Page 56 - 1957-11
P. 56
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 909
uricom: w'jkiil.n s aaseBaegssssgsz Gazete de perete părăsite
Unele gazete de perete sînt lăsate în părăsire, arti
colele nu se schimbă decît la zile festive.
lllI P
Un muzeu subteran i)ii m iile fu Islorla chirurgiei V în ă to a r e
El avea capul mare pe un trup n e o b iş n u ită d e tig r i
de 5 milioane de ani La clinica universităţii chineze mic, mîinile şi piciorul drept e-
din Hanoi a fost internat un tî- rau nedezvoltate, iar coapsa In rimba — pădurile tropicale ale
C'indva, in antichitate, în lo mant, pe care s-a conservat şi năr grav bolnav în vîrstă de 18 stîngă avea o dimensiune consi Samairei — se practică un sistem ori Trecătorul: M-aş uita la tine, dar n-am Ia c e !
cul unde este aşezat astăzi ora stratul de email. Dmitri Cerno- ani care se presupunea că are o derabilă. ginal de vînătoare de tigri. Acela care
şul Stavropol, se rostogoleau va valov a descoperit un maxilar tumoare în -abdomen. a trecut cu succes prin această grea Instantanee comerciale
lurile unei imense mări. Mai inferior de rinocer. In cariera de Pe faţa turtită se distingeau încercare esle socotit un adevărat
târziu. fundul mării s-a ridicat cu la Kosiakinsk a fost descoperit Incepînd de la vîrsta de 3 ani, clar ochii, nasul, urechile, iar în. luptător. In unele magazine de confecţii vînzătorii dau clien
peste 600 de metri deasupra ni şi maxilarul unui tapir — un a- băiatul a simtit o umflătură în cavitatea bucală se puteau ve ţilor haine m-potrivite, căutînd să documenteze că le
velului oceanului şi a format nimal care s-a păstrat in zilele regiunea abdomenală, care ini dea cîţiva dinţi bine formaţi. A- Iată cum descrie acest spectacol stau ca turnate.
marea colină de la Stavropol. noastre numai în America de ţial avea mărimea unui ou de tît capul cit şi trupul foetusului neobişnuit un călător — martor ocu
Colina Stavropolului „creşte" şi sud şi în India. erau acoperite cu păr, care în u- lar — : „In mijlocul ierbii bătătorite,
în zilele noastre. In 100 de ani, găină, dar care, ou timpul, creş nele locuri atingea un metru la marginea unui lăstăriş stătea tigrul
oraşul Stavropol şi împrejurimi Oamenii de ştiinţă au stabilit tea tot mai mult — atingînd di lungime. S-a putut constata că furios, lovindu-se mînios cu coada.
le lui se ridică cu un metru. că pe teritoriul actualei cariere mensiuni uriaşe. foetusul era de sex masculin. El In faţa lui nu mai departe decît la
de la Kosiakinsk curgea în ve se hrănea prin vasele sanguine cinci metri, doi malaiezi executau un
Medicii au examinat bolnavul din apropierea ombilicului. Apa fel de dans sălbatec, scoţind strigăte
cu atenţie şi au pus diagnosticul
— o tumoare a pancreasului.
Multe taine ascunde aici na chime un rîu ale cărui urme se Dar la operaţie, medicii au ob ratul circulator era independent. puternice şi agitînd un fel de pumnale
tura. Dar ea a lăsat şi urme ne văd şi astăzi in aluviunea de servat într-o capsulă din spatele Acest caz este considerat unic ascuţite ca briciul. Tigrul uimit par
baza cărora omul a învăţat să nisip şi cuarţ, in grosime de 10 stomacului un foetus -ale cărui în istoria chirurgiei. Este prima că de curajul lor şovăi. Se părea că
citească străvechiul letopiseţ al metri. In această aluviune rial membre aderaseră de intestine, dată cînd în regiunea abdome el chibzuieşte asupra căruia dintre a-
pământului.
