Page 53 - 1957-11
P. 53
Nr. 908 DRUMUL SOCIALISMULUI ' ' Pag.3
VIAŢA DE PARTID
Cîteva învăţăminte din experienţa unei organizaţii miniere
Sub conducerea organizaţiei de par tatori pe schimburi la locurile de mun Să se acorde o mai mare mina Lupeni lucrează în prezent un noscut că „nu s-a muncit cum trebuie"
tid, harnicul colectiv al minei Lupeni că problemele ce trebuie ridicate în atenţie întăririi rîndurilor
munceşte cu avînt pentru îndeplinirea consfătuiri pentru îmbunătăţirea con număr mare de tineri. Care a fost preo în rîndurile tineretului, că organizaţia
sarcinii pe care Congresul al Il-lea diţiilor de muncă, de a mobiliza în partidului!
al partidului a pus-o în faţa minerilor: tregul colectiv la înlăturarea greutăţi cuparea comitetului de partid, a comu U.T.M. exercită încă o slabă influenţă
lichidarea rămîneril în urmă a indus lor. Conferinţa a dezbătut cu mult inte
triei carbonifere, sporirea productivită res problema îmbunătăţirii muncii de niştilor, pentru educarea, calificarea şi asupra masei tineretului neorganizat,
ţii muncii şi reducerea preţului de cost Aâinertil Doţiu Avram, secretarul or primire în partid subliniind că aceasta
al cărbunelui. Mai cu seamă de la ganizaţiei de bază din sectorul V sud, este una din principalele căi de întă mobilizarea în producţie a masei de etc., dar el n-a arătat — aşa cum ar
introducera experimentală a sistemu a arătat în conferinţă că organizaţia rire a activităţii organizaţiilor de bază,
lui îmbunătăţit de salarizare şi norma de bază al cărei secretar este îşi des de creştere a forţei lor organizatorice tineret ? fi fost de aşteptat — cauzele acestor
re a muncii el a obţinut succese în făşoară activitatea în aşa fel încît fie şi mobilizatoare.
îndeplinirea acestei sarcini. Organiza care membru de partid are sarcini con Nu este lipsit de semnificaţie să se lipsuri, n-a arătat măsurile pe care
ţia de partid de la mina Lupeni este o crete în legătură cu procesul de pro Tovarăşul Taller Ludovic a arătat
organizaţie mare şi în activitatea sa ducţie. că în medie, într-un sector cu 500— arate că din lunga dare de seamă a se gîndeşte să Ie ia comitetul U.T.M.
ea a dobîndit o experienţă bogată. 700 oameni există 20—40 membri de
Fiecare membru din organizaţia partid. Reuşesc oare — s-a întrebat vechiului comitet (25 pagini bătute al minei pentru ca sub îndrumarea m - y [t/pM
Conferinţa de partid a minei Lupeni noastră de bază — a spus el — are vorbitorul — organizaţiile de bază să la maşină) abia la pagina 23 s-a gă organizaţiilor de partid organizaţiile
care a avut loc recent, a supus unui o răspundere concretă pentru o anu cuprindă aşa cum trebuie locurile de sit loc pentru cîteva pasaje în care să U.T.M. de la mină să-şi îmbunătăţeas In Hunedoara, ritmul construcţii lor de locuinţe creşte mereu. Numai
examen serios munca depusă de comi mită problemă, ştie în fiecare moment producţie cu un număr atît de mic de se vorbească de „rezerva cea mai- a- că simţitor într-un timp scurt, activi în ajunul sărbătorii Marelui Octoni brie, siderurgiştil au primit 60 noi a-
tetul de partid, de organizaţiile de ba ce are de făcut. Noi am reuşit să cu membri de partid ? Personal, cunosc
ză, de toţi comuniştii de la mină în prindem cu membri de partid toate multe brigăzi în care nu lucrează nici propiată a partidului" aşa cum este tatea. partamente.
mobilizarea colectivului la sporirea locurile de muncă, punînd în punctele un membru de partid. IN CLIŞEU : Cîteva blocuri de pe Dealul Chizidului, în construcţie.
