Page 55 - 1957-11

, c a C entrala PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
v. -«‘n na'fi

a r<5-D.eye

Anul IX Nr. 909 Duminică 17 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani

3S25S=^$55 1

Miting de doliu Pregătiri pentru cinstirea La secţia răsucit a Filaturii Lu-
memoriei marelui peni, ¦cea mai bună brigadă este
In după-iamiiaza zilei de 15 noiembrie, în siak „Maxim poet revoluţionar condusă de Ana Tabovschy. Briga­
Gorki“, oamenii muncii din oraşul Hunedoara, s-au în- da ei depăşeşte norma cu 40—50
tîlni't într-un mare miting de doliu consacrat încetării din Ady Emdre la sută.
viata a tovarăşului Antonin Zapotocky, preşedintele Repu­
blicii Cehoslovace, membru al Biroului Politic al Partidu­ BAIA MARE (Agerpreş). — IN FO TO : Tov. Ana Tabovschy
lui Comunist Cehoslovac. Mitingul a fost desbhis de tov. In satul care poartă numele lui
Petru Bogdan, secretar al Comitetului de partid din C.S.H. Ady Endre se fac intense pregă­ si lucrătoarea Raveca Szz'tu discută
In picioare, cei prezenţi au păstrat un moment de recule­ tiri pentru cinstirea memoriei despre îmbunătăţirea calităţii fire­
gere în memoria nepieritoare a tovarăşului Antonin Zapo­ marelui poet revoluţionar ma­
tocky, luptător neobosit pentru victoria marxism-leninismu- lor de bumbac.
1ui, pentru cauza construirii Republicii Cehoslovace. Apoi,

