Page 59 - 1957-11

BATERIA s_a DE SEMICOCS DIN CĂLAN
« I ţii?
'»> *o^*#-* >0-‘ •»« '» *
O întreprindere în dezvoltare
Odfltâ ca lărgirea atribuţiilor sfa­ şi 4, iar în prezent se lucrează la o asemenea, în interiorul carierei s-a cei atunci cînd intră sau ies din şit să îndeplinească planul la decît avea planificat. La rîndul Barbu şi Simion Lupşa cu oî-te
turilor populare In regiunea. noastră, reparaţie capitală a cuptorului de la deschis un nou front de lucru mină, să se oprească cîte pu­ cărbune în proporţie de 122 la lor, minerii din brigada condu­ 1,16 ha.
comitetele executive raionale au trecui Bălţa, Acest lucru a redus în mare care permite ca pe timp nefavorabil ţin în faţa graficului de produc­ sută, cea mai mare realizare pe să de Beraru Vasile a dat în a-
la organizarea mai temeinică a indus­ măsură reclamaţiile consumatorilor, muncii, să se poată forma un stoc ţie al minei. Motivul nu-i greu mină.
triei locale. In unele raioane printre pîinea fiind de o mai bună calitate. tampon de 1.500 tone calcar de var. de g h icit: să vadă cum stau sec­
care Petroşani, Alba, Brad, ele., între­
prinderile de industrie locală au pornit
serios pe calea dezvoltării lor, folositul si o gospodărie anexă pentru creşte­
in acest scop resursele -locale.
Cu scopul de a afla realizările in-
treprinderii de industrie locală a raio­
nului Brad, unul din raioanele cu re­
zultate frumoase şi posibilităţi mari de
dezvoltare, cit şi pentru a cunoaşte
metodele de muncă sau eventualele
greutăţi şi lipsuri, ne-am . adresat to­
varăşului Nicolae Zăluţ, directorul în­
treprinderii de industrie locală, cu ur­
mătoarele întrebări:
ÎNTREBARE: Care este în prezent
situaţia planului de 'producţie pe în­
treprindere ?
R ĂSPUNS: Mai întîi vreau să pre­
cizez că întreprinderea noastră a fost
înfiinţată abia în acest an. Cu toate
acestea încă de la început, a intrat
în plină producţie, reUşindu-se ca pro­
ducţia globală pe cele 10 luni ale a-
nului să fie realizată în proporţie de
109,5 la sută.
Pe sortimente, situaţia se prezintă
în felul următor: la ghiaţă artificială,
pianul a fost depăşit cu 70 tone, la
mălai regim comercial, pîine integrală
şi intermediară, pîine albă şi specia­
lităţi, sîntem cu planul la zi. Avem
secţii care lucrează deja în contul a-
nului viitor. Printre acestea se numără
mina de cărbune de la Lunca — ¦cu
424 tone peste planul anual, secţia de
var gras — cu 1.326 tone, secţia pa­
vele de andezit — cu 459 tone şi sec­
ţia bordurc pentru trotuare cu 117
tone peste plan. Cele mai avansate
secţii în ceea • ce priveşte depăşirea
planului de producţie sînt secţiile de
calupuri şi cariera de piatră de la
Vaţa, care lucrează, prima, în contul
lunii mai şi a doua în contul lunii
aprilie ale ' anului viitor.
Toate, aceste succese au făcut posi­
bil ca preţul de cost pe întreprindere,
să fie redus pînă în prezent cu 4,5
la sută, în loc de 2,11 la sută cît era
planificat şi să se realizeze o econo­
mie considerabilă.
ÎNTREBARE: Prin ce metode şi
care sînt măsurile iehnico-organizato-
rice ce au dus la obţinerea realizărilor
acestora ?
RĂSPUNS: Să vorbim despre fie­
care sector în parte. In sectorul ali­
mentar de exemplu. Pentru a asigura
o pîine de bună calitate am reparat
cuptoarele de pîine de la secţiile 1
O rchestra de jazz
„Elecfrecord" în turneu
La începutul săpiămînii vii­
toare orchestra de jiazz „E-
iecţrecord", dirijată de Teodor
Cosma, via pleca într-mn lung
turneu . în R.Cehoslovacă şi
R. P. Polonă. Orchestra va fi
însoţită de so liştii. vocali Si-mo-
n® Castan, Roxaraa Matei, Sori­
na Dan. Gigi Miarga, Gică Pe-
trcscu, N. Niţescu şi R. H-odo-
van schi. Mircea Grişan va pre­
zenta momente vesele.