producţiei de cărbune cocsificabil. cheie şi la locurile mai grele, pe cei denumită organizaţia U.T.M. în docu Noul comitet de partid al minei Lu
mai buni. Aşa după cum a reieşit din confe
Din această conferinţă s-au desprins rinţă, la mina Lupeni munca de pri mentul amintit. Se pune întrebarea : peni trebuie să înţeleagă necesitatea Cu contractul colectiv
multe învăţăminte care sînt valabile Lucrările Conferinţei au arătat că mire în partid nu s-a bucurat de a- dacă vechiul comitet de partid al mi de a se ocupa îndeaproape de creşte
şi pentru alte organizaţii de partid nu tot aşa au muncit organizaţiile de tenţia cuvenită. De ea s-au ocupat în- nei în frunte cu tov. Carol Juhasz şi rea noii generaţii de mineri, de a acor
din regiunea noastră, mai ales pentru bază din cele trei sectoare rămase în tr-o anumită măsură — sporadic — bi
organizaţiile miniere. urmă. rourile organizaţiilor de bază. Comi Augustin Zborovschi a considerat or da o mai mare grijă educării tinere îndeplinit
tetul de partid n-a reuşit să antreneze ganizaţia U.T.M. drept rezerva cea mai tului, întăririi organizaţiei U.T.M., pri
Fără o mancă politică Minerul Starţ Ladislau, şef de briga însă masa largă a membrilor de partid
susţinută, nu se pot dă la un abataj frontal din sectorul pentru a avea o preocupare perma apropiată, de ce nu i-a acordat o a- mirea în rîndurile sale a celor mai Se apropie sfârşitul anului 1957. Introducerea Ia toate şantierele a e-
obţine succese trainice III, a arătat că în cursul anului comi nentă şi plină de răspundere în a- tenţie mai mare ? buni şi mai harnici mineri. Majoritatea întreprinderilor din regiu videnţelor primare, a ajutat consem
tetul de partid al minei a neglijat or ceastă direcţie. In sectorul III, care nea noastră dau zor pentru a termi narea precisă a economiilor realizate
Graficele’ minei Lupeni arată că în ganizaţia de bază din sector, din care stă atît de prost cu producţia ca şi Criticînd slaba preocupare a vechiu jk na cît mai devreme cu îndeplinirea în tot timpul. Alt obiectiv, trecut
cele zece luni care au trecut de la în cauză în munca politică s-a cuibărit în sectorul IV B, care de asemenea stă lui comitet, pentru educarea tineretului, In încheierea lucrărilor Conferinţei planului anual, pentru a raporta cu în contractul colectiv şi rezolvat, a
ceputul anului, planul producţiei de delăsarea şi o serie de alte lipsuri care prost cu producţia, nu s-a făcut pînă vorbitorii care au luat cuvîntul în le de partid a minei Lupeni, a luat cuvîn mîndrie rezolvarea obiectivelor pro fost acela al construcţiilor şi amenajă
cărbune a fost realizat în proporţie de au cauzat întregii activităţi din sec în prezent aproape nimic în ceea ce gătură cu această problemă au arătat tul tovarăşul Verdeţ Ilie, prim-secretar puse î n ’ planurile lor de activitate. rilor social-culturale. Astfel, a fost
100 la sută. tor. priveşte munca de primire în partid. că tinerii de la mina Lupeni ar fi pu al Comitetului regional de partid, to Desigur că, odată cu aceasta, se con terminat şi dat în folosinţă dormito
Nici un membru de partid din organi tut aduce un aport cu mult mai mare varăşul I. Bama, prim-secretar al Co sultă cu mare atenţie dosarele unde se rul de pe şantierul stadion, dotat cu
Realizarea aceasta nu reprezintă în — In abatajul în care lucrez, a spus zaţiile de bază din aceste sectoare, în producţie dacă organizaţiile de bază mitetului raional de partid Petroşani. află contractele colective. Se ştie — tot cazarmamentul necesar pentru 200
să îndeplinirea planului în proporţie tov. Starţ, se pot extrage zilnic 400— n-au avut sarcini concrete în legătură de partid s-ar fi preocupat mai mult Vorbitorii au subliniat învăţămintele ce şi asta s-a constatat din activitatea de persoane, o locuinţă cu două apar
de 100 la sută de către fiecare bri 450 tone de cărbune dacă sîntem a- cu munca de primire. de educarea şi îndrumarea lor, dacă ar se desprind din conferinţă, sarcinile multor întreprinderi — că acolo unde tamente şi alta cu patru apartamente,
gadă şi de către fiecare sector. Sec provizionaţi la timp cu vagonete goale fi luptat pentru întărirea activităţii or ce stau în faţa comuniştilor de la obiectivele din contractul colectiv sînt date cu o lună şi jumătate înainte de
toarele I A, I B, II şi V sud şi-au şi aer comprimat. Dar în loc de 400 Numeroşi vorbitori au arătat în mod ganizaţiei U.T.M. Lupeni. Au relevat importanţa lozincii respectate cu stricteţe, planul produc termen.