tov. Ştefan Şoimoşi, prim secretar al comitetului orăşe­ ghiar. Pentru renovarea casei in
care s-a născut poetul cit şi pen­
nesc P.M.R. Hunedoara, a citit necrologul despre viata şi tru curăţirea curţii şi grădinii a-
cestei case, localnicii români şi
activitatea tovarăşului Antonin Zapotocky, oare s-a carac­ maghiari au prestat peste 1500 INFORMAŢIE
ore muncă voluntară. In vederea
terizat printr-un înalt spirit de partid şi intransigentă re­ comemorării secţia învăţămînt şi Minerii in Întrecere Zilele trecute a avut. loc plenara Co<
cultură a Sfatului popular regio­ mitetului regional al P.M.R. Hune*
voluţionară. nal Baia Mare pregăteşte o pla­ doara.
că comemorativă, iar pentru da­
In încheierea mitingului de doliu, cei prezenţi au hotă­ ta comemorării se va pune în In prima, parte a şedinţei s-a dezbă­
vînzare o broşură editată în lim­ tut problema întăririi continue a orga­
rî! trimiterea unei telegrame Adunării Naţionale a Repu­ ba română şi maghiară cuprin- nizaţiilor «de partid din regiunea noa­
zînd poezii ale poetului şi cuvîn- stră prin primirea de noi candidaţi şi
blicii Cehoslovace, Consiliului de Miniştri al R. Cehslovace tul foştilor săi contemporani. — Aşa... va să zică a- au ieşit victorioasele va- Simţindu-i „of“-u!, Szent- de partea vreunei brigăzi. membri de partid, rezultatele obţinute
vem ceva economie... 150 gonete pline cu „aur ne­ pînă în prezent, precum şi sarcinile
şi Partidului Comunist Cehoslovac. In telegramă, printre gyorgtji îl necăjeşte: I.a fel de bine se poate de viitor ce stau în faţa organizaţiilor
de partid în această direcţie.
altele se sp u n e: „Noi, siderurgiştii, constructorii şi toţi 1 procente... btiun. gru". La colivia puţului îi — Cred că azi, o să spune că vor fi primii şi
La dzscutarea celui de-al doilea punct
oamenii muncii din Hunedoara, întruniţi într-un miting de Cam aşa L-am surprins îmbulzeală mare. Fiecare fim noi printre primii. Ii ortacii lui Schneider de pe i ordinea de zi — raportul Bi­
roului Comitetului regional, cu privire
doliu, pentru a cinsti memoria nepieritoare a tovarăşului pe iov. inginer Dumiiraş. miner vrea să intre mai vom lăsa în urmă pe cei Francisc cu cele 174 to­ la măsurile ce trebuie luate pentru in­
tensificarea ritmului de cooperativi­
Antonin Zapotocky, .militant de seamă al Partidului şi Sta­ Calculase premiile ce se iute, să fie la locul de de la „108". La „108" lu­ ne „pesie" şi ortacii iui zarea agriculturii în regiunea noastră
— au fost invitaţi şi secretarii comi­
tului Cehoslovac, alături de poporul muncitor din ţara noa­ cuvin tehnicienilor secto­ muncă primul. La prima crează brigada lui Tuca­ Palotay, ca şi minerii lui tetelor de partid raionale, orăşeneşti,
comunale, membrii Comitetului execu­
stră, participăm la marea durere a poporului cehoslovac rului pentru luna octom­ vedere pare inexplicabilă ciuc. Acesta ascultă, nu Szentgyorgiji. Favoriţi în­ tiv al Sfatului popular regional, se­
cretarii organizaţiilor de bază' de la
şi transmitem Adunării Naţionale a Republicii Cehoslo­ brie. Era mulţumit. /I- graba !or, dar dacă ie zice nimic apoi deodată să par să rămînă iot sate, preşedinţi ai sfaturilor populare
raionale şi orăşeneşti, precum şi alţi
vace, Consiliului de Miniştri al R. Cehoslovace, Partidului vea şi de ce să fie, doar »'prindea cumva“ Fişier- izbucneşte: Cerghezan Alexandru cu tovarăşi din activul Comitetului Regio­
nal de Partid, care muncesc în dome
Comunist Cehoslovac, aondoleanţele noastre profunde". 1 cele pesie 3.000 de tone baci, ştaigărul şi-ţi spune — O să ne înireceţi brigada iui, împreună cu niul muncii agrare. Au fost prezenţi,
de asemenea şi unii directori din ma­
date de sectorul III pes­ că în sector se aşteaptă voi cînd... ciiul n-om mai cele 578 tone cărbune rile întreprinderi industriale ale regiu­
nii noastre.
Delegaţia guvernamentală şl ie partidi R.P. Domine ie plan reprezintă ceva. „Anul Nou", alunei iotul putea! Pînă alunei însă pesie pian.
Nici luna asta nu „stau" se lămureşte. Da, sectorul ortacii mei nu s-or lăsa Pe marginea raportului prezentat, au
Cam fantastică cifră luat cuvîntiil aproape 30 de tovarăşi.
In urma discuţiilor purtate şi a ana­
rău cu planul. Cele 1.500 III Aninoasa se pregă­ mai j o s ! peniru vreo 10 zile lucră­ lizei temeinice ce a fost făcută muncii
desfăşurate pînă în prezent în această
care va participa ia funeraliile şi ceva de tone pesie teşte pentru a serba un Şi nu s-au lăsat. In toare, dar ce să-i faci, direcţie, s-a adoptat un program de mă­
pian, date în mai puţin nou an. Peste citeva zile, ziua aceea (12 noiem­ asta-i şi pace. De ce să suri care, aplicate în viaţă, să contri­
p eşedintelui Republicii Cehoslovace Antonio Zapotocky de 15 zile, fac dovadă minerii abatajelor lui vor brie), au dat vreo 65 de nu scoaiă ortacii Iui Cer­ buie într-o măsură tot mai mare la
