Page 6 - 1957-11
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 89 7
‘‘m i
Calendar agricol C o o p e ra to rii „Vasilache" prin regiune
obţin succese
Ce lucrări agricole trebuie HAŢEG (de la subredacţia noastră Trece o caravană prin regiu prielnic şi fratele lui, Vîntul
făcute săptămîna viitoare ? voluntară). nea noastră — oanavană mo Mare. Vrăjitoarele prind de ves
dernă pe roate şi în viteză, cum te şi .aleargă să-l împiedice din
Cultura mare. — Se continuă rea gropilor pentru plantările Membrii cooperativei de producţie îi şade bine în secolul nostru. drum. Se luptă cu el, îl răpun
meşteşugărească „16 Februarie" din Ea duce o poveste: „Luminiţa şi o fură pe Luminiţa închizîn-
cu recoltarea culturilor tîrzii. de primăvară. De asemenea se Haţeg ţin să întîmpine cu noi reali î-n ţara negurilor". Povestea e d-o în peştera Negurenei. Zefir
zări în muncă cea de-a 40-a aniver cu imagini, deşi nu e într-o car
Cartofii şi sfecla furajeră se a- continuă arăturile în livezi şi a- sare a Marii Revoluţii Socialiste din te cu poze şi nici film. Ga la îl trezeşte pe Mugur cu apa vie
Octombrie. cinemia însă imaginile se mişcă, a izvorului fermecat şi pornesc
şe.ază în silozuri sau beciuri fe piioarea îngrăşămintelor. au viaţă şi n-au, dar vorbesc. să salveze ipe Luminiţa. Infrîng
Aşa, de exemplu, succese frumoase în pe vrăjitoare şi ou sceptrul Ne
rite de apă. Atenţia tuturor se Creşterea animalelor muncă au obţinut lucrătorii cizm ari: Pe această temă, se poate pre gurenei, sfarmă stîn'cile întune
va îndrepta înspre executarea a- Angheluţă Hondru, care a dat în lu lungi curiozitatea cititorului. coase. Soarele inundă ţara, co
na octombrie 24 perechi bocanci băr Dar să procedăm expeditiv. E pacii înverzesc, lanurile aurii se
răturilor adînci de toamnă şi Se pregătesc adăposturile băteşti peste plan, Ion Oprişoni, care vorba de turneul teatrului de leagănă, apele clipocesc vioaie,
odată cu acestea la încorpora pentru animale în vederea ier- a produs 18 perechi bocanci bărbă păpuşi „Vasilache" din Valea oamenii sînt liberi şi fericiţi.
rea bălegarului de grajd. Semă nării. Se completează furajele teşti peste plan şi Ion Alimpescu, Jiului. Castelul Negurenei se prăvale
năturile trebuie controlate cu necesare animalelor pe tot care şi-a depăşit planul cu 125 la în hăuri şi cu el şi puterea ei.
atenţie, pe măsură ce plantele timpul iernii, iar cele existente sută. Basmul dramatizat, e născut Luminiţa lasă oamenilor stăpâ
răsar, iar golurile şi greşurile se transportă şi se depozitează din fantezia tinerei scriitoare si- nirea şi pleacă ou Mugur spre
vor fi completate cît mai grab cît mai aproape de 1locul de La fel, comunistul Alexandru Hirsch, biene Eugenia Tetelea. E scris ţara ei luminoasă.
nic, pentru a nu avea pierderi consum. Tot acum se iau masu responsabil al secţiei de reparat apa frumos. Tuturor ne plac basmele.
de recoltă. Se condiţionează şi rile de prevenire a anumitor rate de radio şi maşini de scris, a Noi am descris basmul, spec
lopătează produsele agricole boli, prin vaccinarea animale reuşit să-şi depăşească planul pe lu Cu ele creştem, ele ne stimulează tatorii îl vor vedea şi vor fi
puse Ia" păstrare. lor. De acum se începe îngriji na octombrie cu 87 la sută. avînturile copilăreşti, ne educă îneîntaţi.
In vii şi livezi rea zilnică a vitelor de grajd. S. NICU în spiritul binelui şi al frumo Actorii mânuitori îşi fac cu
sului. Cu toţii am stat, cînd artă şi conştiinciozitate dato
— „Şi acum, dacă vreţi, priviţi * Oameni din comerţ eram copii, cu răsuflarea între ria spre delectarea spectatorilor.
tăiată la lupta lui Făt Frumos Tîlcul basmului e în seama lor.