„a ascuns" rămăşiţe de păsări şi epiploon şi bezer. Foetusul a pu nală a unui bărbat s-a descope ceşti îndrăzneţi să se arunce mai în-
Despre animalele care au animale străvechi, adunînd timp tut fi extras în urma unei ex rit un foetus care poseda toate tîi. Mişcările lor erau fulgerătoare: el
trăit aici la sfârşitul erei terţiare de secole exponate pentru „mu trem de complicate intervenţii organele interne. — cind se aşezau pe o rină, cînd să
se pot afla multe la cariera „Ko Revista „Hirurghia" reau din nou în sus — pe picioarele
siakinsk", unul din numeroasele zeu". chirurgicale. lor muşchiuloase. Ţipetele lor puter
,,depozite" subterane din aceste nice au reuşit să-l sperie pe puternicul
locuri. Cariera este o adevărată o o o o o o < x > o o o o o o o o o ocxxxxxx> oooooooooooooooooooooc o o o o o o ooooc><o<r>oo<?ooooooooooooo stăpîn al junglei. Fiecare din atacanţi
comoară de antichităţi, un „mu se străduia să atragă asupra sa aten
zeu" subteran creat de natură ORGA DE CRISTAL ţia tigrului. Unul din ei sărea pînă
cu cinci-şase milioane de arii în aproape de fălcile fiarei, în timp ce
urmă. La expoziţia din Paris, com plică prin faptul că urechea o- atît'ea posibilităţi diferite — de celălalt se furişa în mişcări de şarpe
pozitorul Jacques Lasry şi soţia mului este deprinsă din copilă clară Jacques Lasry — pentrit spre coastele ei.
N-a existat expediţie, fie ea lui Yvonne au prezentat un in rie cu asemenea suprapuneri unul şi acelaşi motiv muzical,
strum ent muzical cu totul neo de .sunete : fiare bătute, lovi în ă t procedez prin încercări ^ Furia tigrului s-a transformat trep-
ştiinţifică, fie a elevilor din lat în spaimă. El şi-a lăsat coada în
cercurile de etnografie, care să
se fi întors de la cariera „Ko bişnuit — o orgă de cristal turi de metale, zgomotul roţilor reale plină ce obţin cel mai bun jos şi părea că se gîndeşte cum să
siakinsk" cu mîinile goale. Nu (Dunclet-Thompdon). care se rostogolesc pe şine — rezultat. Fac oarecum ca Duke scape din această situaţie neplăcută.
demult, un grup de 28 de tineri Sunetul complex al acestei toate acestea urmează legile fi Ellington (cunoscut compozitor Malat/ezii au continuat atacul. Cît a V înzătorul: Nici să vă fi făcut haina la comandă şi nu v-ar fi stat
etnografi de la Casa orăşenea orgi aminteşte de sunetele scoa zice ale timbrelor metalelor. de muzică de jaz — N.R.), a- durat dansul ? Un minut, o oră ? Ar mai bine.
scă a pionierului au descoperit se de cele mai diferite instru Lucrurile se petrec tot la fel cu tunci ă n d acesta lucrează la fi greu de precizat. Privirea tigrului
aici bogate „trofee". Pioniera mente muzicale ca xilofonul, noul instrument, căruia i s-au aranjamentul unei bucăţi m uzi a devenit tot mai neîncrezătoare. Fia
game lanul (instrument popular adaptat băşici din masă plas cale. ra nu s-a putut hotărî să se arunce
Tamara Bulanova a descoperit javanez), de tam-tamurile in tică care transmit aerului vi Deosebirea este că am posi asupra unuia din atacanţii ei, se stră
în straturile de nisip un dinte de diene şi de alte instrumente. braţiile metalului, amplificîn- bilităţi de alegere cu m ult mai duia numai să nu te permită să se •*-*.^-1 S)'4*4MM *#•
mastodont uriaş, tare ca Un dia- Sunetul orgii de cristal este în apropie de ea pe la spate.
