Page 54 - 1957-11
P. 54
X
rag n r DRUMUL SOCIALISMULUI N t. 909
S& B mdbuam se h e
Problema dezarmării dip nou în discuţia
Adunării Generale a O. N. U.
NEW YORK 15. Corespon rezoluţiilor lor, este puţin încu U.R.S.S. şi a ţărilor socialiste.
dentul Agerpres transm ite: A- rajatoare deoarece aceasta nu In acest sens S. Brucan a spus:
dunarea Generală a continuat în înseamnă deloc că opinia publi „Se poate înţelege faptul că pu
după amiaza zilei de 14 noiem că aprobă situaţia creată ca ur terile N.A.T.O. doresc un acord
brie examinarea raportului Co mare ia unor presiuni şi măsuri cu privire la proiectilele inter
mitetului politic în legătură cu unilaterale, ci dimpotrivă că ne continentale, dar atunci trebuie
problema dezarmării. In discu aflăm într-uin impas şi mavi se înţeleasă şi dorinţa ţărilor so
ţie s-a aflat din nou rezoluţia rios. cialiste şi altor ţări iubitoare de
Funeraliile lui Zapotocky Apelul Comunalii eiiyez propusă de 24 de ţări, rezoluţie Lmnd cuvîntul în numele de pace de a vedea desfiinţate ba
inspirată de Statele Unite care legaţiei romîne, Silviu Brucan, zele militare americane care le
vor avea loc Ia 18 noiem brie pciln apărarea păcii reprezintă prin caracterul ei a arătat că insistenta cu care înconjoară şi care ameninţă se
unilateral şi ultimativ un pas puterile occidentale resping ide- curitatea lor. Or, o asemenea
înapoi faţă de toate încercările ea in-terzioerii .armelor nucleare măsură nu este deloc prevăzută
PRAGA 15 (Agerpres). — iembrie, la amiază, funeraliile LONDRA 15 (Agerpres). — pragul unui război atomic. In U.R.S.S. de a se ajunge Ia o şi a suspendării experienţelor a- în proiectul celor 24 de ţări, iar
CETEKA anunţă,: Funeraliile vor începe cu un miting solemn TASS anunţă: Opinia publică prezent numai trei puteri dispun soluţie unanim acceptabilă, sin tomice, ca şi încercarea de a puterile occidentale nici nu vor
naţionale ale tovarăşului Anto- de doliu în sala spaniolă. Cor engleză manifestă o mare neli de arma cu hidrogen. Dar a şi gura cale cu adevărat eficace :n minimaliza pericolele ce decurg să audă de aşa ceva11.
nişte in legătură ,cu noile încer început să fie elaborat, iar la problema dezarmării. Se discu din continuarea acestei politici,
Silviu Brucan a spus în con
nin Zapotocky vor avea loc la tegiul funerar va trece pe stră cări ale Statelor Unite de a sesiunea Consiliului N. A. T. O. tă de asemenea rezoluţia asupra capătă totala explicaţie în înca tinuare : „Rezoluţia celor 24 de
18 noiembrie. Accesul la sicriul zile onaşului Praga. Populaţia menţine isteria latomică. In An care va avea loc în decembrie aşa zisei acţiuni de informare a drarea armelor nucleare ca par ţări, poate fi cel mult o bază de
cu corpul neînsufleţit, oare va fi oraşului îşi va lua rămas bun glia se atrage atenţia asupra la Paris se va discuta planul de opiniei publice asupra consecin te componentă a politicii şi stra discuţie pentru apropiatul con
¦depus în sala spaniolă a Hradu de la tovarăşul Antonin Zapo discursului războinic al genera a pune această armă la dispozi ţelor unui război atomic, pro tegiei N.A.T.O., acesta fiind şi siliu N.A.T.O., dar ea nu poate
lui din Praga, va începe la 17 tocky în piaţa Vaclav. In seara lului Thomas Power, comandan ţia altor puteri ale N.A.T.O., in pusă de delegaţia Belgiei. Am firul conducător al rezoluţiei
noiembrie de la ora 8 pînă la aceleiaşi zile rămăşiţele pamin tul aviaţiei strategice a S.U.A., clusiv Germaniei occidentale...11 bele rezoluţii au căpătat reco propuse. Silviu Brucan s-a re fi în nici un caz o bază de dis
ora 20 şi la 18 noiembrie de ia teşti ale defunctului vor fi inci rostit la sesiunea parlamentară mandarea Comitetului politic ferit apoi la concepţia funda cuţie într-un. organ al O.N.U.