In viile unde nu s-a terminat t satelitul artificial... L şi ne bucuram de înfrângerea
recoltarea strugurilor, se conti zmeului. Basmul „Luminiţa în E un spectacol frumos, la
Stupii puşi la iernat se curăţă ţ — „Artificial ?... Nu, mulţumesc. * ţara negurilor", este un basm de care s-a muncit cu rîvnă, un
caracter. spectacol care cinsteşte pe fău
nuă culesul şi se desfac coar de albinele moarte cu o sîrmă f Nu sîntem obişnuiţi decît cu lu- * Ca-n orice alt domeniu de Prin rezultatele obţinute in ritorii lui.
dele de pe araci, în vederea tă prin urdiniş, iar celor slabi li cruri veritabile! In împărăţia Negurenei, stîn-
ierii de uşurare. Se începe în activitate şi în comerţ există unităţile pe care le-a condus cile sînt pleşuve, câmpiile ster D. CAPITANU
gropatul viţelor şi se fac gropi se completează hrana. \¦*¦*¦*¦•*®-**0-* pe, copacii dezfrunziţii, cerul în
oameni care răspund la titluri- m acum> responsabau[ ma. negurat, oamenii înceţaţi de a- corespondent
pentru completarea golurilor Organizarea de competiţii sportive le de fruntaş. Vă prezentam de . ,, , 0
din viile pe rod. Acum tata aceasta to i tovarăşi, deşi alimentar nr din
este timpul pentru recoltarea
sînt mulţi ca ei, cu care lucră- Alba Iulia, Alexandru Anca, se*
coardelor de altoi. Coardele re-
¦ coltate se curăţă de frunze, co în cinstea zilei de „7 Noiembrie64 torii din comerţul de stat se situează în fruntea lucrătorilor mărăciune şi robie. Trişti de
viaţa lor întunecată, plămădesc
piii şi cîrcei, se leagă în snopi mîndresc. din comerţul de stat, de pe ra- însă, în sufletele lor, dorul de | O ferte de serviciu
lumină şi libertate. Vrăjitoarele,
La Cugir La sfârşitul competiţiei se vor R_ esponsab4ilul d.e magazi.nz a raionului Alba. făpturi întunecate, pîndesc să-şi I întreprinderea regio
Vînzătoarea apere împărăţia întunecimilor. nală transport auto
de cîte 100 bucăţi, se etiche In întîmpinarea măreţei ani distribui diplome, plachete şi Dar Mugur Voinicul, porneşte Deva
tează şi se păstrează pînă în versări a zilei de 7 Noiembrie, premii. Este vorba de Alexandru îndrăzneţ s-o aducă pe Lumi
primăvară în şanţuri anume fă colectivul sportiv Energia 108, I. ŞUŞMAN niţa, fiica soarelui, să împrăş angajează de urgenţă:
cute sau în bordeie speciale. ă organizat o competiţie de ma corespondent Anca. Magazinul alimentar nr. Un alt exemplu pozitiv din
să dotată cu cupa „7 Noiem tie întunericul din ţara părinţi — mecanici auto
In cramă se continuă vinift- brie". 5, unde a fost Alexandru Anca comerţul de stat, ni-l prezintă — conducători auto
carea strugurilor şi se suprave lor lui. II ajută în drumul lui — taxatori
ghează îndeaproape mersul fer La această competiţie iau par responsabil, şi-a realizat întot- vînzătoarea Angela Indrei, d e1
mentaţiei. te numeroşi muncitori ce se în avîntat — Zefir — vin tul cel
trec la disciplinele volei, şah, Colectivul „Voinţa" deauna planul valoric. Astfel, la magazinul alimentar nr. /,
In livadă se continuă lucră tir, popice, atletism şi fotbal.
