ca de
me. Spunem acestea pentru că la cerea socialistă. Graficul arăta la începutul anului şi pînă Ia sfîrşitul 20.000 lei, din care s-au făcut premieri
noastre ţeluri socialiste şi comuniste, luptei pentru o viaţă fot mai bună Spre seară, maistrul principal ora actuală colectivul mai are de că numai în perioada de la 1 lunii octombrie să depăşească planul
de schimb, putu să consemne în extras, ceva mai mult de 1000 de noiembrie la 13 noiembrie inclu­ global de producţie cu 30,8 Ia sută. individuale salariaţilor, cu sume cu­
şi mai fericită a întregii noastre ţări şi a tuturor oamenilor muncii. carnetul său : planul anual pe tone, pînă la terminarea planu­ siv, ©-iau1 scos de-a-ici 14-29 -tone Numai în cursul lunii octombrie, pro­
1957 a fost îndeplinit şi pînă ta lui anual. de cărbune peste plan. Desigur, ductivitatea muncii pe cap de munci­ prinse între 700— 1000 lei.
Memoria tovarăşului Antonin Zapotocky va trăi veşnic în inimile succesul acesta este destul de tor a crescut în mod simţitor. Ca ur­
poporului nostru. sfîrşitul schimbului se vor da- Deci, minerii sectorului lucrea- elocvent, dacă ţinem seama de mare a acestor realizări, colectivul de In cursul lunii noiembrie s-a primit
faptul că ne aflăm abia la jumă­ muncitori ai acestei staţii lucrează în­
Să ne uOnim şi mai strîns în jurul Comitetului Central al Parti- primele tone de cărbune în con­ tatea lunii. că din luna oclombrie a. c. în contul o sumă importantă de bani, din care
dului Comunist din Cehoslovacia şi în jurul Guvernului Frontului Na­ anului 1958.
ţional ! tul anului 1958. Brigăzile conduse de Petru Pi­ s-au făcut premieri valoroase fn o-
lea, Petru Petric şi Luoa Stan- Conducerea administrativă şi comi­
Să întărim şl mai mult unitatea de nezdruncinat a tuturor oame­ ciu, au contribuit în cea mai ma­ tetul de întreprindere al Trustului biccte, a unui însemnat număr dc
nilor muncii 1 re măsură la succesul colectivu­ utilaj greu din Bucureşti, de care a-
lui. parţine această staţie, a acordat în­ fruntaşi în producţie. De pildă, meca­
Să întărim şi mai mult legăturile indestructibile de prietenie cu semnate sume dc bani din fondul în­
treprinderii, pentru a fi cheltuite în nicul Măricel Almăjan, cxcavatoristul
marea noastră aliată şi cea mai bună prietenă — Uniunea Sovietică, cu folosul salariaţilor. Cu suma de 13.000 Gheorghe Gheţu şi Constantin lonete,

poporul frate sovietic, cu gloriosul său partid comunist I Să întărim şi au primit fiecare cîte un aparat dc
radio, marca „Victoria", maistrul me­
pe viitor solidaritatea frăţească internaţională a poporului nostru cu
Inovaţii la I.F.E.T. Orăştie canic Ioan Maxim şi excavatorlstul
popoarele tuturor ţărilor socialiste, cu oamenii muncii din lumea ’n-
manipulant Dinu Cazan, au primit ci­
treagă 1 Să nu slăbim nici o singură clipă vigilenţa faţă de duşmanii le un ceas „Pobcda", iar tractoristul

noştri, să întărim prin toate acţiunile cauza păcii în lumea întreagă 1 Petru Calici şi excavatoristul manipu­