ora 7 pînă la ora 11. La 18 no nerate la crematoriul din Praga. a consiliului blocului Atlanticu Comitetul englez pentru apă fiind impuse pe baza unui vot mental opusă oare caracterizea Această rezoluţie caracterizată
lui de nord care se desfăşoară rarea păcii subliniază că trebuie al majorităţii supuse politicii ză politica U.R.S.S., a ţărilor pe drept cuvînt ca un ultimatum
în prezent la Paris. să se iasă din impasul în care Statelor Unite. socialiste iubitoare de pace şi este o încercare de a exercita
se află problema dezarmării şi presiuni asupra unor ţări care
Guvernul Ngo Dioh Diem pune la cale In legătură cu aceasta. Comi consideră că singura cale pentru Delegaţia indiană a readus rare s-a manifestat şi în ca prezintă o treime din omenire.
tetul englez pentru apărarea pă aceasta sînt tratativele la un ni în faţa Adunării rezoluţia în le drul actualei dezbateri prin pro Asemenea metode n-au avut nici
cii a adresat tuturor comitetelor vel llnalt. Aceste tratative, se
gătură cu încetarea experienţe punerile făcute în legătură ou un succes în trecut şi vor avea
interzicerea Partidului Comunist pentru apărarea păcii din An subliniază în apel, vor ajuta la lor cu arme nucleare respinsă interzicerea armelor nucleare şi cu atît mai puţin astăzi. Pen
din Vietnamul de sud glia un apel în care le cere să restabilirea încrederii între ţări în dezbaterile din Comitetul po celelalte măsuri menite să sal tru rezolvarea problemei dezar
desfăşoare o largă campanie şi astfel vor deschide calea spre litic ca efect al votului aceleiaşi veze omenirea de la catastrofa mării trebuie să s^ renunţe la
pentru o întîlnire a şefilor gu un acord mai deplin. unui nou război. Subliniind că presiuni şi să se ia în conside
majorităţi.
HANOI 15 (Agerpres). — El adaugă că presa sud-viet- vernelor marilor puteri în sco Comitetele locale pentru apă Arătînd Adunării caracterul întreaga opinie publică a sperat rare interesele securităţii ambe
China Nouă anunţă: Colonelul nameză întreţine o atmosferă rarea păcii din ţară. numeroase contradictoriu >al poziţiei occi că actuala sesiune va aduce un lor părţi11. S. Brucan >a încheiat
Hia Van Lau, şeifull misiunii de le anticomunistă, publicînd înconti pul încetării războiului rece şi organizaţii sindicale, politice, dentale, delegatul Indiei Lall, a progres fie doar şi în problema exprimînd opozita hotărîtă la re
gătură al Comandamentului su nuu calomnii despre „activitatea cursei înarmărilor, interzicerii făcut comparaţie între cuvintele suspendării experienţelor atomi zoluţia propusă de cele 24 de
prem al armatei populare viet subversivă comunistă'1 şi cerînd armei nucleare şi a experienţelor religioase şi obşteşti din Anglia despre o aşa zisă poziţie lipsi ce, S. Brucan a exprimat acor ţări.
