Page 58 - 1957-11
P. 58
’dLT. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 909
Rezoluţia plenarei Comitetului Central Manclesfe
al Partidului socialist italian aimfibrsîainâce
Poporul cehoslovac cinsteşte înfăptuirea planului cincinal ROMA 16 (Agerpres). In zia liano al Partidului Social Demo în Cipru
rul „Avan.ti" ia fost publicat tex crat, a făcut imposibilă real'za-
memoria tovarăşului Antonio Zapotocky a! Egiptului tul rezoluţiei adoptate la recen rea vreunui acord şi ,a apropie NICOSIA 16 (Agerpres). Or
ta plenară a Comitetului Cen ganizaţia naţională pentru eli
PRAGA 16 (Agerpres). CE- Academici de Ştiinţe a R. Ce CAIRO 16 (Agerpres). TASS coperit în mai multe, regiuni din tral al Partidului Socialist Ita rii dintre aceste partide. Unita berarea Ciprului (EOKA) a di
TEKA anunfă: La 15 noiem hoslovace, consacrat vieţii şi ac anunţă : Una din sarcinile prin ţară. lian. tea socialiştilor, ,se arată în -e- fuzat în cursul zilei de vineri
brie, mii de oameni ai muncii tivităţii lui Antonin Zapotocky. cipale ale planului cincinal de zoluţie „se poate obţine numai manifeste în care condamnă „ac
'din Praga iau cinstit memoria dezvoltare industrială ia Egiptu Potrivit relatărilor presei e- In rezoluţie se arată că C.C. în cadrul Partidului Socialist tele barbare ale guvernului con
tovarăşului Antonin Zapotocky. La Muzeul literaturii naţiona lui, în curs de realizare, este giptene, în diferite regiuni din a discutat situaţia internaţiona Italian şi numai cu panticiparea servator în Cipru".
le din Praga s-a deschis o ex prospectarea şi exploatarea pe Egipt au fost descoperite bogate lă şi sarcinile principale care Partidului Socialist Italian".
In sala îndoliată a Comitetu poziţie de lucrări literare ale scară largă a zăcămintelor. zăcăminte de bauxită şi minera stau în faţa socialiştilor italieni. In manifeste se arată că „nici
lui Central al P.C. din Ceho preşedintelui Republicii Ceho le radioactive, iar informaţiile In rezoluţie un loc important măcar o singură picătură de
slovacia, reprezentanţi iai mun slovace Antonin Zapotocky. Ziarul „As Saab“ relatează primite de la grupurile de geo Referindu-se la situaţia din se acordă pregătirii în vede; ea sânge grec nu trebuie să fie văr
citorilor şi funcţionarilor de la că în. prezent se exportă anual Orientul mijlociu, Comitetul viitoarelor alegeri parlamentare sată pentru înfăptuirea planuri
uzinele, institutele, ministerele In toate regiunile din Ceho pînă la 500.000 de tone de fos logi, care lucrează în pustiul de Central a aprobat în întregime din Italia. Ţinând seama de nă lor expansioniste pe care le ur
şi organizaţiile obşteşti au de slovacia au loc adunări de do faţi. Recent în peninsula Sinai est, confirmă prezenţa minereu textul telegramei de răspuns a- zuinţa Partidului Democrat Creş zesc colonialiştii anglo-ameri-
pus coroane de flori. liu, care trimit la Praga sute au fost destcoperite noi zăcă lui de zinc în regiunea Om— dresată de Pietro Nenni, secre tin de a obţine o majoritate ab cani".