că la sfîrşiiul lunii din intra în 1958. Cu planul tone peste plan. Intr-o ghezan pesie 3.000 lei lichidarea rămînerii în urmă a secto­
Comitetul Central al Partidului conducătorul delegaţiei; general colo­ la cărbune, bineînţeles. singură zi 65' tone cărbu­ salariu şi pe luna asta, rului socialist din agricultura regiunii
Muncitoresc Romîn, prezidiul Marii nel Leontin Sălăjan, membru su­ { nou o să se poată lăuda ne / Ai lui Szentgyorgiji ca şi în midie d in ,urmă ?, noastre la realizarea întocmai a sar­
Adunări Naţionale a Republicii Popu­ pleant al Biroului P.olitic al C.C. al cu a!te vreo 3.000 de to­ Colivia coboară arhi­ cinilor trasate de conferinţa regională
lare Roiuine şi Consiliul de Miniş­ P.M.R., ministrul Forţelor Armate; de partid, privind munca dc cooperati­
tri al Republicii Populare Romîne au Avram Bunaciu, membru al C.C. al mîne care va participa la funeraliile ne ca şi în octombrie. plină\ Toţi vor să intre au mai adăugat cîteva Important este că în­ vizarea agriculturii în regiune.
numit o delegaţie guvernamentală ca­ P.M.R., secretarul prezidiului Marii preşedintelui Republicii Cehoslovace,
re va participa la funeraliile preşe­ Adunări Naţionale a R. P. R om îne; Antonin Zapotocky, a părăsit Capita­ Un tunel, o deodaiă-n ea. Grea mi­ zeci la cete aproape 100 tregul sector va îndeplini Doi din fruntaşii
la plecînd spre Praga. siune mai are şi Fişier- de tone daie în plus pî­ planul anual încă în no­ de la fabrica
dintelui Republicii Cehoslovace, An- Gheorghe Vidraşcu, ambasadorul extra­ Simion Bârnaţiu" 4
La plecarea delegaţiei au fost de fa­ colivie arhiplină baci, hu-i poale împăca nă atunci. iembrie. Pentru asia lup­
leniu Zapotocky, alcătuită din tova­ ordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ro­ ţă tovarăşii: Gheorghe Apostol, Emil din Sebeş
Bodnăraş, Alexandru Drăghici, .1. Fa- şi Tucaciuc-baci deloc pe ortaci. La un Cine va cîştiga? tă minerii de la „108"
răşii Petre Borilă, membru al Birou­ mîne în Republica Cehoslovacă. zekaş, VI. Gheorghiu, A. Mălnăşan, moment, Ia puţ rumoare. ca şi cei de la 105, 110 Tată numai doi croitori din
generalii locotenenţi I. Tutoveanu şi cei mulţi care se străduiesc zi de
lui Politic al C.C. al P.M.R., vice­ Vineri dimineaţa delegaţia guver- A. Floca, Ion Rab, director în Minis­ Dimineaţa, înainte mult Oamenii se dau înlături. Asta-i întrebarea care o sau celelalte brigăzi din 7-i să dea lucrări de bună calitate.
preşedinte al Consiliului de Miniştri, * terul Afacerilor Externe, şi alţii. ca duda să fi sunat de Fac loc. Au sosit „ coman­ auzi în sector ori de ciie sector, pentru asta mun­ Poate că pretenţiile asupra lucră­
ora şase, iunelui către danţii“ — şefii brigăzilor ori vine vorba de între­ cesc cit zece, maiştrii şi rilor executate de ei, sînt cu mult
namentală a Republicii Populare Ro­ „Piscu" prinde viaţă. Zeci de mineri, vestiţii Tuca- cere. Şi răspunsul e foar­ inginerii seclorului III A- mai mari faţă de cutn s-ar crede ;
de luminiţe tremurînde si ciuc, Liciu, Szentgyorgiji te greu de dat. Nimeni ninoasa. La ora cînd s-au vă amintiţi ce faceţi cînd mergeţi
Delegaţia guvernamentală sovietică iot aiîţi mineri, cu ne­ şi Cerghezan. Oamenii Ie nu-ţi poate spune nici scris cele de mai sus, îi într-un magazin. Cînd cumpăraţi
care a participat funeraliile lipsita secure pe umăr, se fac ioc. Poate din res­ chiar cei care se consi­ mai despărţeau pe cărbu­ un obiect, cercetaţi cu minuţiozi­
îndreaptă grăbiţi spre co­ pect pentru brigăzile pe deră' mari ‘specialişti. Iată narii de la „Piscu" doar tate fiecare cusătură, fiecare păr­
tov. Grigore Preoteasa a părăsit Capitala livia puţului. Printre ze­ care ie conduc sau pen­ dc c e : după ce au în­ cîleva mii de tone căr­ ticică a obiectului. Iar dacă acesta
cile de steluţe, cile una tru sutele şi miile de to­ cheiat etapa de întrecere bune de serbarea >>Anului place fără să vreţi spuneţi : bine
Vineri seara ,a părăsit Capita­ P. C. U. S., Nikolai Ratolicev, dimir .Tişcenko, şef de secţie ad- mai puternică arată că ne dale peste plan din peniru 7 Noiembrie, mi­ Nou". Poale că la ora executat.
la. inapoindu-se la Moscova de­ meinbru al C.C. al P.C.U.S., junct al C.C. al P.C.U.S. maiştrii şi inginerii sînt abatajele lor. Tucaciuc, nerii seclorului au ' pornit cînd . citiţi aceste. rînduri,
legaţia guvernamentală sovieti­ prim locţiitor al ministrului A- prezenţi la şut. Toată minerul cela mic şi înde­ o altă întrecere. Tot aiit minerii „Piscului“ să fi
că desemnată de Consiliul de facerilor Externe al U.R.S.S., La aeroport delegaţia a fost „suflarea Piscului" înce­ sat, îi nervos azi. Noap­ dc aprigă, de îndirjilă. trecut deja în anul 1958.
condusă de tovarăşii 'Gheorghe pe o nouă bătălie cu căr­ tea, ortacii, n-au fost iu E vorba doar de anua- Munci nu ne rămîtie de-
bunele. La amiază, obo­ înălţime, or dai cărbune, iul" seclorului. Pînă ia cit să le urăm din h a lă