nameze, a adresat la 12 noiem „Adunării Naţionale11 să ia de ou această armă. „Nu putem se pronunţă şi ele pentru con tă de rigiditate şi impunerea a- dul delegaţiei R.P.R. faţă de re
brie o scrisoare comisiei Inter permite, ise spune în apel, ca lu vocarea unei conferinţe a con probării unei rezoluţii oare nu zoluţia propusă de India şi a Delegaţii Poloniei, Cehoslo
nationale de supraveghere şi urgenţă o hotărîre pentru adop mea să continue să trăiască în ducătorilor marilor puteri. se bucură de sprijinul unanim, cărei adoptare ar putea constitui vaciei şi reprezentanţii altor de
control, în care protestează îm tarea unui proiect de lege refe necesar oricărui progres în di un pas spre realizarea acestui legaţii au condamnat în cuvîn
potriva pregătirilor pe care le ritor la interzicerea Partidului Sn aprilie 1958 recţia dezarmării. obiectiv. tul lor atitudinea adoptată de
fac autorităţile sud-vietnameze Comunist. puterile occidentale atît în tim
Colonelul Ha Van Lau cere co Congresul tineretului muncitor In acelaşi sens, delegatul Si Delegatul romîn s-a referit în pul dezbaterilor oît şi in propu
în scopul interzicerii Partidului misiei internaţionale de supra din întreaga Germanie riei a subliniat că referirea re continuare la caracterul unila nerile lor ca atare. Aceasta a-
veghere şi control să ia de în petată a delegaţiilor puterilor oc teral al propunerii occidentale nată de fapt că propunerile oc
Comunist. cidentale la numărul de voturi care nu ia în consideraţie inte cidentale urmăresc legalizarea
obţinut în Comitet în sprijinul resele legitime ale securităţii cu ajutorul O.N.U. a producerii,
In scrisoare colonelul Ha Van experimentării şi folosirii arme
Lau arată că la 8 noiembrie a
avut loc în Vietnamul de sud o dată măsuri prin care să împie BERLIN 15 (Agerpres)’. — sează întregul tineret: apărarea ............................................................................................................................................................... lor atomice. Delegatul Japoniei
şedinţă comună a comitetelor dice autorităţile sud-vietnameze A.D.N. anunţă : La Berlin a a- păcii şi lupta împotriva milita Şapfe sufe de specialişti indieni a recunoscut caracterul condiţio
pentru problemele interne, juri de a legaliza politica lor de te vut loc şedinţa organizatorică rismului, împotriva fabricării şi
dice, apărarea naţională şi rela roare şi represalii împotriva foş a comitetului de pregătire a stocării pe teritoriul german de vor fi trim iş i la studii în U. R. S, S. nal al diferitelor prevederi ale
ţii cu străinătatea, în cursul că tilor membri ai mişcării de re Congresului tineretului muncitor propunerii puterilor occidentale,
reia s-a studiat un proiect de zistenţă şi împotriva celor care din Germania. Comitetul de arme de exterminare în masă, DELHI 15 (Agerpres). — După cum anunţă Biroul in motiv pentru care a arătat el,
lege pentru interzicerea Parti sprijină unificarea paşnică a pregătire, format din membri şi pentru unificarea paşnică a Ger TASS anunţă : La 14 noiembrie dian de informaţii, aproximativ delegaţia japoneză nu o va spri
dului Comunist. Vietnamului. activişti ai organizaţiilor de ti maniei într-un stat democrat, 700 de specialişti indieni vor fi jini.
neret din cele două state ger pentru satisfacerea revendicări a plecat în Uniunea Sovietică un trimişi în Uniunea Sovietică pen
V, I. Suksefainen a acceptai să formeze mane, a adresat tineretului ger lor tineretului în întreaga Ger grup de 46 .de ingineri indieni, tru ridicarea calificării lor. Anul Adunarea Generală a trecut a-
guvernul finlandez man un apel în oare propune manie. Congresul trebuie să in care îşi vor perfecţiona cunoştin trecut iau plecat în U.R.S.S. 135 poi la vot. S-a repetat întocmai
convocarea în aprilie 1958, la ţele la diferite întreprinderi me de ingineri indieni, oare fac rezultatul obţinut de propuneri
Erfurt, a Congresului tineretului dice căile pentru realizarea uni talurgice din U.R.S.S. practică în uzine sovietice. le occidentale în cadrul voiului
muncitor din Germania. tăţii în această luptă. de săptămîna trecută din Comi
tetul politic. Din nou, sub pre
Comitetul de pregătire subli In apel se arată că la lucră siunea americană, Adunării Ge
rile Congresului pot lua parte nerale i-a fost impusă o rezo
toate organizaţiile tineretului
HELSINKI 15 (Agerpres)'.— Sukselainen (Uniunea agraria niază că Congresul trebuie să muncitor din cele două state D ulles încearcă să obfină colaborarea luţie străină spiritului G«
TAS'S anunţă : In urma tratati nă) a anunţat la 14 noiembrie discute problemele care intere lide ru lu i opozifiei Stevenson
velor avute cu reprezentanţii pe preşedintele Republicii U. K. O.N.U.