de telegrame şi scrisori de con minte din acest mineral. In pe tarul Partidului Socialist Italian, solută în parlament, Comitetul
In sala îndoliată a Consiliului doleanţe. In scrisorile lor, oa ninsula Sinai şi în pustiul de Gaiga şi la sud-est de Kuseir. tovarăşului N. S. Hruşciov, în Central ai Partidului Socialist, Manifestele îl acuză pe preşe
Central al Sindicatelor, repre menii muncii îşi iau angajamen est au fost descoperite de ase Au fost descoperite de asemenea cheamă pe oamenii muncii ita dintele Eisenhower şi pe secre
zentanţii secretariatului Federa tul să depună şi mai multe e- menea mari zăcăminte de mine noi zăcăminte de sulf, de mine legătură cu sorisoarea C. C. al lieni să împiedice aceasta. tarul de stat Dulles de faptul
ţiei Sindicale Mondiale au cin forturi pentru construirea socia reu de mangan şi dolomit nece P.C.U.S. adresată partidelor so că colaborează cu guvernul bri
stit . memoria defunctului preşe lismului în Cc' oslovacia. Astfel, sare industriei metalurgice. Mi reu de crom şi de fier, grafit şi cialiste din ţările Europei occi In rezoluţia sa, Comitetul tanic „pentru camuflarea atroci
dinte prin depunere de coroane. la adunarea de doliu de la u- nisterul Industriei va construi alte zăcăminte. dentale. „'Deşi încordarea la Central „a confirmat din nou tăţilor comise de acesta în in
Reprezentanţii unor centre sin zina metalurgică din Rokiaciany întreprinderi speciale pentru ex frontiera turco-siriană s-a mic principiile care stau la baza po sula Cipru".
dicale de peste hotare au sem muncitorii şi-au luat angajamen ploatarea dolomiţilor. In legătură cu descoperirea în şorat, — se spune în. rezoluţie, liticii Partidului Socialist, fide
nat în cartea de condoleanţe. tul să îndeplinească planul pe peninsula Sinai a unor noi ză — aceasta nu diminuează cîtuşi litatea faţă de democraţie, ca
Elevi, pionieri şi membri ai acest an pînă la 18 decembrie, O mare atenţie * se acordă căminte de petrol Aziz Sidki, de puţin necesitatea urgentă de
Uniunii Tineretului Cehoslovac iar pîină la sfîrşitul anului să prospectării şi folosirii în indus ministrul Industriei, a declarat a duce lupta împotriva colonia racterul de clasă şi internaţiona
din Praga au venit să cinstea dea peste plan produse în va trie a minereului de cupru des lismului european şi american, lismul".
scă memoria defunctului preşe loare de peste patru milioane că într-un viitor apropiat Egip pentru încheierea unui acord în
dinte. coroane: In cursul zilei de 15 tul îşi va acoperi nevoile de pe tre marile puteri cu privire la Note şi comentarii
noiembrie, în sălile îndoliate ale trol din resurse proprii. neamestecul în treburile Orientu
Cu prilejul celei de a cincea uzinelor, comitetelor naţionale lui mijlociu, pentru respectarea Ku-Klux-KIanul După cîtc se vede asigură
aniversări a constituirii Acade şi secretariatelor de partid au totală a independenţei şi a neu acţionează rile în această privinţă, a g u
miei de Ştiinţe a R. Cehoslova venit mii de cetăţeni pentru ca tralităţii popoarelor arabe". vernelor franceze valorează,
ce, la 15 noiembrie s-a deschis prin semnăturile ior să-şi expri
la Praga o sesiune a Academiei. me nu numai durerea, dar şi In rezoluţie se relevă perico In rîndurile de mai jos vă cit... o ceapă degerată.