siţi, dar învingători, ace­ da’ nu aşa cum se cade 12 noiembrie, in întrece­ in im a: Noroc bun şi La

iaşi mineri ies din şut. pentru brigada lor. Tre­ rea din sector, sorţii de mulţi ani!

Cu mult înaintea lor însă buie să-i spele o Icacă. izbîndă nu înclină încă M. CRETULESCU

Miniştri ai U.R.S.S. şi C.C. al Nikolai Bobrovnikov, membru al Apostol, Emil Bodnăraş, Alexan­

P.C.U.S. oare a participat la fu­ C.C. al P.C.U.S. preşedintele dru Drăghici, Janoş Fazekaş,

S u c c e s e ale m u n c ito r ilo r d e la f a b r i c aneraliile tovarăşului Grigore Comitetului executiv al Sovietu­ Vladimir Gheorghiu, membri ai

Preoteasa. Delegaţia a fost for­ lui orăşenesc Moscova, Aleksei C.C. al P.M.R., miniştri.

mată din tovarăşii Leonid Brej- Epişev, membru supleant al C.C. Au fost de fată membrii am­ de hîrtie „1 M a i“ P etreşti

nev, membru al prezidiului C.C. al P. C. U. S., ambasadorul basadei Uniunii Sovietice la Bu­

al P.C.U.S., secretar al C.C. .al U.R.S.S. în R. P. Romînă, Vla- cureşti. (Agerpres). Economii la preţul nizatorice care au dus ia îmbu­ 51,5 tone caiete şcolare şi 41
nătăţirea indicilor de utilizare a tone pastă mecanică.
+ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ' 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ^4 de cost maşinilor, la reducerea procen­
tului de brac, iar controlul mai Valoarea producţiei globale pc
*4r 4 In cele 9 luni ale anului 1957 riguros între fazele de fabricaţie aceste luni a fost realizată în
4 ¦ pe care s-au încheiat cal-, a dus la prevenirea şi înlătura­ proporţie de 105,54 la sută, iar
¦4 ?4 culele preţului de cost, datorită, rea la timp .a defectelor de fabri­ productivitatea muncii a crescut
4 îndeplinirii şi depăşirii consecu­ caţie. cU 6,01 la sută fată de sarcina
4 tive a sarcinilor de producţie, planificată.
Păşunea m odel —B aleiair 4 cît şi creşterii simţitoare a pro­ Beneficii peste plan
4 4 ductivităţii muncii, s-a redus în In 14 zile
mod simţitor şi preţul de cost
* 4 al producţiei, realizîndu-se o e- P rin succesele obţinute în ce­
¦ conomie la acest capitol de le 14 zile care s-au scurs
4 Muntele sună piuă departe de tă­ 4 411.000 lei.
La reducerea preţului de cost din luna noiembrie, colectivul
4 4 al producţiei a contribuit şi apli­ de muncă al acestei fabrici con­
carea unor măsuri tehnico-orga- firmă că este hotărit să dobîn-
¦ lă n g i; vite de rasă pinţgau, cu talia mai bune rezultate dintre cîmpurile Experienţele întreprinse la păşunea 4 dească şi în lunile care au mai
experimenlale le-au dat acelea iralaic 4 rămas pînă la sftrşitul anului,
4 cu îngrăşăminte azoloase: s-a obţinut o rezultate tot aşa de importante
ia un. heciar iratat cu îngrăşăminte model Baleia, rezultatele lor excep­ ca şi pînă acum.
ir scundă, dar viguroase şi bine legale, 4
4 Planul de producţie pe perioa­
4 ţionale, deschid fără îndoială perspec­ da 1— 14 noiembrie inclusiv la
4 maşinile de fabricaţie, a fost de­
4 pasc zilnic. Pînă departe se văd vîr- 4 păşit cu 5,54 la sută. Şi în cele­
tive nebănuite pentru dezvoltarea şep- 4 D atorită creşterii simţitoare a lalte secţii s-au obţinut realizări
importante, ceea ce dovedeşte în­
4 telului în regiunea noasiră. Să ne 4 productivităţii muncii şi re­
explicăm: In masivul Retezat, nu se că de pc acum ’că planul lunar
4 juri. semeţe, slîncoase, ' iar aliele ro­ azoloase, 11.000 kg masă verde faţă găseşte numai păşunea Baleia. In a- 4
4 cest masiv sînt zeci dc astfel de pă­ va fi îndeplinit şi depăşit.
şuni însurnînd o suprafaţă de peslc * ducerii preţului de cost al pro­
¦ tunde acoperite cu verdeaţă. Acestea de 2.000 pînă ta 2.800 masă verde
¦ 4
sînt golurile de munte. Pe aceste ¦obţinută pe un ieren neingrăşat. Cifra ducţiei, colectivul acestei fabrici
•4 ¦
¦
¦* înălţimi se văd. turme de oi şi vile aceasta nu e încă un record. S-au fă­ 4 a reuşit ca în cele 9 luni ale a-
¦ care pasc in liberiaie. Dar aici unde cut experienţe şi cu tirlitul. Şi s-a 4
4 nului în curs să realizeze bene­