să mai bogat, mai colorat, mai clu-le şi „filtrînd" sunetele stri largi... Cred că munca supli
Un dicţionar „exotic" decît sunetele instru In sfirşit, unul din malaiezi, profi
în manuscris în 54 mentelor respective. dente. mentară de „recompunere" m e lind de faptul că tigrul s-a zăpăcit o
clipă, i-a aplicat o lovitură fulgeră
de volume J. Lasry loveşte coardele Jacques Lasry, care compune rită pe larg efortul depus. toare. Pumnalul a intrat pînă în plă-
„ghitarei tînguitoare", apăsînd şele în coasta vărgată a fiarei. Un
Enciclopedii in mai multe volume, muzică modernă, a explicat vi Vedeţi, în secolul al XXlea, răget de durere care s-a transformai
îndreptare şi dicţionare întovărăşesc totodată mai tare sau mai slab apoi într-un urlet prelung s-a ameste
pe oameni de pc. băncile şcolii şi pină pe o pedală. Rezultă de fiecare zitatorilor expoziţiei că este vor muzica se face încă cu instru cat cu ţipetele sălbatice ale dansalo- ...La uzina de maşini de precizie 7 cm. lungime şi 5 cm lăţime.
in anii. bătrineţii. Aceste ediţii pot fi dată o muzică diferită, care nu nlor.
intUnite in orice bibliotecă, în multe seamănă cu nici o muzică cu ba de fapt despre o „recom mente din secolul al XVIII-lea din Brno (R. Cehoslovacă) s-au ter Nu s-a stabilit încă dacă osemin
case. noscută. Mişcările ¦malaiezilor au devenit tot
punere". (cu excepţia saxofonului şi a mai lente. încă o lovitură de pumnal,
In faţa noastră se află un dicţionar Cum se explică faptul că cu repede ca fulgerul, şi tigrul a început
care nu a văzut niciodată lumina ti ajutorul acestui instrument mu „Compozitorul" „Clasic", muzicii electronice). După pă minat încercările unui nou defectos- tele aparţin unui om sau unui ani
parului. El există numai intr-un sin zical executat din fier, sticlă să se zvircolească în chinurile ago
gur exemplar şi se păstrează in arhiva şi băşici din masă plastică, se spune el, după ce şi-a găsit no rerea mea, a subliniat Jacques cop. Noul aparat descoperă şi înregis mal preistoric.
obţin sunete atât de extraordi niei...".
nare? In instrumentele „cla tele, hotărăşte dinainte cărui a- Lasry, limitîndu-ne la texte noi trează toate defectele ascunse ale pie ...Un colecţionar de fluturi din Un
selor. Orice defect apare pe ecra garia a prins recent un specimen de
nutne instrument, trebuie să-i pentru sunete vechi, condam nul aparatului cu ajutorul unui fas Antherea, cunoscut fluture producător
cicul electronic, încercările au demon de mătase din Japonia. Timp îndelun
fie destinate. Dat fiind num ă năm muzica europeană la de strat calitatea superioară a noului gat scoaterea acestor fluturi dincolo
defectoscop. de graniţele Japoniei era interzisă,
rul destul de restrîns de tim cădere. Cu orga de cristal noi sub pedeapsa cu moartea. Încercările
*
bre disponibile, el îşi poate explorăm o lume a sunetelor... ...In grădina zoologică din Praga
„asculta" muzica pe hîrtie. Am (După „Science et vie“)
centrală de stat¦ de literatură şi artă „Inimisice", sunetul este destul de u- artificială" şi „sistemul cardio - pulmonar artificial" s-a născut recent tm pui de morsă. de aclimatizare a acestui fluture în
a U.R.S.S. Dicţionarul este alcătuit El va fi instalat într-un bazin de diferite ţări ale Europei nu au avut
niform : există nota fundamen
din 54 de volume şi conţine 48.000 de tală, însoţită de un număr limi mică adîncime. succes.