îndeplinit şi depăşit lună de lună sar tone, în multe zile noi dăm 150—200 convingător că la mina Lupeni există pornită din conferinţă „Să nu avem nici ţiei globale este îndeplinit şi depăşit.
cinile de plan. In felul acesta, colec tone, pentru că maistrul spune că este posibilităţi reale să se întărească rîn- — In viaţa organizaţiei U.T.M. ae o echipă sub normă" şi au arătat că1 Lucrul acesta l-a confirmat şi Nu au fost neglijate nici măsurile
tivul sectorului 11 a extras în cele suficient şi atît. Cînd am arătat a- durile partidului prin primirea unui la mina noastră există multe lipsuri — noul comitet are datoria de a lupta T.R.C.L.H., care, pînă la ora actuală, de protecţia muncii şi cele sanitare.
zece luni 15.467 tone de cărbune, sec ceastă situaţie conducerii exploatării, număr cu mult mai mare de candidaţi a spus tov. Gh. Leoveanu. Din cauza pentru aplicarea ei în viaţă. înfăptui a rezolvat cele 31 obiective din con A fost confecţionată o rampă de în
torul V sud 5.483 tone, 1 A 5.139 şi inginerul şef Bocanciosu mi-a răspuns şi membri de partid. aceasta avem încă un număr însem rea acestei lozinci cere să se ia mă tractul colectiv propuse de către mun cărcat şi descărcat utilaj greu, dormi
I B 3.253 tone. Dacă şi celelalte sec că el este mulţumit cu randamentul nat de tineri nedisciplinaţi în produc suri politice şi organizatorice pentru citori. toarele au fost asigurate cu lighiane,
toare şi-ar fi îndeplinit în aceeaşi mă de 1,8 tone (post pe care-1 realizăm — Aici, la mina noastră, a spus ţie, lipsiţi de respect faţă de vîrstnici, a se face o nouă redistribuire a for s-au făcut amenajări la locurile de
sură sarcinile de plan, mina Lupeni ar noi). Asta cînd în brigadă se poate tov. Noviţki Carol, există un număr care fac scandaluri şi beţii, etc. Aceş ţelor de mineri, în aşa fel încît oa Obiectivele din contractul colectiv, muncă, cantina a fost înzestrată cu
fi dat în acest an un însemnat plus obţine un randament de 2—3 tone însemnat de tineri mineri harnici şi tia se pot îndrepta, pentru că sînt ti menii calificaţi să fie repartizaţi în după cum se ştie, constituie principa veselă etc.
de producţie. Din păcate, surplusurile (post). Eu mă întreb : de ce se mulţu entuziaşti, fruntaşi în producţie, cu un neri, dacă noi ne vom ocupa mai mult mod echitabil pe brigăzi şi echipe. lul îndreptar in activitatea întreprin
realizate de sectoarele amintite au fost mesc tehnicienii din sectorul nostru trecut curat, care doresc şi merită să decît pînă acum de educarea lor. Din In concluziile conferinţei, s-a arătat derii, ducînd la obţinerea unor succe Conducerea întreprinderii (director
„mîncate" de restul sectoarelor. La şi din conducerea minei cu o produc fie încadraţi în rîndurile partidului. păcate, mai avem mulţi membri de necesitatea ca organizaţia de partid de se de seamă, la creşterea producţiei şi Miliai Marta), în colaborare cu comi
data conferinţei, sect. III avea un tivitate mai mică decît se poate rea Noi, comuniştii, ne-am preocupat prea partid, cum este şi tov. Mircea Mă- la mina Lupeni să desfăşoare o mai productivităţii muncii, la reducerea tetul de întreprindere (preşedinte Ni-
minus de 13.400 tone, sect. IV A de liza ? Cum pot ei să doarmă liniştiţi puţin de atragerea lor în partid. Dacă tăsăreanu din comitetul U.T.M. al mi vie muncă politică în rîndurile ingine preţului de cost. Dintre măsurile teh- colae Raţiu), au dat o mare importan