Participanţii la sesiune au cin hotărîrea de a merge pe calea lul serios pe care îl prezintă
stit memoria defunctului preşe pe care i-a condus în tot tim situaţia că pînă în prezent ră- relatăm una din cele mai re In vîrful piramidei
dinte ial R. Cehoslovace, Antonin pul vieţii sale tovarăşul Antonin mîn nerezolvate probleme ca de cente isprăvi ale organizaţiei
Zapotocky şi au ascultat rapor Zapotocky. zarmarea, interzicerea armei nu
tul lui Z. Nejedly, preşedintele cleare şi încetarea experienţe teroriste americane, de al că Unul din cele mai mari trus-
lor cu arma nurieară, precum şi
problema unităţii Germaniei şi rei nume shînt legate cele mai tari americane „Du Pont de
restabilirii drepturilor Republicii
Cine finanţează aşa zisul Populare Chineze la O. N. U. odioase crime din ţara mult Nemours ei Co" a anunţat de )
„Comitet al Europei îibere“ ? C.C. al Partidului Socialist Ita
lian subliniază necesitatea des propovăduitei „democraţii”. La curînd că in primele nouă luni i‘
tinderii încordării internaţionale
şi promovarea unei politici de Ccnterville, stalul Alabama, ale anului curent a realizat ce-
coexistenţă paşnică, ceea ce-con
stituie „o garanţie a păcii •— rnembri ai Ku-Klux-Klanului au le mai mari profituri din iste-
bunul mers al omenirii". ,
NEW YORK 16 (Agerpres). către imperialişti a rebeliunii oprit maşina preotului de cu- ria sa în comparaţie cu alte pe-
Ziarul „Daily Mirror“ publică contrarevoluţionare din Ungaria
un articol semnat de Fulton este bine cunoscută. loare D. Winsley pe care l-au rioade corespunzătoare. Anul
Lewis, ziarist american cu ve Direcţia centrală de informaţii dat jos, l-au legat la ochi şi trecut de exemplu, în aceeaşi<
tniini după care l-au bătut perioadă fiecare acţiune a so- '
crunt cu cravaşa şi l-au lăsat cietăţii a înregistrat un bene- <
deri conservatoare. Autorul ar din S.U.A., scrie autorul, orga Referindu-se la dezvoltarea le in nesimţire şi cu mîinile lega- ficiu de şase dolari, pe cînd în ‘
Cuvîntarea radiodifuzată ticolului acuză direcţia centrală nizaţie de spionaj condusă de găturilor internaţionale ale P a te de maşină. anul acesta 'beneficiul se ridică,
a ministrului de Externe sirian de informaţii din S.U.A. că fi Allan Dulles, alocă aproximativ lidului Socialist Italian, C. C.
nanţează aşa zisul „Comitet al trei pătrimi din întreaga sumă şi-a exprimat năzuinţa de a con Nimic de spus. „Democraţia” la 6,44 dolari. A l doilea"con-\
tribui la cunoaşterea experien
americană îşi continuă activi cern în ordinea profiturilor a-
tatea de la Lillle Rock. nunţale este Bcllehem Steel ca
DAMASC 16 (Agerpres). — are nici un fel de intenţii agre Europei libere11, oare conduce pe care intenţionează s-o chel ţei diferitelor partide şi la înţe Şi toi uşi cresc re în aceeaşi perioadă a obţi
TASS anunţă: La •14 noiembrie sive faţă de Siria. activitatea postului de radio tuiască organizaţia „Europa li legerea reciprocă dintre partidele nut un profit net de 143.7 ' 627
Salah Bitar, ministrul Afaceri „Europa liberă", ale cărui emi beră". Autorul articolului se care luptă pentru socialism. ?
lor Externe al Siriei a rostit o Demascănd afirmaţiile propa siuni calomniatoare sînt îndrep plînge că „nici o comisie a Con Preţurile, coşmarul france dolari.
cuvîntare radiodifuzată. Rcferin- gandei imperialiste, Bitar a ară tate împotriva ţărilor de demo gresului nu are dreptul să cer Oprindu-se asupra problemei
du-se la plîngerea siriană oare tat că în Siria nu există nici un craţie populară. Rolul acestui ceteze activitatea direcţiei cen unificării partidelor socialist si zului de rînd, au început din ,Capitalismul popular” işi?