(Agerpres).
i *0 • *«•*•©- •©¦ *»*
De asemenea, au fost înfiinţate noi
secţii, ca cea de virşli din oraşul Brad
rea porcilor pe ¦lîngă moara din Bo-
tău.
In sectorul extractiv, la mina Lunca,
i INTERVIUL
1NOSTRU | să trebuie, valorificate. Lucru pe care
I îl vom face. In c e l' mai scurt timp,
în vederea obţinerii unei producţii spo­
rite de cărbune şi pentru a asigura se­
curitatea muncii minerilor s-a făcut
rearmarea planului înclinat. La cariera
din Crişcior, pentru mărirea producţiei de capacitate de 12 tone în 24 de ore.
pavele şi borduri s-a construit o ba­
racă cu 3 încăperi în vederea cază­
rii muncitorilor, un depozit, iar
la cariera Valea Arsului s-a
instalat un nou concasor. La
cariera Vaţa de sus s-au executat lu­
crări de curăţire a sterilului din pă-
rîul Jugastrului unde s-a descoperit un
calcar de cea mai bună calitate. De
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C O O O O O O v./- •o y o o o O V O W .A H '' n .> 0 0 0 0 0 0
O u i s u n i u n i i M e e lăsată ioar
la seama unei s p r e persoane
Toamna tîrzie a adus în ambalajul
noianului de frunze moarte daruri şi
surprize.' Ţăranilor harnici le-a adus
porumb şi roadă grea de pîrîie ham­
barul şi podul casei; şcolarilor — se­
zon plin pentru învăţătură; poeţilor
— avalanşe de rime romanţioase în
decor tomnatic; leneşilor — melan­
colia zilelor de lucru irosite in van
şi spaima sobei reci cu care trebuie
să întîmpine iarna. Pentru toţi insă,
toamna care-i pe sfîrşite a adus seri
lungi, care pentru cei ce n-au posibi­
litatea să le petreacă plăcut sînt
plictisitoare şi monotone. Exact ca
în Mărtineşti de pildă, comună pe
unde s-a nimerit să ajung şi eu, mai
zilele trecute.
De ia Stan Ia Bran...
Primul loc unde m am oprit a fost
sfatul popular, deoaiece voiam să cu­
nosc cîte ceva din munca culturală a
comunei cu puţine, dar înstărite gos
podării. Găsii aici pe secretarul sfatu
lui — Alexandru Kapruţoni.
— Puteţi să mă informaţi despre
munca culturală din comuna dvs. ?
— Vedeţi, sînt cam^ocupat, dar de
fapt nici nu prea ştiu multe, ce-i
drept Trimit’ însă mai bine pe cine
va la şcoală, după tovarăşa învăţă­
toare. Ea ştie totul, doar e directoa
re la căminul cultural. Pînă vine ea
puteţi sta de vorbă cu tovarăşa vice
preşedinte Eugenia Mihut.
Repede s a spălat pe rriîini secrc
tarul. La fel de abilă a încercat să
fie şi. tovarăşa vice-preşedintă, E u ­
genia Mihut şi preşedintele Comite­
tului executiv, Serafim Drăgan. Cău
iau să arunce răspunderea de la unui
la altul, ca pe o minge şi toţi în
cor, asupra învăţătoarei. Necunoaşterea
problemelor culturale şi superficialita­ molk .a l eâ iu . ..i şli nu sînt
••• In 15 zile—3,220 tone de
« O *
Pentru buna funcţionare a fabricii
de var de ia Vaţa, s-a montat nu de
mult un troleu necesar manevrării va-
gonetelor, care, pînă acum, se făcea
manual sau cu tracţiune animală.