4

¦ sintein, pe versantul sudic al munte­ obţinut pe un cîmp de experienţă în­ 22.000 heciare. Pe aceste mari supra­ 4 ficii peste plan, în valoare de
4
4 feţe au fost aduse anul acesta 40.000 ¦

¦ lui Baleia, la o alliludine de 1.450 grăşat prin iirlire cu oile (4 nopţi) 44444444444444*4444444444444444 628.000 iei. '
¦ 18.000 kg masă verde la ha.

¦ de metri, lucrurile se petrec alifet. Trecem acum la al doilea gen de de oi şi 15.000 vi/e mari. Să ne în­ 4
4 experienţe ce, urmăresc creşterea în 4
¦ greutate a animalelor aduse pc pă­
¦ Păşunea alpină e împărţită de gar­ şunea model. In anul 1953 de pildă, chipuim că aceste păşuni ar fi cură­ ione carne a vilelor aduse aici. Dar ¦ în 10 luni
s-a adus la Baleia tineret bovin de 4
4 duri in dreptunghiuri egale. Aici pă- prăsită (tăuraşi). Tăuraşii au crescut ¦
ir In greutate în irei luni de zile, de ţate de enupăr şi m ărăcini; alunei a- n-am pomenii şi n-am adăugat la cal­
la 30 la 100 kg. S-au înregistrat însă 4
4 şunaiul se face gospodăreşte, după un şi creşteri pînă la 45 kg într-o sin­ C o le c tiv u l fabricii de hîrtie „1
4 cesie păşuni şi-ar dubla producţia de culul. nostru producţia de lină, lapte 4 Mai" din Petreşti, sporindu-şi
4 eforturile în întrecerea socialis­
4 plan, cu economie şi socoteală. Am tă, pentru îndeplinirea angaja­
4 şi carne de oaie obţituită după 160.000 4 mentelor luate, a reuşit să dea
aflai mai tîrziu după ce am coborîl masă verde, iar dacă pe cele 22.000 oi care ar putea să pască inir-o vară
heciare s-ar aplica îngrăşăminte chi­ pe aceste mari suprafeţe. Par aceste 4 peste planul celor 10 luni ale la­
ia Haţeg de la inginerul Finiină Du­ nului 1957, 261 tone de hîrtie,
4
mitru ceea ce nu puieam şti acolo mice azoioase, aşa cum am văzut că cifre iluzorii sau fantastice ? Nu 1 Ele 4 ]
4 1

4 1
1
sus. 4 1
1
? 1

se aplică pe cîmpurile experimentale, pot fi traduse în realitate, fireşte nu 4 PETRU SI VAN 1
atunci pe aceste păşuni care şi-ar îm­ cît ai baie din palme, ci mărind an 4 1
Păşunea model Baleia, a luat fiin­
4 1
1
ţă încă din anul 1951. B un fel de gură lună. Rezultatele acestea sînt pătri producţia de masă verde, ar pu­ de an suprafeţele dc păşuni amena­ 4 Unde m ergem astăzi? 1
laborator in aer liber. Pe această pă­ fără îndoială demne de luai în seamă. ica fi aduse într-o vară, un număr jate, curăţate şi iralate cu îngrăşă­ )
şune, ce cuprinde o întindere de 76 4 )
Pc păşunea model s-au făcui şi im­ )
4 )
heciare se fac experienţe asupra mă­ portante lucrări de amenajare, dces- de patru ori mai mare de vite şi oi, minte azoioase. 1
4
1
4 1