partidului social democrat, par Kekkonen că acceptă să formeze
tidul popular suedez şi partidu un guvern din reprezentanţii ce -o —
lui popular din Finlanda, V. I. lor 4 partide.
„In şcolile americane trebuie să se WASHINGTON 15 (Agerpres) După cum s-a anunţat, Steven In R. P. D. COREEANA
răspîndească studierea limbii ruse“ Un purtător de cuvînt al De son a respins o propunere a Ca a început transformarea
socialistă a comerţului
partamentului de Stat a anunţat sei Albe de a participa la elabo şi industriei particulare
O de CS, a menisfruSui sirian NEW YORK 15 (Agerpres).— Hubner ia adăugat că limba ru că la 17 noiembrie va avea loc rarea programului american, ca PHENIAN 15 (Ageripres). —
Potrivit .relatărilor ziarului „New să trebuie să ocupe un loc de o întrevedere între secretarul de re urmează să fie prezentat la TASS anunţă : Recent, Cabine
SaSefo Âksn York World Telegnam and Sun11, frunte în şcolile medii şi în u- stat Foster Dulles şi liderul par apropiata sesiune N.A.T.O. de la tul >de miniştri al R.P.D. Co
niversităţile americane. „Limba tidului democrat, Adlay Steven reene a adoptat o hotărîre in
DAMASC 15 (Ageripres)'. — intenţionează să menţină încor Theodor Hubner, directorul sec rusă este importantă nu numai son. Scopul întrevederii este de Paris, declarînd că nu dqreşte care se indică măsurile concrete
TASS anunţă : Saleh Akin, mi darea în Orientul mijlociu şi re ţiei pentru limbi străine a D e pentru ştiinţă, a spus el. Ea este a discuta mijloacele de „întă să acţioneze decît ca „consul pentru accelerarea transformării
nistrul de stat al Siriei, a de fuză să restabilească pacea în partamentului învăţătnMului din de .asemenea cheia spre litera rire11 a alianţei pactului Atlan tant11. socialiste, pe baza principiului
clarat ia 13 noiembrie agenţiei această regiune11. New York, a declarat că în şco tura rusă — una din cele mai tic în lumina ultimelor cuceriri liberului consimţâmînt, a co
siriene de informaţii că „concen bogate din lume11. ale ştiinţei sovietice şi ale în- Potrivit agenţiei United Press, merţului şi industriei particulare,
trarea continuă de trupe tur Noi, a spus Akin, nu ne în lile americane trebuie să se răs- tîlnirii Eisenhower—Macmillan. precum şi pentru îmbunătăţirea
ceşti de-a lungul frontierei tur doim că în statele Turciei se a- pîndească mai larg studierea după întrevederea cu Stevenson, continuă a activităţii întreprinde
ceşti dovedeşte că imperialismul flă imperialismul oare suportă limbii ruse în legătură cu reali rilor industriale şi comerciale
cheltuielile militare ale Turciei. zările Uniunii! Sovietice în do Dulles via lucra „intens" la pre particulare într-un sens cores
punzător intereselor construirii
gătirea planurilor americane ce socialiste în R.P.D. Coreeană. In
vor fi prezentate la Paris.