ÎNTREBARE: Sînt perspective ca
întreprinderea să se dezvolte mai. mult? semenea realizare cam de mult
RĂSPUNS: Raionul Brad are re­
surse multe de materii prime. Ele în­
respectiv în cursul anului viitor, se va resc pe zi ce trece.
mări capacitatea morii din Botău,
pentru ca aceasta să asigure' zilnic o
cantitate de 3.500 kg mălai regim
comercial. De asemenea, în vederea
sporirii cantităţii de pîine s-au întoc­ pînă în ziua de 12 noiembrie, ei
mit proiectele pentru construirea în
oraşul Brad a unei noi fabrici cu o
In planul nostru de viitor mai avem
prevăzut şi construirea unei linii fe­
rate între Vaţa şi Peşterea Prihodişte
unde s-au descoperit noi zăcăminte
de calcar pentru var şi pentru furnale.
tea cu care au trecut pînă acuma
peste ele, era evidentă la fiecare în
parte.
Cam puţi n ...
In planul de muncă pe trimestrul
IV al Comitetului executiv, aproape
literă cu literă sînt înscrise lapidar,
aceleaşi sarcini prevăzute şi în pla
nul trimestrului I I I : ţinerea a 16
conferinţe şi sprijinul deputaţilor în
mobilizarea ţăranilor la conferinţe
Altceva nimic. Oare alte sarcini nu îi
revin comitetului executiv ?
La fel de .sărăcăcios este şi planul
comisiei permanente de înyăţămînt şi
cultură a cărui preşedinte este depu
tatul Ion Moloţ. O sarcină trecută în
plan prevedea aprovizionarea cu lem
ne de foc a şcolilor şi faptul că .a
Tost îndeplinită, ne face să credem
că dacă erau notate şi alte acţiuni şi
ele ar fi fost realizate. Aşa s-ar pa­
re, - dar nu e. Atît în trimestrul 111,
cît şi în trimestrul IV, s-a prevăzut
sprijinirea căminelor culturale în re
organizarea formaţiilor artistice. Dar.
deşi ne găsim deja în prag de iarnă
s-a făcut puţin. In Mărtineşti echipa
de dansuri descompletată, nu a ieşit
pe scenă încă de prin iulie. Singură,
echipa de teatru, care nici ea nu a
activat pînă acum (cît a fost plecaiă
învăţătoarea) a început de la un timp
încoace să repete piesa „Răfuiala"
Alîta însă e prea puţin.
Şi totuşi, ce activitate
se duce ?
In fiecare duminică se ţine cîte o
conferinţă la căminul cultural şi lot
atunci o rulare de film. Programe ar­
tistice dau (1 ! copii de şcoală. Se
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA !
Anul IX Nr. 910 Marii 19 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani
COMUNICAT sectorul socialist
Tovarăşul Dr. Petru Groza, n a g ric uit ura
preşedintele Prezidiului Marii
Adunări Naţionale, a fost supus
lin ziua de 17 noiembrie 1957, întovărăşirea de 'familii. râşire agricolă mai veche. Lu-
unei intervenţii chirurgicale Aşa se face că duminică 17 crînd pămMul cu ajutorul
pentru subocluzie intenstinală cu „Coşlăreana“ S.M.T.-U'lui şi e.xecutînd lu­
evoluţie subacută. noiembrie, în satul Coşlariu crările agricole după cele mai
Vestea că ţăranii muncitori din raionul Alba, s-a inaugu­ avansate metode agrotehnice,
Intervenţia a fost bine su­ ¦clin satele Mihalţ, Obreja şi rat întovărăşirea agricolă ei au reuşit să obţină în fie­
portată. Gialdia de Jos, iau jpornit în „Coşlăreana". Cele 92 familii care an recolte oare iau între­
-masă pe calea iagricniturii so­ oare au intrat în întovărăşire cut cu mult: pe cele ale tara- )
Starea postoperatorie este sa­ cialiste, s-ia aflat şi în Coşla- au strîns laolaltă pentru a lu­ nilor individuali.