9.800 tone, sect. IV B de 6.900 tone. cînd sectorul este sub plan de atîta ar fi existat preocupare, am fi putut nei, care nu se ocupă de educarea ti rilor şi tehnicienilor, să acorde o mai nico-organizatorice prevăzute în con ţă întrecerii socialiste, factor determi
vreme ? primi în partid încă odată pe atîţia neretului, neglijîndu-şi sarcinile în di mare atenţie educării comuniste a ti tract şi realizate, merită a fi scoase nant în îndeplinirea planului global
Rezultatul acestei situaţii compara membri cîţi am primit I recţia aceasta. neretului, să se ocupe mai tem einic' în evidenţă terminarea atelierului de Respectarea întocmai a obiectivelor
tive este cît se poate de edificator In conferinţă au arătat şi alţi tova de munca de primire în partid, de ri prefabricate. Dacă pînă acum prefabri contractului colectiv, intensificarea în
chiar şi pentru acei încăpăţînaţi (din răşi slaba preocupare din partea orga Se ştie că imul din mijloacele im Despre munca de educare şi mobi dicarea nivelului politic a membrilor catele erau transportate de la mari trecerii socialiste, stimularea muncito
tre care mai există destui, din păcate), nizaţiilor de bază din sectoarele III, portante de îmbunătăţire a muncii de lizare a tineretului în producţie, des şi candidaţilor de partid. distanţe, în momentul de faţă acestea rilor merituoşi. Faţă de anul trecut,
care, subapreciind sau riegînd rolul IV A, IV B ş. a. pentru educarea teh primire în partid este întărirea mun pre preocuparea pentru folosirea tim se fabrică aici. Se pune întrebarea a- Trustul de construcţii a dispus, este
conducător al organizaţiilor de partid nicienilor ca ei să aibă o atitudine cii cu activele fără de partid de pe pului său liber, a vorbit în conferinţă M. CRISTESCU vantajului adus. In afară de timpul drept, şi de cadre .de o calificare mai
nu vor să vadă că munca politică de înaintată în producţie, să manifeste lingă organizaţiile de bază. O bună şi tov. Gh. Cojocaru, secretarul comi care se pierdea cu transportul, cne- mare.
educare şi mobilizare a întregului co preocupare pentru nevoile de producţie parte din organizaţiile de bază de la tetului U.T.M. pe mină care a recu N soanele pentru acoperiş, tuburile de
lectiv este unul din principalii factori şi de viaţă ale muncitorilor, să ia în mina Lupeni au dus însă o muncă canalizare etc. nu se mai sparg în Pentru a nu sta cu mîinile în sîn
hotărâtori ai soartei planului de pro considerare şi să rezolve propunerile de suprafaţă cu aceste active, s-au r timpul transportului, aşa cum se în- pînă la sfirşitul anuluij comitetul de
ducţie şi că nu se pot obţine succese lor. folosit prea puţin de ajutorul lor, nu tîmpla în trecut. întreprindere, împreună cu conducerea,
trainice fără o muncă politică susţi s-au ocupat de educarea şi atragerea U R I CA şi-au propus noi obiective care urmea
nută. Conferinţa a arătat că realizarea pro în partid a celor mai buni mineri, teh Un alt obiectiv important realizat, ză a fi executate. In concluzie, se poa
ducţiei planificate pe cele 10 luni doar nicieni şi ingineri din aceste active. oraşul minerilor a fost extinderea micii mecanizări la te spune că T.R.C.L.H. a dus o mun
In conferinţă s-a relevat că organi în proporţie de 98,6 Ia sută şi depăşi toate lucrările care se pretează la me
zaţiile din sectoarele Ii, V sud, 1 A, rea preţului de cost cu 3,29 pe tona Toată grija pentru că susţinută în tot cursul anului.
I B îşi îndeplinesc cu competenţă ro de cărbune şi alte lipsuri se datoresc schimbul de mîine !