Să muncim cu şi mai mare energie şi entuziasm pentru îndepli­ Aplicînd întocmai prevederile realizări în domeniul inovaţiilor lant Victor Grigorescu, au primit cite
nirea sarcinilor noastre creatoare! din regulamentul inovaţiilor, ca­ comparativ cu anii trecuţi, foto­
binetul tehnic al I.F.E.T. din O- grafii ale inovaţiilor celor mai 3 metri stofă bărbătească semi-cam-
Sub conducerea Partidului Comunist să consacrăm toate eforturile răştie a reuşit şi în acest an să importante, o carte a inovatori­
se situeze la loc de frunte în ra­ lor conţinînd 15 fotografii, 30 garn.
noastre pentru a face ţara noastră şi mai puternică şi mai bogată, iar mura forestieră în ce priveşte
mişcarea de inovaţii. S-au înre­ machete de inovaţii din care 12 M. OH.
viaţa oamenilor muncii din ţara noastră şi mai frumoasă 1 gistrat în primele nouă luni ale ale sectorului C.F.F. Orăştie, 9
anului, 18 inovaţii, din oare 14 ale sectorului C.F.F. Cugir şi 7 r
înainte pentru desăvîrşirea victorioasă a construirii socialismului au fost acceptate şi aplicate, una ale sectoarelor de exploatare.
în ţara noastră 1 acceptată şi neaplicată şi numai U R I C A N ! oraşuIl mineriili.or
Trebuie remarcate numeroase
Trăiască gloriosul nostru Partid Comunist din Cehoslovacia, care trei respinse. Tot în această pe­ inovaţii printre care şi cele iale Jiul curge spumegind printre hălăduiau ca stâpîni şi nimeni jit luminiţe, care, de s u s t r e -
va păşi totdeauna neabătut pe calea leninistă 1 rioadă, s-au plătit inovatorilor tovarăşilor Ioan Bonţa şi Cris-
m unţii bătrini, roşi de vreme, clecii cei cîţiva ciobani nu se buie să se vadă ca o tinărâ
Trăiască curajosul nostru popor muncitor, unit sub steagul socia­ recompense în valoare de 5.233 tu Ionescu.
lismului 1 In acţiunea de dezvoltare a acoperiţi cu păduri învăpăiate bucurau de măreţul spectacol constelaţie terestră. Şi de-a-
lei.
Trăiască şi înflorească scumpa noastră ţară socialistă, Republica Avîntul mişcării de inovaţii de mişcării de inovaţii s-au eviden­ de podoabele toamnei acesteia al naturii. Noaptea. stelele se o tunet, an de an, alte case albe
Cehoslovacă 1 ţiat şi numeroşi inovatori prin­
la I.F.E.T. Orăştie, se datoreşte tre care Ioan Bonţa, Cristu Io­ nespus de frumoase. La Uricani glindeau în apa Jiului, în a că- Se înalţă îmbietoare şi lunca,
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST nescu, Ioan Cocrean, Ioan Me-
DIN CEHOSLOVACIA în bună măsură faptului că atît defileul îşi desface strînsoarea, rui albie se vedeau ca un nisip au d daţd pUStie, se umple de
tea şi Viorel Marian.
GUVERNUL REPUBLICII CEHOSLOVACE conducerea, cît şi cabinetul teh­ In urma aplicării inovaţiilor culmile munţilor se depărtează de aur. Şi, deodată, s-a întîm- freamăt de via(ă Oamenii vre-
COAMTETUL CENTRAL AL FRONTULUI NAŢIONAL
nic i-au acordat şi îi acordă o a- acceptate, I.F.E.T. Orăştie, a de albia dudui, într-un cerc larg plat in acest petsai o schimba
tenţie deosebită. De exemplu, s-a realizat în primele nouă luni ale
înfiinţat un colţ al inovatorilor acestui an, economii post calcu­ cît un amfiteatru, Aici a fost re. Stelele de sus, din montura noastre aL\ sm als ^ tacenl
late în valoare de 51.901 lei.
la sediul întreprinderii, oare a cindva o luncă umbrită de ari­ lor de azur au seînteiat mirate, milenare, mai iîntîi adîncurile

costat 2.974 iei. La colţul inova­ ni, unde ciobanii au clădit cîte- vâzînd noaptea pe aceste locuri bogate de cărbune, apoi au

torului, sînt afişate grafice cu va sălaşe pentru oi şi căsuţe de ?'irLiri de steluţe călătoare, stră- srmds pustietăţii, tărîmul de

lemn pentru ei. De sute de ani Adiind întunericu în toate sen deasUpm _

aacceesstt pveeiissaaij nn aa ssuuffeerriitt ntuiccii oo nStc“an/ec’ermeasccaon!urnazdice/ redof mnmeşetceŢ O. raş.ul* m, işun¦ă de,•consCtrîutecv-a

modificare. Lupul şi mistreţul’ sensui umc> şj apoi au mai vă- străz’ i ?i.au primit invelişul de

zul aceste steluţe călătoare asfalt lucitor, aleele şi spaţiile

y o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C strecurindu-se una cîte una în verzi sint abia trasate. Orăşelul