tisfăcătoare. rin. Comuniştii din comună, cra în comun suprafaţa de 65
precum şi organele statu­ ha. Multe familii, printre care Văzînd rezultatele frumoase
Bucureşti, 18 noiembrie 1957. lui popular comunal, ca- se numără şi cea a lui Victor pe care le-:au realizat întovă-
ire au dus munca de Popa şi Mi-ron Dai sa, au intrat răşitii din sal, mai mulţi ţă­
Acad. prof. I. HA | IEGANU lămurire în rîndul ţăranilor in­ cu întreaga suprafaţă arabi-' rani individuali s-iau hotărît;
dividuali, populadzînd larg lă pe oare o posedă. să formeze o n-ouă întovărăşi­
Prof. C. 1LIESCU rezultatele obţinute de gospo­ re agricolă. Sprijiniţi şi( în­
dăriile colective, precum şi a- A doua întovărăşire drumaţi de. organele d e/p a r­
Prof. I. FAGARAŞANU Viantajele lucrării pămîntului din sat tid şi de stat, membrii, comi­
în comun, cu mijloace meca­
Prof. T. SPIRCHEZ nizate, au reuşit să atragă în In satul Oarda de Jos din tetului de iniţiativă au lămurii
întovărăşire un mare număr in scurt timp peste 70 cetă­
Dr. E. KAHANA raionul Alba, există o întovă-
ţeni ajungînd ca duminica tre­
Fapte Îmbucurătoare cută să inaugureze cea de a
r*
d e la mina Petrila doua întovărăşire agricolă din
sat.
Incepîn-d cu această toamnă,
cele 73 familii oare s-au în­
scris în întovărăşire, vor lu­
cra în comun o suprafaţă de
O menţiune speoială se cuvi­ tităţi de cărbune. Brigada mine­ peşte 42 ha. Printre întovără-
cărbune în plus ne colectivului II — sector în rului Barilia Francis-c a dat în şiţiî care au înscris suprafeţe,
care predomină abatajele cu tre­ luna trecută ca şi în primele 14
Marea majoritate a minerilor pte răsturnate — care în prima zile ale lunii în curs, aproape1 mai mari de teren se numără
de la Petrila şi-au făcut uri obi­ jumătate ia lunii curente, a reu­
720 tone de cărbune, mai mult Ioan Josan cu 1,45. ha, Pavel
cest timp 530 tone de cărbune'
Brigăzile de mineri conduse peste plan. La îndemnul comuniştilor
toarele minei cu realizările. de Peter Moise, Ioan Mircea, In prezent, colectivul sectoru­ din sat, 23 familii de ţărani
— 3.220 tone peste planul mi­ Nagy Alexandru din cadrul sec­ lui I dă cărbune în contul ulti- <
torului, au d'at peste plan în a- melor zile ale acestui an. muncitori din satul Târnava,
nei, în 15 zile, este ceva — spu­ ceeaşi perioadă, între 168—312
ne minerul Nistor Ştefan ortaci­ tone de cărbune. ce aparţine comunei Br-'miş­
lor din jurul său, după ce citi cu Minerii de la pregătiri ca, raionul Ilia, .au inaugurat
atenţie cifrele de pe grafic. O a- Randamentele au crescut
sînt la datorie! duminică 17 noiembrie a.c., o
timp nu am obţinut. Cred ca pî­ simţitor
nă la 1 decembrie a. c. vom da Despre brigăzile de mineri ca­ întovărăşire agricolă cu o su­
în plus peste 5.000 tone. Spun Colectivul de mineri şi tehni­ re'lucrează la pregătiri de noi
asta deoarece după cum arată cieni al sectorului I este cunos­ locuri de muncă din cadrul sec-; prafaţă de 15 ba.
graficul, realizările noastre spo­ cut de multă vreme ca un co­ toarelor minei, nu se vorbeşte!
lectiv harnic. Şi pe bună drep­ în coloanele ziarelor aşa de mult, Cei dintîi oare şi-au făcut
tate. In primele 10 luni ale anu­ ca despre cele care dau cărbune.'
Că realizările minerilor din lui, acest colectiv ta livrat econo­ Dar şi acestea au realizări im­ cereri de înscriere au fost Mi-
Petrila sporesc cu fiecare zi ce miei naţionale mai mult de portante. In fiecare zi, cea mai
trece, îl confirmă următorul fapl: 10.000 tone de cărbune peste ron Matei şi Petru Ursa. ?