rile de curăţire a pomilor de Cele 7 cercuri sportive şi-au or Consiliul regional „Voinţa" a în lunile august şi septembrie, tot din Alba Iulia. Această tî-'
uscături, de muşchi, de scoarţă ganizat echipele reprezentative, organizat în cinstea zilei de 7
selecţionând pe cei mai buni Noiembrie, o competiţie rezer planul a fost realizat în pro- nără vînzătoare lucrează în co-
moartă şi de licheni, se strîng sportivi. Scopul acestei compe vată membrilor colectivelor
tiţii este de a se atrage un nu sportive „Voinţa" din cadrul re porţie de 139,10 şi respectiv merţ din anul 1950. In acest'
şi se ard cuiburile de omizi, măr cît mai mare de muncitori giunii noastre. Competiţia cu
în practicarea sportului şi mă prinde întreceri la următoarele 147,41 la sută. In luna octom- timp, datorită faptului că are
capcanele şi inelele cu clei. discipline : fotbal, şah, popice
şi tenis de masă. brie, tov. Anca a fost numit o calificare ridicată, vinzătoa-'
Toţi pomii se stropesc contra
întrecerile în această compe responsabil la magazinul aii- rea Angela Indrei a fost de,
insectelor şi bolilor criptogami- tiţie se dispută pe faze de mentar nr. 2, magazin cu o ca- multe ori desemnată să ţină lo-
pacitate de deservire mai mare cui unor gestionari, aşa cum fli
) şi situat în centrul oraşului, fost cazul la magazinul nr. 3,\
Această numire dovedeşte că unde a lucrat în post de ges-i
Alexandru Anca, este preţuit tionar timp de 8 luni. Şi, se;
atît de tovarăşii de la secţia poate spune că în orice post a (
ce. încep plantările de pomi, rirea numărului de membri ai cercuri sportive, colective şi a- comercială, ă t şi de cei de la lucrat, vînzătoarea Angela In-
precum şi desfundarea şi face colectivului. poi pe regiune. O.C.L. produse alimentare din clrei, a făcut faţă cu succes,
Alba. consumatorii ca şi responsabilii,
Constituirea comitatelor raionale de organizare U. C. F. S. Preţuirea aceasta are la ba- magazinelor avînd numai cu-
ză îndelungata activitate şi viate de laudă despre felul în
munca cinstită prestată de Â- care a muncit. )
La Brad Doina Holhos, Cornel Tudoran din cei prezenţi, care au crili- lexandru Anca, încspînd din Acum, responsabilul maga- .
şi Ioan Receanu, membri. cat felul sectar de muncă al u-
De curînd, un număr de 80 nor tovarăşi din comitet, inac- 1948, cînd a intrat în comerţul zinului nr. 1, unde lucrează ;
activişti sportivi şi reprezen tivitatea anumitor colective
tanţi ai organizaţiilor locale, au sportive, sprijinul slab dat de de stat. De atunci, a fost tot în vînzâtoar.ea Indrei. o dă de- ţ
luat parte la şedinţa de consii către sfaturile populare şi alte
tuirea Comitetului raional de or M. SUSAN funcţii de gestionar şi respon- seori ca exemplu bun pentru
ganizare a U.C.F.S. Brad. Şe o^ganizaţu de masa, precum ş,
dinţa a fost condusă de tov corespondent îndrumarea cu totul insuficien săbii de unităţi, acumulînd o felul civilizat în care d e s e r v i
Manaţie Ioan, secretar al Co tă, dată de C.C.F.S. regional.
mitetului raional P.M.R. Brad, -• . ta gală experienţă în domeniul te consumatorii, pentru cunoş-
iar referatul a fost ţinut de tov. Cei prezenţi au făcut apoi
Mănescu Ioan, preşedinte al La Haţeg propuneri în vederea alegerii comerţulai de stat: tinţele ce le posedă în domeniul
C.C.F.S. Brad. comitetului de organizare şi a
HAŢEG (de la subredacţia biroului. In acest timp, niciodată nu comerţului, cunoştinţe cu care
După discuţiile purtate pe
marginea referatului, s-a trecut noastră voluntară) In comitet au fost aleşi 31 de s-a întîmplat ca în gestiunea a ajutat magazinul să-şi înde- • • o• »¦«i m i m o m i m •o-*-o-o-o
la constituirea comitetului raio membri. Biroul U.C.F.S. este for
nal de organizare a U.C.F.S., In sala festivă a Sfatului mat din tovarăşii Cornel Popa, •condusă de Alexandru Anca să plinească planul valoric lunar/ Noi avantaje acordate posesorilor
compus dîn 27 membri. popular al raionului Haţeg, a Ioan Soleai, Ioan Stanciu, Doi fie nereguli. La toate controa- in proporţie de 125—148 la
avut loc adunarea generală a na Ardel eanu şi Vasile Rentea.