Regele Nepalului a demis meniul ştiinţei şi culturii. ^SOOOOOOCOOOOOOOOOQQOOOQOOOOOOODQOCOQOOQOOOCOOOOQOOOOO^
guvernul condus de K. /. Singh
Hubner ia făcut această decla 0 Hi criză a „sslfiMfifîr atlantice
raţie după ce a aflat din rapor
tul Departamentului american al
învăţământului că aproximativ
10 milioane de tinere şi tineri PARIS 15 (Agerpres). — A- de gestul neamioal al Statelor „Le Figaro11 protestează împo vederea asigurării muncii de
DELHI 15 (Agerpres). — A- K. I. Singh, care a guvernat 4 sovietici studiază limba engle genţiile de presă occidentale a- Unite11. triva holărîrii americane pe ca transformare soc-ialistă a comer
genţia Press Trust Of India ia- luni. Dr. iK. I. Singîh, preşedin nunţă că între guvernul francez re o califică drept „un gest ne ţului şi industriei particulare ia
nunţă că regele Nepalului Ma- tele partidului democrat unit şi ză, în timp ce numai aproxima şi guvernele Statelor Unite şi Intr-o declaraţie făcută joi în prietenesc11. fost constituită o comisie provi
hendna Bir Bikratn Şah Dev a membru al Consiliului naţional tiv 4.000 de americani studiază Angliei a izbucnit un grav con comisia pentru afaceri externe a zorie pentru conducerea comerţu
demis printr-un decret cabinetul consultativ al Nepalului a fost flict în legătură cu hotărîrea a- parlamentului francez, ministrul Ziarul „Combat11 publică un lui şi industriei particulare.
numit în postul de prim minis limba rusă. Hubner a declarat: cestora din urmă de a livra .ar de Externe, Christian Pineau, a amplu rechizitoriu La adresa po
primului ministru, dr. 'Kunviar tru la 26 iulie 1957. El deţinea mament Tunisiei. arătat că a avizat pe aliaţii lor LOTO
în acelaşi timp funcţiile de mi „Este absolut limpede că una că nu poate aonsidena hotărîrea liticii americane fată de Fran
Indradhvadj Singh şi a instituit nistru al Afacerilor Externe şi din cauzele succeselor oameni Ambasadorul S.U.A. la Paris, anglo-.arnericană drept compati ţa în ciare subliniază că Statele La. tragerea „Loto Central"
de ministru al Afacerilor Interne Ilughton, a informat pe primul bilii cu cerinţele solidarităţii ia- Unite îşi urmăresc interesele lor din seara zilei de 15 noiembrie,
în Nepal conducerea regală ne al Nepalului. lor de ştiinţă ruşi constă în a- ministru francez Gaillard că ilantice .şi va prezenta observa au fost extrase din urnă urmă
ceea că ei an citit tot ce există Statele Unite intenţionează să ţiile sale în această privinţă ia egoiste, impunînd Franţei sacri toarele nouă num ere:
mijlocită. Nu se menţionează în limba engleză în specialitatea livreze armament Tunisiei. Am Washington şi Londra. In cercu ficii uriaşe şi căutînd în -acelaşi 52, 55, 34, 3, 75, 81, 78, 30, 6 6 .
basadorul american şi-a repetat rile opiniei publice şi politice
cauzele demiterii cabinetului lor .Ge au citit oamenii noştri demersul La orele două noaptea franceze se ¦subliniază că prin timp să profite de orice prilej
de ştiinţă din limba rusă ? Mă cerînd intr-o formă ultimativă livrările de armament către Tu
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>o<x>0 0 0 0 0 0 0 y '; OOOOOOOOOOOOO) <xx>o<x>oo<> tem că aproape nimic11. explicaţii imediate în legătură cu nisia, aliaţii americani ai Fran pentru a lua locul Franţei în
poziţia franceză în această pro ţei urmăresc de fapt să acapa
Autorităţile sud coreene blemă. reze teritoriile Africii de nord teritoriile de peste mări.