ă fost discutată la Organizaţia fel de baze militare sovietice. post de radio în organizarea de trale de informaţii". social-democrat, C. C. a arătat
Naţiunilor Unite, ministrul a Politicienii americani, a sipus el, nou să crească, în ciuda tutu- adevereşte astfel încă odată ca- ă
subliniat că în prezent asupra au ticluit această clevetire, pen că poziţia adoprală de social de
Turciei se , exercită puternice tru a justifica înir-un fel în fa mocraţi la congresul de la M i- ror asigurărilor ultimelor gu- racterul dc basm mitologic. „Du )
presiuni americane şi ea execu ţa opiniei publice acţiunile lor
tă instrucţiunile primite de la agresive. verne perindate la conducerea Pont de Nemours”, conform \
Washington. Un rezultat pozi
tiv al examinării plîngerii noas Referindu-se ta propunerile de Franţei. Ziarele anunţă că re- basmului emis de dl. Dulles et ţ
tre, a spus Salah Bitar, este fap mediere pentru rezolvarea plîn
tul că situaţia care s-a creat la gerii siriene, Bitar a declarat că ¦ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < OOOOOQ cent preţurile la unele produse Co, este egalul tui John P o-l
delegaţia siriană a respins toate
aceste propuneri, întrucât între printre ca re: carne, unt, legu- wer, şomer, cu singura dife- >
Presa engleză critică me, fructe, mărfuri de tină şi renţă că primul dispune de m i-v
bumbac, au început să crească [ioane pe cînd al doilea dispu-ţ
N—y * *’ * ’A r—V- * ->- w - yş »- ** f* simţitor. ne de.'., mizerie. .(
politica puterilor occidentale S.U.A. intenţionează să menţină
graniţele Siriei a fost explicată Siria şi Turcia nu există nici un LONDRA 16 (Agerpres). — liste şi soda liste la un înalt ni Răsăritul propune tratative, iar controlul militar asupra insulei
pe larg opiniei publice mondiale. fel de conflict, există însă con U’ASS anunţă : Săptămânalul la vel. Relevând că în loc de aceas Occidentul le respinge. Occiden Okinawa
In urma examinării plîngerii Si burist „Tribune" critică aspru ta Occidentul urmează politica tul este împotriva acordării de
riei, delegaţia turcă a fost ne centrarea de trupe turceşti, „fapt intr-un articol redacţional poli de „tratative nefructuoase de pe ajutor economic neînsoţit de con
împotriva căruia ne-am plîns, tica puterilor occidentale, care poziţii de forţă", săptămânalul diţii politice unor tari oa India
voită să declare că Turcia nu cerând retragerea acestor trupe“. are drept scop intensificarea consideră că această politică e s şi Siria. Răsăritul acordă ase
„războiului rece", înzestrarea te „dementă" şi este condamna menea ajutor. Răsăritul demon
Pufernice efective turceşti forţelor armate ale blocului A- tă la „eşec inevitabil". Ea duce, strează realizările sale ştiinţi WASHINGTON (Agerpres). de fapt membrii Congresului
concentrate la graniţa cu S iria tlanticului de Nord cu arma nu subliniază „Tribune", „la inten fice. Occidentul răspunde prin Comentând misiunea neoficială sprijină în unanimitate politica
cleară. Săptămânalul condamnă sificarea cursei înarmărilor şi la ameninţări vanitoase că va in alcătuită din deputaţi japonezi guvernului faţă de Okinawa, in
DAMASC 16 (Agerpres). ceşti avind la dispoziţie aproape refuzul puterilor occidentale de a primejdia unui nou război. Răs tensifica capacitatea militară... oare vor pleca la sfârşitul lunii sulele R-iukiu şi insulele Bonin.
TASS anunţă: Ziarul „Al Ma- 300 de avioane şi 500 de tancuri. discuta propunerile guvernului punderea pentru aceasta o va noiembrie în S.U.A. pentru a-i
¦sovietic cu privire la o întâlnire purta Occidentul". Săptămânalul cheamă partidul Această politică prevede menţi
nar“ anunţă că în regiunea Isli- De asemenea, în regiunea a reprezentanţilor ţărilor capita laburist să „protesteze cu hotă convinge pe membrii Congresu nerea deplină a controlului m ili
ahie (in apropiere de frontiera Kunla se află concentraţi aproa In realitate, scrie „Tribune", râre împotriva acestei primejdii, tar al S.U.A. asupra insulei Oki
siriană) au fost concentrate pe 10.000 de soldaţi turci. lui să schimbe politica ameri nawa, unde se află principala
mari formaţiuni de trupe tur cană faţă de Okinawa, corespon
bază militară americană.