¦Biroul comitetului este for sportivilor din raion, avînd lele, unitatea în care a lucrat sută. de obligaţiuni C.E.C.
mat din următorii tovarăşi : drept scop alegerea comitetului Cu această ocazie, a fost pre el, s-a prezentat cu situaţia De altfel, numele vînzâtoarei
Ioan Mănescu, preşedinte, Vla- raional de organizare a U.C.F.S. zentat un plan de măsuri în ve clară. La aceasta, Anca a a- Angela Indrei, îl întâlneşti ş i1 Incepînd cu luna octombrie 1957, Casa de Economii şi
dislav Mocanu, vicepreşedinte, derea înscrierii de noi membri juns în primul rînd datorită printre fruntaşii popularizaţi Consemnaţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli
Cu acest prilej, tov. Comei în U.C.F.S. felului în care a muncit cu per- prin gazeta de perete a o rg a n /' gaţiuni C.E.C.
Popa, preşedintele C.C.F.S. ra sonalul unităţii. El pune un zaţiei de bază şi a comitetului¦
ional, a prezentat un referat in NiCU SBUCHEA mare accent pe creştererea cu de întreprindere de la sediul' Astfel, la tragerile la sorţi, de bază şi suplimentare, în afa
care a arătat felul cum s-a des grijă a personalului cu care O.C.L. produse alimentare Al-' ră de cîştigurile între 1.000 şi 50.000 lei, se vor mai acorda
făşurat activitatea sportivă în lucrează. Aşa se face că, deşi ba. Ea. ca şi tov. Alexandru1 cîştiguri de 75.000 şi 100.000 lei.
raion.
nu-i de mult timp în magazi- Anca. face parte din riadul lu-' Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C. şi participaţi Ia tra
La discuţiile care au urmat gerile la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. în condiţiunile noilor a-
au luat parte un număr mare nul nr. 2, aci a început să se crătorilor fruntaşi în comerţul' ? vantaje.
practice o deservire bună, civi- de stat.
Uzată şi conştiincioasă. R- BUD1N
După victoria Marii Revoluţii voltarea Sistemului mondial so în întrecerea economică dintre cele două sisteme mondiale mia trebuie privită în mişcare, ţărilor capitaliste duce la creş
Socialiste din Octombrie toate cialist de economie, el îşi pierde socialism ul va ieşi b iru ito r
popoarele îşi concentrează aten poziţiile una după alta. In zo în dezvoltare. terea sistematică a puterii eco
ţia asupra problemei întrecerii
economice Între cele două sis rile construirii socialismului în Superioritatea socialismului a- nomice a lagărului mondial so-
teme — socialist şi capitalist. U.R.S.S., cunoscutul economist
In cadrul acestei' întreceri socia englez burghez G. M. Keynes supra capitalismului se manifes oialist şi la slăbirea relativă a
lismul construit în IJ.R.S.S. şi a declarat că socialismul „va
oare se construieşte cu succes distruge civilizaţia şi progresul tă deosebit de grăitor în rit puterii economice a ţărilor din
în republicile democrat-populare mul creşterii industriei U.R.S.S. lumea capitalistă. Acest lucru
generaţiei noastre". Viaţa a de 40 de ani de întrecere economică
din Europa şi Asia îşi afirmă monstrat însă că socialismul nu şi a ţărilor de democraţie popu îşi găseşte expresia în creşterea
pas cu pas superioritatea asupra distruge, ci orează adevărata ci
vilizaţie, deschide orizonturi ne lară. cotei-părţi a U R.S.S. şi a între
capitalismului. limitate pentru dezvoltarea for Pentru ţările sistemului mon gului lagăr socialist la produc
V. I. Lenin sublinia în repe ţelor de producţie ale societăţii, între cele două dial socialist sînt caracteristice ţia industrială mondială. Dacă
pentru activitatea creatoare a ritmul rapid de dezvoltare eco în 1917 cota-parte a U.R.S.S.