plan. Minerii sectorului au mai
aveau date în plus 2.713 tone de adăugat la această cantitate încă — V-'Xj ~
cărbune, ca după trei zile, a- 700 tone de cărbune extras în
ceastă cantitate extrasă peste plus în prima jumătate a lunii mare parte a brigăzilor de mi­ Instructaj de prevenirea
plan să ajungă la 3.220 tone. noiembrie. îmbucurător este de neri care execută asemenea lu­
Şi la acest succes au contribuit asemenea faptul că productivi­ crări, reuşesc să-şi mdeplinească şl combaterea incendiilor
toate colectivele sectoarelor pro­ tatea medie obţinută în abatajele şi să-şi depăşească sarcinile de
ductive ale minei care şi-au de­ sectorului au atins cifra de 4,23 plan. In zilele trecute la sfatul
păşit simţitor sarcinile de plan tone pe post, ceea ce constituie popular raional Orăştie, inspec­
un frumos succes. Brigăzile conduse de minerii toratul P.C.I. a organizat un
la extracţia de cărbune. Dinescu Nicolae şi Hornung instructaj privind măsurile de
Traducerea în viaţă a măsurilor Ioan din sectorul I, bunăoară, prevenirea şi stingerea incendii­
tehnico-organizatorice luate de •au reuşit să excaveze mai mult lor.
către conducere, au avut ca re­ de 8 m.l. de galerie fiecare. Cu­
noscuta brigadă de tineret, a lui In instructaj s-au arătat cau­
zultat că marea majoritate a bri­ Mihai Ştefan, a realizat în a- zele izbucnirii incendiilor, măsu­
ceastă tună peste 10 m.l. suitori rile de prevenire a incendiilor la
găzilor de mineri din sector, ex­ în plus. Minerii din brigăzile instalaţiile de iluminat, la insta­
conduse de Kailing Iosif. Kiss laţiile de încălzit şi propaganda
trag peste plan importante can­ Moise, Popa Ioan şi alţii, au să­ şi agitaţia privind stingerea in­
pat şi ei cu 4—8 m.l. de galerie cendiilor.
peste planul fixat.
După instructajul teoretic au
GH. MATEESCU urmat cîteva demonstraţii prac­
tineri destui pentru a forma echipe Ii coniul anilor 1959-1963 tice conslînd în evacuarea unei
O fi aşa, dar asta nu justifică nean săli de spectacole în ‘timp de
trenarea familiştilor în jurul formaţii­ 7 32 de brigăzi de mineri de la exploatarea carboniferă Pe- incendii, încărcarea si manipu­
lor şi a activităţii culturale. larea stingătorului de mînă, ma­
;>trila din Valea Jiului lucrează in contul anilor 1959— 1963. nevrarea furtunelor la stingerea
De altfel, nici munca de atragere a cu apă etc.
sătenilor în jurul căminului cultural / Printre acestea se numără brigada condusă de bătrînul ini-
nu se bucură de roade, datorită super­ La verificarea cunoştinţelor
ficialităţii cu care e privită. Exempli­ s ner Cornel Cenuşă care acum extrage cărbune în contul pri­ s-au evidenţiat tovarăşii Bîru
ficare vie, e faptul că la spectacolele Ioan, Diaconu Ilie, Stoica Ioan
cinematografice nu participă decît it mei jumătăţi a anului 1961, cea condusă de comunistul Ion şi alţii.
70—80 cetăţeni (ca şi ia conferinţe de
altfel) ( Fila, care lucrează în contul ace luiaşi an. precum şi tinerii mi- POPOVICI IOAN
Manifestări ale muncii cu cartea ca: ) neri din brigada tui Moise Peter din sectorul 11. care dau
recenzii, seri literare, citiri în colec­
tiv, precum şi consfătuiri şi consulta ’ cărbune în contul anului 1960. (Agerpres)
ţii pe teme agricole, medicale, etc.,
nu se organizează. Consfătuirea micilor naluralişii
O preocupare totuşi are comitetul SEBEŞ (de ta subredacţia noastră Discuţiile pe marginea dării de sea­ pe care micii naluralişii din Apoldu
executiv, dar e unilaterală şi-i împin­ voluntară). mă prezentate de iov. Iulian lonaş, de Jos le-au folosit. Pentru recolta
să de Ia spate de necesităţile absolute secretar a l Comitetului raional U.T.M. bogată — contractată cu statul, a fost
pe care satele le cer a fi soluţionate Nu este uşor lucru să organizezi o cu probleme 'de şcoli şi pionieri, au obţinută suma de 700 lei din care sc
— repararea, lărgirea şi construcţia consfătuire. In cazul cînd ea se orga­ pornii cam grea la început. Emoţia vor cumpăra unelte agricole. Sfaturi
de cămine culturale. nizează pentru pionieri şi cînd discu­ şi Umiditatea — datorită desigur ma­ preţioase pentru munca de viilor au
ţiile vor ţi purlale în primul rînd de relui număr de participanţi şi amploa­ primit micii naluralişti şi de la cei
Astfel, în satul Tămăşasa, nu de purtătorii cravatelor roşii, sarcinile or­ rei consfătuirii, înfrînau parcă elanul vîrstnici, care din experienţa lor mai
mult s-au terminat reparaţiile aduse ganizatorilor vor fi ceva mai grele. şi bagajul de cunoştinţe pe care micii îndelungată au făcut consfătuirii inie-
căm inului, in Jeledinţi se fac repara­ Ţinînd cont de specificul unei astfel naturalişti trebuiau să-l împărtăşească resanle comunicări.