lul de conducători politici, că ele des în mare măsură şi muncii politice ne (Urmare din pag. l-a) prezent se lucrează la finisarea canizare. V. PLOPEANU
făşoară o vie activitate educativă şi satisfăcătoare, mai ales din sectoarele Ca urmare a măsurilor luate de
mobilizatoare în rîndul celor fără de III, IV A şi IV B. Mai mulţi vorbitori partid şi guvern pentru îmbunătăţirea ...... :Jr o s - a 6 blocuri noi, cu cîte 27 apar- ©©©®»©@©®®©®®@®©®a®©<8©©®©©@®®@ei©®®©®©©®®®©©®©«0©®©«
partid. Organizaţia de bază din sec au cerut ca noul organ ales să acorde continuă a condiţiilor de muncă şi de
torul II, al cărei secretar este tov. mai multă atenţie aplicării în viaţă trai ale minerilor, în ultimii ani — Valea Jiului. Casele au balcoa- tamente. Deci minerii de la U- \ Avantaje excepţionale
Nagy Andrei, analizează cu regulari a hotărîrii nr. 6 a Biroului Comitetu mai ales după aplicarea sistemului la obligaţiuni C.E.C.
tate problemele producţiei, luptă con lui regional de partid cu privire la îmbunătăţit de salarizare şi normare ne de fier şi balustrade de be- ricani vor primi în scurt timp
secvent pentru întărirea răspunderii şi creşterea productivităţii muncii şi re a muncii — minele de cărbuni con
a disciplinei în muncă prin ridicarea ducerea preţului de cost al cărbunelui stituie din ce în ce mai mult un punct ton mozaicale. Băile sînt pre- încă 162 apartamente. \
nivelului de conştiinţă al muncitorilor şi au propus ca noul comitet, organi de atracţie pentru tineri. Se înţelege
şi tehnicienilor. La obţinerea succese zaţiile de bază, organele de conducere că aceştia au toate motivele să îm văzute cu irafoare — ferestre Prima lovitură de cazma a ? In mod excepţional, cu pri — Prelungirea cu încă 10 zi
lor repurtate de colectivul acestui sec tehnico-administrative, să-şi desfăşoa brăţişeze meseria de miner, care a de prefabricate din beton cu flori josj ^ată pe aces{ şantier în j
tor a contribuit mult iniţiativa organi re pe viitor activitatea sub lozinca: venit o meserie nu numai frumoasă şi
zaţiei de bază de a discuta prin agi „Să nu avem nici o echipă sub nor- cinstită dar şi bine plătită. Ca şi la rnamentale Parapetul de la anuj jggg, Ca prin minune, 1 lejul „Săptâmînii Economiei", le (pînă la 20 noiembrie a.c.)'
alte exploatări din Valea Jiului, la a vînzării obligaţiunilor C.E.C.
geamuri, tot dinlr-o preocupa- a i-c^ fl răsărit în mai puţin de Direcţia Generală C.E.C. acor- la valoarea lor nominală (fără
rce•/ de. fr»umos, 1 ar,e dijf,erite„ *pro- Uj Ua/nUj LuUnI UaUdOeUvLăUrUait, VoIrUaOş.. Nu pp/re.os-- I) g®ţ dă deţinătorilor de obligaţi..u...n...i. diferenţă de preţ).
file şi denticule tot atn ciment. fe m ult timp Uricanii vor avea ^ ©C.E.C. următoarele avantaje deo-
_ onsecventî preocupării de a e- pe /ocu,/ unde acum mai stăruie 'j sebite
vila uniformitatea, de a face moio z u spaţii verzi, copăcei i § — Uun cîştig excepţional de — Procura ţi-vă obligaţiuni
peisajul arhitectonic mai variat, n neri, parcuri de trandafiri. 71- j 1100.000 lei la tragerea la sorţi C.E.C., pentru a participa la a-
s-au proiectat şi construit mai [unei casele albe, înalte, vor fi din 30 noiembrie 1957. La a- ceastă tragere excepţională.
multe tipuri de blocuri: blocuri - mai frumoase, răsărind dintre
i !ceastă tragere se vor mai atri — Economiile la C.E.C., vă
cu o singura scara şi 7 aparta- coroanele copacilor tineri. Dar bui numeroase alte cîştiguri în
mente blocuri cu doua scări, ge pe acum oraşul acesta tre 1.000 şi 50.000 lei. aduc în casă mari bucurii.
cu 18 apai tam ente; blocuri cu c[ddit în amfiteatrul dintre
yrc <je întrebări şi răspUnSUritrei scări cu 27 apartamente... munţii bătrîni, apare călătorii-1 r G n c
Pînă acum minerii din Uri- lui ca o tînâră şi splendidă a şe-} ® 1 ^ „r
câni au primit în noul lor oraş zare urbană.
organizat de CEC
635 apartamente, precum şi uh <¦
cămin pentru necăsătoriţi, cu s * In cinstea „Săptămânii Economiei , — 60 de librete de economii şi
170 locuri, înzestrat cu camere j care se va desfăşura între 23—30 obligaţiuni C.E.C. cu depuneri de
spaţioase şi confortabile. In ) noiembrie, Direcţia Generală C.E.G., 300, 200 şi 100 lei.