4 1
1
4 4
4
4
ririi volumului de masă verde la ha ie lucrări conferă păşunii un carac­ adică respectiv 60.000 vita mari şi In raionul Haţeg există condiţii op­ 4
4

pe păşuni curăţate şi amenajate, apoi ter permanent unde se pot iniţia ex­ 160.000 oi. Dar să ducem calculul ¦şi time pentru dezvoltarea masivă a 4 e Cetăţenii oraşului Deva, pot ® Şi încă ceva n o u : campiona­
4 vizita in cursul zilei de azi expo- tul R.P.R. categoria A la lupte cla-
ziţia „40 de ani de putere sovietică"
îngrăşate cu îngrăşăminte chimice, perienţe şi se pot urmări în acelaşi mai departe. Am spus că o vită creş­ şepteluliii în anii care vin. 4 sice. Participă echipele Dinamo Bu- (
4 organizată de Consiliul regional cureşti, Locomotiva Timişoara, Ener- j
A.R.L.U.S., care este deschisă în gia Cluj şi Energia Hunedoara. S
precum şi prin iîrlire cu oile. In al timp rezultatele pe o durată de mai 4 sala festivă a Sfatului popular re­ Meciurile vor avea loc în sala de Ş
doilea rînd se mai urmăresc prin mulţi an,i. In ce constau amenajările? te în greuiale între 30—100 kg într-o O indicaţie în gional, între orele 11-13 şi 17-20. sport a şcolii pedagogice din Deva
această . di­ 4 cu începere de la orele 10 şi 14.
4 Expoziţia poale li vizitată de alt­
fel in fiecare zi pînă !a 30 noiem © In jurul orei 14,30 cu toţii vom
ciniăriri lunare, sporul în greutate al. In primul rînd iarlalizarea. întreaga vară pe această păşune. Să luăm creş- recţie e şi: faptul, că din cele opt 4 brie. „merge"... in juru) aparatelor de ra­
4 dio, să încurajăm aşa după cum
• Amatorii de. fotbal pot urmări vom putea, echipa reprezentativă de
4 incepind .de la ora 11 meciul din­ fotbal a R.P.R. in meciul decisiv de.
tre echipele Progresul Deva şi E- Ia Belgrad. Să sperăm că vom
. vitelor aduse aici'. Rezultatele obţi­ păşune a fost împărţită prin garduri icrea minimă în greutate a unei .vite păşuni model, existente pe ţară, două 4 nergia 30 Decembrie, ce se dispută obţine pronosticul dorit: 2.
4 pe stadionul din localitate.
nute în am bele,cazuri sini impresio­ în 6 tarlale, prevăzute fiecare cu a- şi să înmulţim această cifră cu numă- , se găsesc în raionul Haţeg. Una la
4
nante. Să începem . cu producţia de dăpătofi, apa pentru adăpători pro- ' rul vitelor care ar putea fi furajate Baleia, iar alia de 1.500 heciare la 4

masă ve rd e: pe această păşune, s-au vine din captarea unor izvoare. S-a 4
4

4
pe aceaslă păşune amenajată şi îngră­ Sarmizegeiusa. Premizele sînt din ce­ 4
organizat mici cîmpuri experimentale, ihai construit un grajd pentru iaurt, 4

pe care s-au împrăştiat îngrăşăminte un canton pastoral, conslînd dintr-o şată, cu îngrăşăminte azoloase: le mai favorabile. A sosit momentul 4 JfS V ,
4

chimice, poiasice, azoloase şi fosfa- casă bună de locuii pentru păstori, 30x60.000—1.800.000. Ce însemnează aplicării consecvente şi curajoase pe 4
4

lice. Dozele aplicate n-au fost egale birouri pentru cercetători, o bucătărie aceasta ? Aceasta însemnează creşte­ teren. 4 ,

4 iilllilililil
4

pe fiecare cîmp de experienţă. Cele şi magazie. rea în greutate, în trei luni cu 1.800 I. BĂLAN 4
4

4 IJ __! \— I <—/ v ILIE FII.IP

*

A . —¦'V\T'~y V ... v v — - •sj'— --a —-i —o r-'V A A -A /' »s