tate rînduri că socialismul este oamenilor în toate domeniile nomică, mişcarea ascendentă ne în producţia industriala mondia
. un fenomen internaţional, că vieţii. lă a reprezentat 2—3 la suta, în
toate naţiunile vor ajunge în -mulţumesc cu rolul de obser de A. ALEKSEEV tre statele socialiste le-a permis întreruptă. Dimpotrivă în ţările prezent cota-parte a Uniunii So
mod inevitabil la socialism. Revoluţia socialistă a învins vatori pasivi în această între să treacă din 1956 la o coordo capitaliste ritmul de dezvoltare
pentru prima oară în Rusia, ţară cere. Dimpotrivă ele încearcă să teme, această întrecere a par nare reciprocă a planurilor de economică este încetinit, produc vietice în producţia industrială
Pe făgaşul dezvoltării socia agrară cu un nivel mijlociu de consolideze edificiul şubred ai curs mai multe etape. perspectivă de dezvoltare a eco 1 mondială a crescut la aproxima
liste păşesc şi vor păşi atît ţă dezvoltare a capitalismului. In nomiei naţionale. Coordonarea ţia industrială se dezvoltă în tiv 20 la sută, iar împreună cu
rile cu un înalt ni.vel de dezvol ce priveşte nivelul de dezvol capitalismului şi să submineze In fiecare din aceste etape, în acestor planuri reprezintă un zig-ziag. In cei 11 ani oare au ţările de democraţie populară
tare a forţelor de producţie,. puterea economică crescândă a trecerea a avut trăsăturile sale mijloc de înfăptuire a diviziunii trecut după cel de-al doilea răz din Europa şi Asia ea depăşeş
tare cît şi ţările slab dezvoltate S.U.A., Anglia, Franţa şi Ger sistemului socialist. specifice, ceea ce este determi socialiste a muncii pe plan in boi mondial (1946— 1956), oreş-
ale lumii capitaliste. Lumea e- mania întrecuseră cu un secol nat în primul rînd de raportul ternaţional, nouă din punct de terea medie anuală a producţiei te 30 la sută.
voluează tocmai ,în această di întreg Rusia burghezo-moşie- In lupta împotriva ţărilor socia de torţe dintre socialism şi oa- vedere istoric, şi aceasta în ca Pentru a repurta victoria defi
recţie. De la Revoluţia din Oc rească. In 1913 cota-parte a Ru lismului imperialiştii folosesc pitalism, precum şi de posibili drul sistemului mondial socia industriale în U.R.S.S. a fost de
tombrie, oare a scindat lumea siei în producţia industrială toate mijloacele: blocuri agresive, tăţile interne ale fiecăruia din list. Diviziunea socialistă a 13,1 la sută în timp ce în S.U.A. nitivă în întrecerea economică
în două sisteme, sfera 'dominaţiei, mondială reprezenta mai puţin baze militare,.intervenţii armate, cele două sisteme aflate în în muncii asigură o mai deplină — de 2,7 la sută. In perioada paşnică dintre cele două siste
capitalismului se îngustează ne de 3 la sută, iar cota-parte a blocade economice, comploturi, trecere. Dacă înainte de cel de-al şi mai raţională folosire a bo de după război producţia indus me, Uniunea Sovietică trebuie
întrerupt, iar sfera socialismului S.U.A. — aproximativ 38 la su diversiuni, spionai, mijloace de doilea război mondial Uniunea găţiilor naturale şi resurselor e- trială a crescut în Uniunea So «ă rezolve sarcina ei economi
tă. Ruina economică provocată război ideologic. Acest lucru o- Sovietică, care era încercuită de nergetice ale diferitelor ţări în vietică an de an, iar în S.U.A. că fundamentală.
se extinde. Actualmente lagărul de războiul mondial imperialist bligă popoarele ţărilor socialis state imperialiste duşmănoase, interesul lor propriu şi în inte
socialismului cuprinde peste o din 1914— 1918, iar apoi de răz te să fie în permanenţă vigilente, s-a întrecut de una singură cu resul sistemului mondial socia industria a înregistrat de trei Această sarcină, aşa cum a
pătrime din teritoriul globului boiul civil, a redus considerabil să demaşte ba timp planurile capitalismul, acum în între list de economie în ansamblu.