dentul de la Washington ai a
care este un rezultat al disperă genţiei United Press scrie că, S.U.A. nu intenţionează de a-
FRANŢA şi problemele ce o frămîntă rii şi panicii produse de politica după părerea cercurilor diploma semenea să schimbe sistemul
lui Eisenhower — Macinillan. tice din Washington, „este puţin administrativ din Okinawa în
Franţa se afla din nou în fa- nizate de Gaillard au mai fă c u i. orice persoană considerată prin ă n d guvernul francez afla ves Numai tratativele şi reglemen probabil oa această misiune să sensul acordării unor drepturi
tarea pe caie paşnică a proble fie încununată de succes". civile mai largi populaţiei dc pe
melor din Orientul mijlociu şi această insulă.
din orice altă parte a lumii pot Aceste cercuri au declarat că
scoate ţările occidentale din im
ţa unor probleme mari şi difi obiectul discuţiei în Adunarea optica lor suspectă. (Prin per tea, Departamentul de S ta t al pasul creai". M A G A ZIN
cile. Deşi nu e vorba de o nonă Naţională franceză şi nu e lip soană suspectă autorităţile S.U.A. dăduse o declaraţie ofi
criză de guvern — care deo sit de semnificaţie faptul că franceze înţeleg pe toţi aceia cială in care se spune că pri Pentru politica tratativelor şi
camdată a fost rezolvată prii: tocmai prezentarea unor ase care se opun actualei politici mul transport pentru Tunisia convocarea unei întâlniri la un
înalt nivel se pronunţă de ase
investirea ca prim ministru a menea măsuri a dus la eşecul colonialiste în Algeria). va fi format din puşti şi muni menea cunoscutul laburist Mi- LUNI 18 şi MARŢI 19 NOIEMBRIE 1957
lui Felix Gaillarcl — totuşi pro multor echipe guvernamentale. ohae.1 Foot într-un articol publi
blemele care frămîntă Franţa Situaţia, se pare, se repetă, şi Aşa cum recunoaşte în una ţii. M ult proslăvită şi osanala cat de ziarul „Daily Herald".
sint deosebii de importante. Să nu va constitui pentru nimeni „Mai de vreme sau mai târziu,
ne optim mai iniii la proble nici un fel de surpriză dacă se nimitate presa franceză, Fran „solidaritate” atlantică şi-a dat scrie el, tratativele dintre est şi SPECTACOLE beşte M oscova; 18,05 Concert, de es
mele de ordin intern. Iacă ele va repeta şi finalul care a în vest trebuie să aibă loc. De ce CINEMATOGRAFICE
pe cind era ministru de Finanţe cununat de atîtea ori asemenea ţa se află în faţa unei grele si din nou in petic. La Paris e să nu înceapă aceste tratative tradă ; 18,55 Sfatul m edicului: „Ci-'
în precedentele cabinele, Felix situaţii: eşecul. Una din cau chiar acum, cit timp noua cursă DEVA : Mazurka dragostei; Moulin
Gaillard se „remarcase” ca a- zele care duc Franţa ta margi tuaţii economice. „Le Monde" mare febră. Toate ziarele ex a înarmărilor n-a luat încă ase R ouge; ALBA 1ULIA: Cind în roza"; 19,00 Teatru la microfon
dept consecvent al măsurilor dc nea prăpasliei economice — menea proporţii încât nici un floresc la lelele; APOLDU DE SUS :
austeritate. Ş i să nu uităm că cum remarcă presa franceză — scrie că situaţia economică a primă indignarea care ci cu om de stat să nu poată să-i fa Cazul Pilotului M aresz; Baru „Şcoala bîrfelilor" comedie de Sheri-
atunci era numai ministru de este interminabilul şi epuizabi că faţă". MARE: Cadrilul; BRAD: Fiica Tibe
Finanţe. In prezent, ca şef al lul război din Algeria. Acesta larii oferă „un tablou sumbru“. prins Franţa. Pînă şi cele de tului ; HAŢEG: Trei starturi; ILIA : d an ! 20,21 Melodii populare romî
guvernului, Gaillard are mai secătuleşte pe zi ce trece visic- Foot cere să fie examinate Suflete ta ri; LONEA : Ora H ; ORAŞ-
multe împuterniciri, şi, ca să nu ria Franţei şi nu e intimptător Şi acest „tablou sumbru" extremă dreaptă şi proamerica- propunerile sovietice cu privire TIE : Căpitanul din Koln ; PETRO n eşti; 22,15 Muzică de estradă; 22,45
scape prilejul, s-a grăbii să faptul că toţi miniştrii de Fi la încetarea livrărilor de arma ŞANI : cinema „Alexandru Sahia“ :
prezinte Adunării Naţionale nanţe ai Franţei se plîng în ul va continua să domine Franţa ne protestează împotriva hotă- ment către ţările Orientului a- Discordia: Cinema „7 Noiembrie" : Rî- Cîntă Eugenia Frunză. t
propiat şi mijlociu, cu privire ia pa dracului; Camelia ; SEBEŞ : O
atît timp cit nu se va ţine sea rîrii americane şi engleze con- retragerea trupelor din Europa carieră ratată ; SIMERIA : In toiul MARŢI 19 NOIEMBRIE 1957
şi altele. luptei; TEIUŞ : Mi-e sete.