revendică dreptul şi să înlăture Franţa din această
Educarea comunistă a tineretului - Ambasadorul englez la Pa regiune. M A G A ZIN
de a judeca pe militarii
sarcină permanentă şt de mare importantă americani ris a făcut şi el un demers si Presa franceză de vineri di DUMINICA 17 NOIEMBRIE 1957
milar pe lingă guvernul francez. mineaţa şi de astă d'ată şi cele
(Urmare din pag. II-a) Deseori analiza muncii în rîndurile ti SEUL 15 (Agerpres). — Co Fără a aştepta răspunsul Fran mai cunoscute ziare de dreapta SPECTACOLE lară oltenească; 19,05 Teatru la mi
neretului făcută de comitetul orăşenesc reea de sud a cerut din nou Sta ţei La aceste demersuri. Depar subliniază gravitatea conflictu CINEMATOGRAFICE crofon : „Institutorii" de Otto Erusi ;
neral din întreprinderile constructoare de partid şi a organizaţiilor de parlid telor Unite să încheie cît mai tamentul de Stat al S.U.A. a dat lui izbucnit între Franţa şi par 20,50 Muzică de d a n s; 22,30 Concert
unde este concentrată masa utemiştiior din cadrul întreprinderilor amintite, grabnic un .acord prin oare .au publicităţii la 15 noiembrie o de tenerii ei anglo-amerioani. DEVA : Mazurka dragostei; Prietene de muzică populară rom înească; 23,00
şi a tineretului. Multe comitete şi or torităţile sud-coreene să aibă claraţie oficială în care se spu de noapte (matineu) ; ALBA 1ULIA1: Muzică de dans.
ganizaţii de bază U.T.M. sînt lăsate cuprinde numai activitatea organizaţii dreptul de a judeca pe militarii ne că „guvernul S.U.A. a a- Sub titlul „O grea lovitură Cînd înfloresc lalelele; Gea de-a 12-a
să se descurce singure, nu primesc a- lor U.T.M., fără a fi privită prin priz- americani care săvîrşesc crime doptiat hotărîrea de a livra ar pentru Franţa11 ziarul „L'Auro- noapte (matineu) ; APOLDU DE PROGRAMUL II: 7,00 Concert de
jufcorul necesar în muncă. Membrii ma conducerii ei de către partid, iar sau delicte grave în afara servi mament Tunisiei11. In declaraţie re“ publică un articol în care SUS : Cazul pilotului M aresz; BARU dimineaţă; 8,00 Program de cîntece
comitetului orăşenesc de partid nu iau hotărîrile adoptate prevăd în multe ciului. Acest demers al autorită se spune că primul transport califică hotărîrea Angliei şi MARE : Cadrilul; BRAD : Fiica Tibe şi jocuri populare romîneşti; 9,55
parte, timp îndelungat la şedinţele ple cazuri sarcini numai pentru organiza ţi lor sud-coreene este urmarea va consta din puşti şi muniţii S.U.A. de a livra .armament Tu tului ; HAŢEG : Trei starturi; 1LIA : Muzică distractivă; 10,20 Zi de odih
nare şi adunările activului U.T.M., nu ţiile U.T.M., scăpîndu-se din vedere nenumăratelor agresiuni săvîr- americane. nisiei drept „un gest care cons Suflete ta ri; LONEA : Ora H ; ORAŞ- nă cu voie bună; 13,00 Program de
ajuta ca şedinţele organizaţiilor U.T.M. necesitatea mobilizării organizaţiilor de şite de militarii americani împo tituie o ruptură a solidarităţii T1E : Căpitanul din Koln ; PETRO melodii populare; 13,40 Cîntece de
să fie mai bine organizate, să consti partid pentru îmbunătăţirea acestei triva populaţiei coreene. In scri Agenţiile de presă occidentale atlantice11. Ziarul subliniază că ŞANI : Discordia : SIMERIA : In toiui compozitori rornîni; 14.30 Din prelu
tuie o adevărată şcoală a muncii de munci. soarea adresată de autorităţile anunţă că guvernul englez a a- această poziţie anglo-iamerioană luptei; TEIUŞ : Mi-c sete. crările de folclor ale compozitorilor