ţii mari şi totodată se lungeşte sala de acţiuni şi de necesitatea introdu­ cu această ocazie. Cele cileva minuie
de spectacole cu încă 7 metri, l.a cerii şi dezvoltării elementelor de po- de tăcere şi aşteptare au fost între­ Lucrările consfătuirii micilor nalu­
Mărtineşti căminului i se vor schimba litehnizare în şcoli, comitetul raional rupte de pioniera Maria Rău de ta ralişii din raionul Sebeş, s-au înche­
geamurile, se vor aduce îmbunătăţiri U.T.M. din Sebeş împreună cu secţia şcoala de 7 ani nr. 3 din Sebeş cure iat cu alegerea delegaţilor pentru con­
localului şi la fel şi aici se va mări raională de învăţămîni şi cultură s-au a vorbit despre metodele folosite pe sfătuirea regională şi stimularea cil
sala. La Măgura, se construieşte un străduit să facă din consfătuirea mici­ loturile experimentale cît şi despre re­ cărţi a celor mai merituoşi pionieri,
cămin cultural nou, care după toate lor naluralişii o sărbătoare de neuitat zultatele obţinute de pionieri. „Ghiaţa fruntaşi în aclivilalea de pînă acum.
probabilităţile se va inaugura în anul pentru aceştia. fiind sparlă"... s-au avîntat apoi în
viitor. Aceste lucrări se execută prin discuţii şi alţi mici delegaţi prinlre Instructivă a fost şi vizitarea expo­
învestirea autoimpunerilor şi prin In sala festivă a sfatului popular al care Iovu Deac din Roşia de Secaş, ziţiei cil cele mai bune produse de. pe
munca voluntară a locuitorilor. Nu oraşului Sebeş, s-au adunat în acea Ilie Marin din Săsciori, Doina Ursii
contestă nimeni aportul adus de com i­ dimineaţă, pe Ungă numeroşii pio­ de la şcoala din Miercurea, Silvia loturile experimentale ale şcolilor, or­
tetul executiv în această direcţie. nieri — delegaţi ai şcolilor din raion Ghenescu din Vingard, etc. Pioniera
şi profesorii de naturale, directorii de ganizată ta Casa pionierilor din ora­
Nu ! Rău esjc doar faptul că la Co­ şcoli, instructorii superiori de pionieri, Elisabela Ludoşan din Apoldu de şul Sebeş.
mitetul executiv din Mărtineşti, prin tehnicieni şi ingineri agricoli. Lozin­ Jos, mîndră de rezultatele obţinute în
culturalizare se înţelege doar cons­ cile expuse in sală aminteau de prin­ Cil un nou bagaj de cunoştinţe, mi­
trucţia de lăcaşuri culturale, de parcă gospodăria agricolă colectivă uRecol­
cipalele şi frumoasele rezultate obţi­ cii naluralişii delegaţi la consfătuirea
C SANDU ta“ — constituită in miniatură de pio­
nute de micii naluralişii din şcoli c a : raională s-au înapoiat la şcolile lor
Roşia de Secaş, Miercurea, Apoldu nierii din comuna sa, a împărtăşit de­
unde vor povesti şi celorlalţi colegi
despre această zi deosebit de însem­
nată în activitatea tor pioniere iscă.
(Continuare în pag. 3-a) de lo s şi casa pionierilor din Sebeş. legaţilor metodele agrotehnice avansate VASILE URSU