pagini de text. tat de armonici, care dau in Inima, ca orice alt organ al corpti- sînge sînt comandate prin aer compri In „sistemul cardio-pulmonar artifi
Alcătuitorul dicţionarului A. M. Fe- strum entului timbrul său. Din )lui omenesc, este expusă la maladii. mat şi prin vid. cial", „plămînul artificial", care este •fr
melidi a inclus în lucrarea sa în ma contră, asamblarea metalică a Unele boli de inimă pot fi vindecate Acestea sînt produse de un agregat încă în curs de construcţie în labo „Primele cercetări cu privire la ...In prezent cercetătorii cehoslovaci
nuscris 40.000 de nume de scriitori, orgii de cristal adaugă vibra prin intervenţii chirurgicale. Crearea care este instalat în afara sălii de rator, este cuplat de „inima artificială". acţiunea gazelor radioactive asupra se ocupă de unele efecte ale antibio
artişti plastici şi compozitori, precum ţiei iniţiale. O sumedenie de unui astfel de aparat care să înlo operaţie şi care este legat de „inima „Piămînul artificial" şi „inima artifi animalelor au fost făcute în anul ticelor asupra păsărilor. Recent, ei au
şi unele informaţii despre ziarele şi re rezonanţe care slînt guvernate cuiască funcţiile inimii, ca organ al artificială" prin tuburi flexibile. O su cială" formează astfel „sistemul car 1904 de către Pierre Curie, care, îm stabilit că ouăle păsărilor cărora li se
vistele ruseşti şi despre unii autori de legi fizice complexe. Deşi circulaţiei sîngelui, permite îmbunătă papă de reglare montată în „inima dio-pulmonar artificial". In „plămînul preună cu soţia sa, a descoperit ra- administrează antibiotice prin hrană
străini ale căror lucrări au fost tra nu prea sânt respectate gamele ţirea tehnicii operatorii şi lărgirea do artificială" şi comandată de un elec artificial" sîngele din vinele pacien
duse in limba rusă. şi armonia clasică, sunetele meniilor de indicaţii. tromotor, veghează ca pompele de sîn tului este alimentat cu oxigen, iar bio diumul. Intr-o încăpere închisă plină se păstrează proaspete mult mai multă
Acest dicţionar este larg folosit de sînt totuşi foarte plăcute pentru Numeroase grupuri de savanţi din ge să fie alternativ legate cu deviaţia xidul de carbon este separat. Astfel se cu gaze radioactive el a ţinut şoa vreme.
numeroşi cercetători care lucrează în urechea noastră. Aceasta se ex lumea întreagă se ocupă de astfel de de aer comprimat şi de vid ¦şi pentru poate înlocui întreaga mica circula reci şi alte animale cărora din cînd
sala de lectură a arhivei. aparate, cunoscute în general sub nu ca membranele — este vorba de niş ţie a sîngelui pacientului, în care sînt în cînd le schimba aerul. După un ...In grădina zoologică din Praga
mele de „inima artificială" şi „siste te degetare din cauciuc de mari di incluse inima şi plămînii. Chiar în ca anumit timp animalele au încetat să a fost deschisă o expoziţie foarte in
Descoperirea unui craniu de vînător mul cardio-pulmonar artificial". mensiuni — să execute o mişcare rit zul opririi curentului electric, lucrul mai respire, apoi au încetat să mai teresantă care cuprinde aproximativ
de mamuţi în Cehoslovacia mică.' cu „inima artificială" şi „sistemul car mişte, după care intervenea şi moar 300 de exemplare de păsări exotice,
In R. D. Germană se lucrează de dio-pulmonar artificial" poate continua. tea. Expoziţia a fost organizată de un
cîţiva ani la soluţionarea acestei pro In aparat (tabloul de reglare supe In cazul acesta însă, supapa de re
bleme. La oficiul medico-fizic de cer rior în centru a fost montat un elec-
cetări în domeniul circulaţiei sîngelui,- trocardioscop,. Electrocardiograma ini
Cercetători din cadrul Insti Pe terenul de vînătoare de la cu sediul la Berlin, a fost construit mii pacientului sau curba tensiunii ar glare trebuie servită la mînă acţio- ...Un grup de vînători a descoperit grup de crescători de păsări exoticcie |
tutului de Arheologie din Brno Pavlov au fost făcute şi alte des aparatul numit „inima artificială", d a teriale pot fi observate în orice mo nînd simplu pîrghia. Gei ce lucrează în insula Luzon (Filipine) osemin şi de către secţia ornitologică a gră
al Academiei de Ştiinţe a R. Ce coperiri interesante. Printre ace torită căruia pot fi eliminate sau în ment pe ecranul tubului cu raze cato trebuie să se acomodeze cu lipsa u- tele unui vertebrat uriaş. Această des dinii zootehnice din Praga.