ma de cererile legitime ale po siderînd-o „un gest nepriete PROGRAMUL 1 : 6,15 Jocuri popu
„De ce să nu spunem lumii SELECŢIUN1 DIN
porului, ale maselor largi ale nesc” („Le Figaro”), „o grea întregi că sîntem totdeauna mai PROGRAMUL DE RADIO lare romîneşti; 6,45 Bună dimineaţa,
curînd gata pentru tratative d-e-
opiniei publice franceze. lovitură pentru Franţa”, „un cît pentru o nouă cursă a înar LUNI 18 NOIEMBRIE 1957 cop ii; 7,30 Muzică uşoară; 8,00 Ma
mărilor ? — întreabă Foot. De
Dar cum un rău nu vine ni gest care constituie •o rup ce să nu-i spunem lui Eisenho PROGRAMUL 1 : 6,20 Emisiune a- teriale din presă; 9,00 Muzică din o-
wer câ poporul englez nu este grară ; 6,45 Copiii cîntă ; 7,03 Muzică
ciodată singur, iată că Franţa tură a solidarităţii Atlantice" de acord să înceapă o nouă uşoară; 7,40 Program de muzică popu perete; 9,30 Vreau să ştiu; 11,03- Mu
cursă a înarmărilor ?“... „Politi lară romînească: 9,15 Cîntă Felician
a fost zilele acestea lovită de („L’Aurore"). ca opusă şi politica oficială dusă Fărcaşu; 9,30 Colegi de şcoală; 10,00 zică populară romînească; 11,45 Ra
de Eisenhower — Măemil lan Atuzică de estradă ; 10,27 Opera „O-
o altă „nenorocire”. Ambasa Indignarea care a cuprins declară Foot îr. încheiere, nu a- thelo" de V erdi; 15,05 Muzică corală dio Prichindel; 12,26 Cînteee şi jocuri
duc nimic nou în afară' d e-o romînească; 15,30 Tribuna Radio;
franceze vechile sale proiecte, tima vreme că ţara are tot mai dorii S.U.A. şi Angliei la Pa Franţa e — ca să spunem aşa 15,45 Muzică distractivă; 18,20 Din populare romîneşti; 13,05 Concert de
şi unele noi care, dealtfel, merg puţin aur. Dar nici un guvern ris au comunicat primului m i — legitimă. Acordul încheiat viaţa de concert a Capitalei; 19,05
Cîntă Ansamblul C .C .S.; 19,55 Noapte prînz ; 14,45 Solişti şi orchestre de mu
bună copii; 20,15 Muzică uşoară ro-
pe aceeaşi linie. francez din ultima vreme — nistru. francez că statele lor au între Statele Unite şi Anglia mîncască ; 20,45 Radioreportaj; 21,00 zică populară rominească; 17,30 Mu
Concert de muzică populară romî
Proiectele financiare cu care căci acestea au fost multe — holărît să livreze armament pe de o parte şi Tunisia pe de nească ; 22,30 Concert sim fonic; 23,20 zică uşoară; 19,55 Noapte bună, copii)
s-a prezentat primul ministru n-au abordat realist această Tunisiei. Vestea a constituit o altă parte, prin care primele Concert de noapte.