pămînt. Ce se întîmplase ? Iti cre?le fără întrerupere. Zeci de
. , , ... , „, » . blocuri in roşu sint străjuite d -
II N € R A A pintecul munţilor batrim oame- macarale cu braţele de fier în-

nii au găsit comori de nestema- u nse n aer Camioane aduc pe

te negre — au descoperit căr- şantier ciment, var, fier-beton,
bunele. Ei au săpat galerii, au Tinerii brigadieri veniţi din toa-
biruit. stinca şi au început o bă- te colţurile ţării — zidari, e-

tălie fără curmare cu roca du- leciricieni, săpători, lăcătuşi —

ră, cu adîncurile ce-si apărau dialiă oraşul punînd parcă în-

. . . ,. , , tre cărămizi, ca un ciment ne-
comorde, pina acum neştiute de ?j cem din dragostea

nimeni. Asta s-a întîm plat în a- penfril patrie, ceva din văpaia

nul 1950. Dar lucrurile nu s-au inimii lor tinere.

oprit aici. Mai la deal, pe Jiu Necunoscător in ale arhitec-

în sus, acolo unde apele ţiului iurii, am stat de vorbă cu irigi
au depus păm înt adus de pe neru^ ?el cil şantierului. I-am
mărturisit îneîntarea mea in
Culturi de bacterii factice creste formînd o luncă, scormo- fata celor cîteva zeci de blocuri
rezistente faţă de bacteriofagi
nitorilor de adîncuri li s-a ros- a[be> maSive, cu linii departe de

tuit aşezare statornică, minării orice monotonie. De la el am a-

O serie de cercetări recente au a- bricat prin pulverizare, luat in can­ oraş, ca pentru nişte viteji ai ţlat că stilul construcţiilor are
rătat că laptele proaspăt poate con­ titate de 10%.
ţine bacteriofagi ai streptococilor lac- vremii noastre — Uricanii, o- drcpl model blocurile muncito-
tici, care sint introduşi de cele mai Culturile de bacterii lactice dezvol­
multe ori odată cu maiaua. tate in acest mediu rămîn rezistente raşul minerilor. Prundul luncii, rc?^ d'in Uniunea Sovietică şi
faţă de bacteriofagi, iar bacteriofagii
Pagubele produse de bacteriofagi prezenţi sint distruşi in timpul in- aammeesstteeccaatt ccuu pmieettrree rroottuunnddee, ^că aVcaerlşaoşvl iastirlecpo0nasttertu%tă„.mtCl lansiet
industriei brînzeturilor sînt evaluate săminţării.
la 4—5% din valoarea produselor. şlefuite îndelung de apele nu- ^ aspectul unor hoteluri con-
Chiar dacă bacteriofagii sînt în
Pentru eliminarea acestui neajuns concentraţii capabile să Uzeze întrea­ lui, a început a fi răscolit de forlabile.neavînd nimic din în-
s-au preparat culturi speciale de bac­ ga şarjă de lapte destinată fabrică­
oameni şi maşini şi, după ciţi- făţişarea rece, neprimitoare, a
terii lactiee rezistente faţă de bacte­ rii brînzeturilor, în cazul folosirii cul­
va ani, intre m unţii bătrini, sub locuinţelor construite de trecu-
riofagi. Aceste culturi se însămîn- turilor de bacterii lactice rezistente
Producţia de struguri a fost bogată in acest lucrat singure. Omul, a fost acela care le-a pus in m iş­ slelele uimite ale nopţilor, au fele regimuri, penlru minerii din
ţează în soluţii neutre lipsite de cal­ nu arc loc o influenţă defavorabilă care. care le-a supraveghiat cu atenţie mersul.
an. Odată cu culesul a început şi munca in crame început să se înalţe albe, pri- i. BALAN
ciu, care se obţin din lapte praf fa­ asupra streptococilor lactici prezenţi. Iată-l pe unul dintre aceşti oameni. Este muncito­
7.i şi noapte motoarele şipresele hi draulice, dezbro rul Gheorghe Goardă de la întreprinde rea Vinalcool Alba, mele case ale oraşului. La fe- ------------------------------

bonUoarele şl alte maşini de vinificaţie, au lucrat fără reslrele lor nenumărate, au mi- (Continuare în pag. 3-a)

întrerupere pe ‘oală perioada culesului. Par ele nu au secţia Miercurea, liicrind la o presă hidraulică.