hoslovace au descoperit pe un stea se numără o măciucă foarte locuite fiecare parte a inimii separat, dice. Un instrument cuplat' cu elec- nor agregate de control, în special coperire s-a făcut în munţi la nord-
teren de vînătoare de mamuţi de mare, un mare număr de unelte îie ambele părţi împreună. In orice trocardioscopui indică conlinuu frec cu lipsa electro-cardioscopului, dar a- Printre păsări se află papagali d<
la Pavlov, în apropiere de Miku- de os în formă de lopeţi, un flu caz, plămînii pacientului continuă să venţa medie- a' pulsului pe secundă. cele mai diferite culori şi mărimi ş
lov, în sudul Moraviei, craniul ier de os, fragmente de figurine •funcţioneze tot timpul. Un megafon cuplat cu electroeardios- ceasta nu influenţează mult asupra est de Tuao. Dinţii uriaşului aveau pescăruşi australieni.
unui om din epoca primitivă, a de animale din lut ars, o sta Pompele de sînge sînt • nişte ¦agre copul reproduce în mod acustic fieca desfăşurării intervenţiei chirurgicale.
unui vînător de mamuţi. Craniul tuetă a unei femei care se odih re bătaie a inimii şi astfel poate face ’ *>* •»•»&-«•». .0-4-O"*¦»-*#. •»»•»-«4 > .|l
este ai unui om adult între neşte, precum şi un mare număr gate care aspiră sîngele. înainte de numaidecît sa fie cunoscute neregu-
40—50 ani. de unelte şi arme de piatră. intrarea acestuia în inimă, apoi, oco- larităţile în suita de bătăi aie inimii 3C X XX X X X% % X X X XX X X X % XX ^O O aO Q ÎX XX X X X ÎCX % >D O f30m cm O G 005X ?C0030C X X X% X X ?^^^^000^,
1ind-o, pompele ÎI împing-în-circulaţia
Broaşte-fenomen pacientului, ceea ce permite să se pacientului. Alte instrumente şi agre DIN TOATE CITE CEVA
opereze pe inimă fără sînge. In ' acest g a te , montate, în tablourile de distri
scop sînt introduse sonde în vasele de buţie servesc la supravegherea şi re
Intr-un canal din Olanda, în care un rezultat al acţiunii radioactivităţii, sînge sau în tirechiuşa care trece pe glarea temperaturii şi circulaţiei sîn- ORIZONTAL rioară a cuptorului Martin — multă bătaie de cap cetăţenilor
Centrul de cercetări atomice din Am au provocat o vie dispută între bio deasupra auriculului inimii. Pompele de gelui. VERTICAL
sterdam aruncă rezidurile chimice, au logi şi fizicieni. 1. Cetatea ,metalului — între Măsură agrară — După un suc
fost descoperite recent nişte broaşte 1. Calitate, însuşire ¦— Comu
fenomen. Biologul olandez Hillenius Savantul francez Jean Rostand, cu prinderea ce a ridicat m ulte cons ces, toţi strigă a ş a ! 6 . Agăţa, nă Ungă Deva. 2 . ...vie, nuveU
a studiat aceste broaşte asemănătoare noscut biolog, a declarat că aceste de Alexandru Sahia — Proprie
unor stranii degeneraţi. Cîteva din ele broaşte prezintă aceeaşi anomalie pe Pe urmele corăbiei trucţii în Hunedoara. 2 . Ziua de- anina — De-aici primesc „pîi- taie magnetică. 3. Cui fără vir
aveau şase lăbuţe, avînd fiecare între care a observat-o el cu ciţiva ani in —• Cu barbă pe cîmpie şi cu.,
10— 15 degele. La altele aceste de urmă intr-un lac in apropiere de-Con- acum ! — Nereuşite, neizbutite nea" furnalele. 7. Pentru astfel guler in berărie — Staniu. 4
gete, în număr de 15—20, au crescut carneau. La rugămintea lui, apa lacu Cuptorul oţelarilor — Erou dit
pe spinare. In sfirşit, Ia altele, picioa lui a fost cercetată, dar nu s-a con — Eroina unui roman de Lev de şarje se întrec oţelarii — Po schiţele lui 1. L. Caragiale. 5
rele s-au alipit şi s-au dezvoltat îm statat nici o radioactivitate naturală.
preună cu coada. B e a g le Tolsioi. 3. Cadenţă, tact — II au sesiv — De ...Tânase.. 8 . Marin D octor! — Incursiune aerianc
La cererea consiliului municipal sa
Aceste malformaţii, considerate ca vanţii olandezi continuă cercetările »¦ toate combinatele siderurgice (a- Tache — Culoarea oţelului — — Dună de nisip. 6 . In ea curgi
pentru explicarea acestui fenomen.