organizaţie. sud-coreene comandamentului a- doptat o hotărîre similară. are alte dedesubturi şi anume ea noştri; 15,15 Concert de estradă ; 17,00
Datoria organelor şi organizaţiilor merioan din Coreea de sud, se urmăreşte să zdruncine poziţiile SELECŢIUNI DIN Muzică de Ghopin; 17,30 In vîrtejul
Munca de partid, este o muncă crea de partid din oraşul Hunedoara este subliniază că acordarea dreptu Hotărîrea Angliei şi Statelor Franţei în Africa, astfel ca rolul PROGRAMUL DE RADIO jocului; 18.00 Muzică uşoară; 19,00
toare, multilaterală. Ea nu admite şa de a licihda hotărît lipsurile care mai lui de a judeca pe militarii a- Unite de a livra armament Tu Franţei în aceste regiuni să nu Cîntec şi dans din Ţara O aşului;
bloane şi formalism. Din păcate însă, există în educarea tineretului în con merioani de către instanţe sud- nisiei, în ciuda opoziţiei bine cu mai fie decît de ordin cu totul PROGRAMUL I: 6,40 Muzică dis 19,30 Muzică uşoară imprimată pe
multe hotărîri ale Comitetului orăşe ducerea organizaţiilor de tineret, de noscute a Franţei, a provocat o secundar. tractivă; 7,30 „In slujba patriei11 discuri „Electrecord"; 20,05 Cîn
nesc de partid şi ale organizaţiilor de a lupta cu perseverenţă pentru acti profundă tulburare la Paris, un 9,20 Muzică uşoară ; 9,30 „Ghid muzi tece studenţeşti; 20,00 Muzică de
partid din oraşul Hunedoara, consa de se vorbeşte din nou de iz cal11; 10,00 „De toate, pentru toţi11 d a n s; 20,50 Pagini de satiră şi um or;
crate diferitelor probleme ale muncii bucnirea unei grave crize a so 11.00 Muzică uşoară: 11,45 Din mu
U.T.M., conţin adesea indicaţii genera zică popoarelor; 13,15 Muzică uşoară
coreene a devenit necesară pen lidarităţii atlantice. Ministrul de „Acţiunea Londrei şi Wa 14.00 Cîntă orchestra de muzică popii 21,05 Seară de romanţe; 21,35 Arii şi
tru „preîntîmpinarea unor eve Externe francez, Pineau, care shingtonului, scrie la rîndul Iară Radio; 14,30 Concursul „Cine duele din operete; 22,00 Muzică Hc
le, lucru ce dovedeşte că organele şi vizarea acestora în vederea traduce nimente nefericite11 care ar putea urma să plece săptămîna viitoa său „Le Parisien libere11 pune ştie, cîştigă11; 15,15 Atuzică; 17,10 Mu dans.
organizaţiile de parjid nu studiază rii în viaţă a hotărîrilor partidului cu decurge din nemulţumirea popu re la Washington, va pleoa mult sub semnul întrebării însuşi zică uşoară romînească; 17,40 Mari BULETINE DF ŞTIRI;
şi nu pătrund suficient problemele spe privire la activitatea tineretului mun laţiei sud-coreene faţă de com mai devreme pentru a exprima principiul solidarităţii atlanti interpreţi de muzică de operă din tre 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23,52
cifice ale muncii organizaţiilor U.T.M. citor. portarea agresivă a americani conducătorilor americani „regre ce11. . c u t; 18,00 „Drumeţii veseli11—Călăto (programul I) ; 7,50 ; 1 4 ,0 0 ; 20,00 ;
lor. tele profunde ale Franţei faţă rind prin C hina; 18,30 Muzică popu 23,00 (programul II).
Pînă şi ziarul pro american
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie m . 9, Telefon: 188—189. Taxa plutită In numerar conform aprobării Direcţiunii generale P.Ld.R. nr.23b.320 d\n 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.