francez in faţa Adunării Na problemă spinoasă, în ciuda lovitură de trăznet pentru cer se angajează să furnizeze ar 20,35 Muzică uşoară de Florentin Del-
PROGRAMUL II : 14,03 Program dc
ţionale a Franţei prevăd redu faptului că opinia publică fran curile conducătoare franceze. mament ultimei, lezează, fără melodii populare ; 15,00 Muzică uşoa mar şi Ştefan Kardoş; 21,30 Părinţi şi
ceri drastice la cheltuielile ci ceză se pronunţă neabătut îm Ş i aceasta din două m otive: 1. îndoială, interesele Franţei în ră;. 15,30 Melodii populare romîneşti;
copii; 21,45 Cîntă Lucreţia Ciobanu;
vile precum şi introducerea de potriva războiului •din Algeria. Piuă de curînd Tunisia a fost Africa de nord şi aceasta se şi 22,30 Concert de noapte.
noi- impozite in valoare de 104 Av'ind sprijinul deputaţilor dc colonie franceză şi era mai nor vede fucind un rol secundar în PROGRAMUL II : 14,03 Muzică
miliarde franci. „Guvernul Gai dreapta, în cadrul actualelor mal ca Franţa să fi fost aceea această parte a lumii. populară romînească; 14,40 Muzică u-
llard, scrie ziarul „Combat”, în discuţii din Adunarea Naţiona care să livreze armament Tu Dar, în lumea occidentală, şoară ; 16,30 Vorbeşte A-loscova ; 17,00
cearcă să rezolve criza financia lă, primul ministru Gaillard nisiei: 2. Statele Unite, A n unde cel mai puternic e mare Muzica popoarelor; 18,05 Din viaţa de
ră cu aceleaşi remedii ca şi gu a obţinut împuterniciri speciale glia ş i . Franţa sînt împreună şi tare, unde primează intere concert a Capitalei; 18,25 Program de
vernele care l-au precedat şi în Algeria. Concret, a'ceasta-în- membre ale ¦pactului Atlanti sele capitaliste egoiste, nu poa melodii populare; 18,55 Sfatul medicu
care n-au reuşit să îmbunată- seamhă legalizarea terorii poli- cului de Nord şi Franţa ar fi le-fi vorba de solidaritate, de lui : „Congestia pulmonară-corticopleu-
ţească cu nimic situaţia. Impo ţieneşii împotriva tuturor pa- dorit să ştie şi ea de intenţiile prietenie intre ţări, în ciuda rita" ; 19,00 Muzică uşoară ; 20,35
zitele noi şi economiile draco Irioţitor algerieni ' care luptă A ngliei- şi Statelor Unite. Vor faptului că, de pildă, gurile Jocuri populare romîneşti; 20,45 Radio
nice ale lui Gaillard vor secătui împotriva politicii colonialiste ba ceea, să fie trădare, dar să rele vorbesc că Franţa ar fi reportaj; 2 1,45 Muzică din operete ro
bugetele familiare dar rămîne duse de guvernul francez. „Oa ştie şi Franţa. prietenă şi. cu Statele Unite şi mîneşti ; 22,15 Pagini din istoria mu
de văzut dacă ele vor umple în menii de ordine” ai guvernului Statele Unite şi Anglia n-au cu Anglia. Aşa e „prietenia” zicii ; 23,15—24,00 Concert de noapte.
aceeaşi măsură visteria goală francez vor putea efectua per ţinut însă seama de acest lu capitalistă. Ultimele evenim en Buletine de ştiri : 5,00 : 6,00 : 7.00 ;
a tării". cheziţii la orice oră din zi sau cru. Au pus Franţa în faţa ţi te fac de prisos comentarii mai 11,00; 13,00; 15,00; 17.00; 19.00;
Intr-adevăr, măsurile preco- noapte, vor putea să aresteze nui fapt împlinit. In momentul ample. CONST. MACOVEI 20,00; 22,00: 23,52 (programul I);
14,00; 16,00; 18,00; 21,00 (progra
deznădejde maximă".- 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 17,30 Vor- mul II).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, telefon: 188 189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generate 1‘J.T.R, nr.2ob.82ij din 6 noiembrie 1919. — Tiparul întreprinderea Poligrafică B1 Mai" — DEVA.