Folosirea bugetului local pe anul f r 'K J 'i A y /V/V-^' \ 1L1BRÂ%88LE organizează un concurs de întrebări Poate participa orice cetăţean care
şi răspunsuri. are economii pe libret sau pe obliga
sirea loială a veniturilor mca- COOPeCATlVtLOR^CONSUM ţiuni C.E.C. minimum de 25 lei la
sate ? şcl&Uu in. Participanţii la concurs pot cîştiga : predarea prospectului de participare.
RĂSPUNS : Desigur că reali ¦c loeoLooice. — Un libret de economii cu o de Acei care nu au soldul pe libret
zarea de 75 la sută la cheltuieli, ¦‘ ¦AonoreHNicel punere de 5.000 lei. sau pe obligaţiuni C.E.G. de 25 lei,
pentru raionul nostru, este o rea y sj nTcetAQţ;, pot să-şi complecteze acest sold pînă
lizare mulţumitoare. Totuşi, noi — Una excursie în U.R.S.S. în 30 nov. ultima zi de predare a
1957 în raionul Orăştie puteam să folosim întreaga su prospectului la C.E.C.
mă încasată la venituri. Nefolo- — Una excursie în R. Cehoslo
In realizarea bugetului local, la ve zate 85 la sută) s-a ajuns dato (drumuri, agricole şi gospodării .sirea ei se datoreşte în primul vacă; Distribuirea în mod gratuit a pros
rită atenţiei pe care a acordat-o pectelor de participare se face între
nituri, raionul Orăştie se situează comitetul executiv acestei proble comunale), un-de s-a realizat 79 — Un aparat de radio marca 10—30 nov. la toate unităţile C.E.C.
me. Astfel, lunar se analizează la sută, social-culturale (î-nvăţă- „LUX".
printre raioanele fruntaşe. La cheltu cu şefii secţiilor sfatului raional, mînt,- cultură, sănătate şi preve
situaţia realizării planului, indi- deri sociale) la care s-a realizat — Un aragaz cu 3 ochiuri şi bu
ieli însă, cu toate că s-au obţinut u- cîndu-se măsurile ce trebuie 74 la sută. Celelalte cheltuieli
nele rezultate, lucru ce1 ridică raionul luate pentru încasarea venituri s-au efectuat pentru întreţinerea rînd rămînerii în urmă a unor telie. sau Ag. C.E.C.—P.T.T.R.
din rîndul codaşilor, nu s-a făcut to lor. Acelaşi lucru se face lunar aparatului administrativ care
cu agenţii fiscali de la comune s-au făcut în mod economicos. acţiuni ca : agricole — unde s-a — Una maşină electrică de spălat Fără a risca nimic, puteţi cîştiga la
tul pentru a folosi întreaga sumă în şi trimestrial, cu secretarii şi
contabilii sfaturilor populare co Ca lucrări mai importante, a- folosit numai 60 la sută din pre rufe. acest concurs lucruri folositoare.
casată. Cu scopul de a afla metodele munale şi oraş. mintim construcţia barajului de
pe rîul Beriului, în valoare de vederile bugetare; culturale — — Una bicicletă marca „Victo- Cereţi chiar azi un prospect de
de muncă folosite la încasarea veni Comi tetul executiv -nu s-a măr 1.000.000 lei, construirea drumu
ginit numai La aceste şedinţe de rilor Şibot-Cugir şi Orăştie-Bal- 61 la sută şi învăţămînt — 63 î©©s®©©e®©3®®®®©®@0®®®©@(L^ ria participare la concursul de întrebări
turilor, precum şi cauzele care au dus analiză, ci a trimis în comune, şa, în valoare de peste 2 milioa
la necheltuirea totală a sumei încasa în special în cele rămase în ur ne lei construirea dispensarului la sută. Cauzele rămînerii în ur — Un ceas de mînă „Pobeda". şi răspunsuri organizat de C.E.G.