De ramele corăbiei militare en acest adevăr în urma observaţiilor gregat). 4. Cupru — „Efect" ne B ele! — Pronume. 9. Nimicit oţelul din cuptor —- De la ospă
gleze „Beagle" este legat unul dintre făcute asupra animalelor şi plante
cele mai importante evenimente din lor din ţările unde a ancorat corabia. fast al geloziei. 5. Partea infe de foc — B e ţe ! — A se ivi tari nu-l prea primeşti — Note
istoria biologiei. Pe această corabie muzicală. 7. Şeful unei echipe dt
a făcut la timpul său o călătorie în Au trebuit totuşi mulţi ani pînă ce (mold.) — Poe pescari. 8 . Cadru — Pui pe sea
jurul lumii — pe cînd era tînăr — noile concepţii să fie închegate în ma cuiva. 9. Iţă încurcată! —
vestitul naturalist Charles Darvvin, în învăţătura sa evoluţionistă. In anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 zii de preamări Pisicile n-au fir şi totuşi... Iu
temeietorul învăţăturii despre dezvol 1858 Darvvin şi-a expus pentru prima crează. 10. Foarte mare —
tarea naturii vii. El a plecat în această oară teoria în cadrul unei şedinţe a 1I m re 10. Partea dorim să ne meargă treburile
călătorie ca adept al punctului de ve societăţii „Linne" din Londra. 2m m\ neutilă a mine 11. Conjuncţie (franţuzism ) —
Mări subterane în Kazahstan dere care predomina pe atunci potrivii 3 <1 01 reului — Ii au întreprinderea de locuinţe şi lo
căruia fiecare organism este creat pen Pentru a sărbători 100 de ani de 4m m m cantinele, presa.
Geologii sovietici .au descope 6-lea cincinal se vor executa tru anumite condiţii de existenţă care la acest-eveniment, în anul viitor se 5 30 m 11. A rgint — Or caturi — In vremea de acum
rit în regiunile pustii ale Kazah- peste 16.000 de sondări de fîn- va reedita călătoria corăbiei „Beagle". 6& #1 % 12. Combustibil — Oraşul Tine
stanului existenţa unor nume lîni şi se vor crea numeroase nu pot fi modificate, dar s-a întors 7 l&l * ganizaţia Naţiu retului. 13. Şerban Nicolae —
roase şi vaste mări subterane, al Scopul viitoarei expediţii este de a 8 m & 1 m Bl nilor Unite — Fără le a c! 14. Serveşte la orien
căror volum de apă se ridică la lacuri de acumulare, care vor ca un adversar al acestei teorii. Dar 9 l & i®i *i 1 Iţi doresc spor. tare — Nicolae în familie —
sute de miliarde de metri cubi. constitui o bază trainică pentru compara condiţiile actuale de viaţfi ale la muncă — Po Pronume.
Suprafaţa fiecăruia din aceste sesiv. 12. Aşa
bazine subterane esle de aproxi valorificarea unor regiuni, ac plantelor şi animalelor cu acelea de. a- sînt cuptoarele V. MARINESCU
mativ 10.000 km.p. tualmenle pustii, din această re de oţel intrate
publică. vvin a ajuns la concluzia că toate cum 125 de ani, de a stabili care 10 § 1 r de curînd în şi 1. NURIDŞAN
Academia de ştiinţe a R.S S. funcţiune (sing)
Kazahe a întocmit o serie de Intr-un viitor, apropiat, noi speciile de animale şi de plante se speeji de organisme vii sînt pe cale 11 m — Această în
hărţi. Pe baza lor, în cel de al zeci de mii de hectare de deşert treprindere de
se vor transforma în grădini în schimbă în funcţie de modilicările me de dispariţie şi cum pot fi ele păs 12 0 R 1, ! transport dă
floritoare.
diului înconjurător. El ş-a convins de. trate.