pământesc şi dispune de uriaşe nivelul producţiei industriale în perfide ale duşmanilor, să ză cere cu capitalismul se află sis ori un regres: în anii 1946, formulat-o Congresul al XX-lea
'resurse de oameni şi materiale. U.R.S.S. : în 1920 producţia ma dărnicească toate încercările lor temul mondial al statelor so In multe ţări capitaliste s-au
rii industrii era de aproape şap; de a împiedica construirea vie cialiste. făcut încercări repetate de a pla 1949 şi 1954. al P.C.U.S., constă în aceea ca
Congresul al XX-lea al te ori mai mică decît în 1913. ţii noi. nifica economia ţărilor respec pe baza superiorităţii sistemului
P.C.U.S. a subliniat că trăsătura Din cele arătate rezultă că în Ieşirea socialismului pe arena tive. După cum era şi de aştep , Intr-un ritm rapid se dezvoltă socialist al economiei, într-un
principală a epocii noastre o trecerea economică între cele Odinioară, V. L Lenin arată internaţională, formarea comu tat, toate aceste î-noercări au şi economia ţărilor de democra termen istoric cît mai scurt, să
constituie ieşirea socialismului două sisteme a început în con că U.R.S.S. -exercită principala nităţii ţărilor socialiste unite eşuat. Acest luoru nu este de ţie populară. Nivelul antebelic ajungă din urmă şi să întreacă
din cadrul unei singure ţări şi diţii cu totul inegale. înrîurire asupra luptei de elibe între ele prin legăturile priete mirare : economia capitalistă, al producţiei industriale a fost cele mai dezvoltate ţăr! capi
transformarea lui într-un sistem rare a proletariatului mondial niei frăţeşti şi ale ajutorului unde domnesc proprietatea pri depăşit în 1956: în Polonia — taliste în ce priveşte producţia
mondial. Acest sistem reprezin întrecerea economică între sis prin politica sa economică. In reciproc, au sporit într-o măsură vată, anarhia şi concurenţa, nu de peste cinci ori, în R.D. Ger pe cap de locuitor.
tă totalitatea economiilor na temul socialist şi cel capitalist domeniul economic, scria V. I. uriaşă forţele socialismului a- se poate dezvolta pe bază de mană — de 2,2 ori, în Cehoslo
ţionale ale ©talelor socialiste su este un proces bilateral. La el Lenin, „lupta a fost transpusă flat în întrecerea economică cu plan.
verane, egale în drepturi, lega participă atît ţări socialiste cît pe soară mondială. Dacă vom caipitalisraul. vacia — de peste 2,7 ori, în In mod practic este vorba de
te prin diviziunea socialistă in şi ţări capitaliste. Ar fi greşit rezolva această problemă, vom Economia fiecărei ţări repre
ternaţională ia muncii, prin co să credem că clasele exploata cîştiga în mod sigur şi definitiv O trăsătură distinctivă a eco zintă un organism viu în dez România — de aproape 3,3 ori, a ajunge din urmă şi de a între
laborarea frăţească multilatera toare din lumea capitalistă se pe scară internaţională". (V. T. nomiei ţărilor care fac parte din
lă şi prin ajutor reciproc. Ca Lenin Opere voi. 32 ed. rom. sistemul mondial socialist şi u- voltare. De aceea în momentul în Ungaria — de 3,2 ori, în Bul ce S.IJ.A. şi cele mai dezvoltate
pitalismul s-a dovedit incapa 1956, pag. 44!). nul din principalele ei avantaje
bil să împiedice apariţia şi dez este caracterul ei planificat. Suc examinării bilanţului întrecerii garia de peste 6 ori, în Albania ţări capitaliste din Europa oc
De la Revoluţia din Octom cesul colaborării economice în
brie. care a inaugurat întrecerea economice între cele două siste — de aproximativ 11 ori. Intre cidentală.
economică între cele două sis-
me pe anii 1917 —1957, econo 1949— 1956 în Republica Popu Bazîndu-se pe marea superio
lară Chineză, volumul produc ritate a orînduriii socialiste, U-
ţiei industriale a crescut de peste niunea Sovietică, întregul sis
5 ori. tem mondial socialist pot învin
ge şi, nu încape îndoială, vor
Ritmul mai rapid de dezvol învinge capitalismul în întrece
tare a economiei U.R.S.S. ş<
a ţărilor de democraţie popu
lară în comparaţie cu economia rea economică paşnică.