te, ziarul nostru a adresat cîteva în mă ca : Cioara, Romos, Şibol sanitar din comuna Băcăi-nţi în mă a acestora vin de la lipsa de
etc., activişti ai sfatului popular valoare de 306.000 lei, termina activitate gospodărească ce se şi unele greutăţi care constau
trebări tovarăşilor Petru Rusu, se raional, bine pregătiţi, care au rea şcolii elementare din satul manifestă în primul rînd La şefii mai ales în repartizarea de ma
cretar al Sfatului popular raional şi ajutat concret la efectuarea în Pricaz, pavarea pieţii gării din secţiunilor respective, apoi de la teriale, cum este cazul materia- *
casărilor. De asemenea, chiar Orăştie etc. lucrări care sînt exe lului lemnos pentru poduri, ce I
Vladimir Jucovschi, şeful serviciului membrii comitetului executiv, au cutate în proporţie de peste 90 lipsa de îndrumare şi control de trebuia repartizat de Direcţia ş
buget al raionului. fost repartizaţi pe grupe de co la sută. In afară de acestea, s-au care au dat dovadă membrii co regională silvică.
mune. efectuat reparaţii la toate şcolile
Iată. răspunsurile date la întrebările din raion., s-a procurat inventa mitetului executiv raional, care Cam acestea sînt cauzele ce
noastre : Din veniturile realizate, pînă rul necesar şcolilor (bănci, ma au făcut să nu putem cheltui în
la aceeaşi dală, s-a cheltuit su terial didactic, utilaj pentru poli- răspund de acţiunile amintite.
ÎNTREBARE : Care este si ma -de 19.609.769 lei, ceea ce re tehnizarea învăţămîntului etc.), O altă cauză care a dus la ne treaga sumă încasată.
tuaţia realizării bugetului pe în prezintă faţă de prevederile bu medicamente şi instrumente pen
tregul an, la venituri şi chel tru înzestrarea unităţilor sanita cheltuirea fondurilor bugetare în Pentru a asigura, totuşi, rea
tuieli ? getare un procent -de 75 la sută. re şi altele.
procentaj mai mare, constă în lizarea bugetului pe anul 1957,
RĂSPUNS : Bugetul pe anul ÎNTREBARE : Care sini reali ÎN TR E B A R E : Din cele spuse
1957 al Sfatului nostru popular zările mai importante prin folo pînă acum, reiese că planul de slaba activitate a unor comitete atît la venituri cît şi la cheltu
raional, aprobat în cea de a doua sirea bugetului local ? venituri a fost realizat în pro
sesiune, se ridică l.a suma de porţie de 81 la sută, pe cînd la executive comunale, oare nu ieli, în puţinul timp cît a mai
26.123.800 lei, atît la venituri, RĂSPUNS : După cum sînt cheltuieli numai 75 la sută. Care
cît şi la cheltuieli. Din aceste prevederile planului de stat, fon sînt cauzele ce au dus la nefolo- s-au preocupat de buna gospo rămas, comitetul executiv şi->a
prevederi bugetare s-a realizat durile bugetare au alimentat e-
pînă La 31 octombrie a. c. La ve xecutarea acţiunilor economice dărire a comunei, de executarea propus să desfăşoare o muncă
nituri suma de 21.178.316 lei, re-
prezentînd un procent de 81 la bugetului. De exemplu, comitentul mai susţinută. Astfel, vor fi mo
sută. La realizarea veniturilor,
care se compun din venituri pro executiv al Sfatului popular co bilizaţi şefii secţiunilor ca să se
prii (realizate în procent de 78
la sută) şi cote defalcate din im munal Băcăinţi, care a realizai ocupe îndeaproape de efectuarea
pozite şi venituri de stat (reali
din bugetul local doar 60 la su lucrărilor rămase î>n urmă, iar f
tă, iar cel din comuna Sibişel Ia comune se vor trimite activişti »
65 la sută. In, aceste comune, ne competenţi din .aparatul sfatului j§
glijenţa porneşte chiar de la pre popular, care să ajute comitetele jg
şedinţii sfaturilor populare (Pe executive atît la încasarea veni
tru Drăgan şi Petru Tonţa) oare turilor, cît şi la executarea chel
s-au preocupat mai mult de in tuielilor. Cît priveşte acţiunile
teresele lor personale decît de rămase în urmă (.agricole, cul
sarcinile încredinţate. turale şi învăţămînt) comitetul
executiv va face o analiză temei
In afară de aceste lipsuri care nică, holărînd la faţa locului
puteau fi evitate, am întâmpinat măsurile necesare.