Page 60 - 1957-11

¦VA\\V

Pagf’ 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 910

Oameni şi fapte din intovărâşirile agricole

OO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO *^OOOOOOOC‘OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^OOOOO^OOOOOCvOOOOOOOOO<. <X,<XXX>OOOOQOOOOO

După oel de-ial II-lea Congres al P.M.R., or­ agricolă. Avem în prezent pe cuprinsul regiu­ Fapte ee nu pot fi tăgăduite Recolte ca în
ganizaţiile de partid şi sfaturile populare din nii 261 >de întovărăşiri agricole în oare s-au întovărăşire —n-atn
regiunea noastră, au intensificat munca poli­ unit 10.735 familii cu o suprafaţă de aproape Aplecaţi asupra unei mese, aşeza­ — Ei acum să te vedem pe tine. saci — răspunse Anghel. Am făcut obţinut niciodată
tică pentru cooperativizarea agriculturii. Ca 10.000 hectare teren arabil. Numărul întovără­ tă într-o încăpere a Sfatului popu­ — Apoi, şi eu am făcut destul de 125 de saci.
urmare, zeici şi sute de familii de ţărani mun­ şirilor zootehnice s-a ridicat la 147 cu 6.667 lar, un grup de oameni discutau a- bine. Am avut cu grîu 2 ha de pe întovărăşirii agri­
citori se îndreaptă zilnic înspre unităţile agri­ familii şi 48.600 oi. prins. Printre ei am remarcat pe Ni- care am scos 3.200 kg. Preşedintele întovărăşirii făcu la cole din anul 1952.
cole socialiste existente, sau îşi depun cereri colae Popa şi Traian Ureche, mem­ — Adică 1.600 kg la ha — com­ repezeală o socoteală cu creionul şi Chiar de la inau­
pentru înfiinţarea de noi unităţi. In întovărăşiri se petrec în permanenţă fapte bri ai întovărăşirii agricole din Ighiu, pletă întovărăşitui. Tu ai pămlnt bun apoi i se adresă lui Anghel. gurare, m-am în­
de toată lauda ; se obţin producţii sporite care care de altfel erau cei mai vorbăreţi. şi dacă l-ai fi iucrat în întovărăşire
Numărul întovărăşirilor a crescut considera­ demonstrează categoric superioritatea întovă-' Intovărăşiţii fineau cu orice preţ să-I producea mult mai mult. Aşa, ai fă­ — Şi aici stai mal slab ca noi. Eu scris cu întreaga su­
bil. A crescut şi numărul membrilor acestora, râşirilor faţă de mica gospodărie individuală, convingă pe Ioan Anghel — unul din cut mal puţin cu 516 kg la ha decît am avut insămînţat cu porumb în în­
precum şi suprafaţa lucrată în comun. Acesta se dezvoltă proprietatea Obştească, creşte con­ puţinii ţărani muncitori din sat ca­ mine —- ii zise Nicolae Popa schi- tovărăşire numai 54 de ari de pe care prafaţă de teren
este un indiciu că întovărăşirile sînt formele ştiinţa politică a oamenilor. In pagina de faţă re încă nu s-au înscris în întovără­ ţînd gesturi de mîndrie. Aceasta în­ am făcut 70 de saci. E limpede că
cele mai accesibile de cooperare în producţia sînt redate oîteva din aceste aspecte. şire — asupra foloaselor muncii în seamnă că Ia cele două hectare ai am realizat o producţie la hectar mai pe care o posed şi,
comun. pierdut 1.032 kg. Cred că-ţi pare râu mare ca tine.
De fapt şi are pentru ce să-fi pară drept să vă spun,
Discuţiile dintre ei erau interesan­ Cred că ţi se potriveşte proverbul a — Parcă nu-mi vine să cred. Eu
te. Şi aceasta pentru că nu se pro­ cela : „unde nu-i cap vai de picioare" mă gîndesc că şi porumbul meu a nu am ce regreta.
nunţau fraze generale? nu se arun­ Nicolae Popa sfătui pe consătea­ fost la fel ca al vostru de bun. Atîtea cereale cîte am dus în acest an
cau in vînt vorbe goale. Se discuta nul său să învingă îndoiala şi să acasă de pe tarlalele întovărăşirii,
la concret, cum s-ar spune, pe bază vină alături de el în întovărăşire. — Te gîndeşti numai. n-am dus niciodată ca ţăran indivi­
de calcule. Se demonstra prin cifre După aceea tăcu. In încăpere se făcu dual. Deşi nu am decît o suprafaţă
superioritatea întovărăşirii faţă de mi­ Cineva vru să mai adauge ceva, de 1,26 ha teren arabil, de pe su­
ca gospodărie individuală. dar se răzgîndi. Ieşi repede afară şl prafaţa însăminţată cu grîu am recol­
după vreo trei minute intră cu ciţiva tat peste 1.500 kg, iar producţia de
Nicolae Popa, la început mai mult ştiuleţi de porumb în mină. Ii porumb realizată, ajunge la aproape
asculta decît vorbea. Se părea că e arătă lui Anghel. Acesta-i privi mi­ 4.000 kg la hectar.
un om tăcut din fire, un om de Ia rat fără să spună nimic. Un ştiulete
care cu greu reuşeşti să-i furi o vor­ avea aproape 30 de cm. Un curios Ca individual nici nu mă gîndeam
bă. Dar nu mult timp a fost aşa. numără rîndurile. Erau 20 şi pe fie- să obţin vreodată asemenea recolte.
Ascultă cit ascultă şi apoi începu: Neavînd animale de muncă, eram ne­
T’JmiraJnqhuynlrjf,ifuaifotrvaeâahrldtivziiailatJrV2ţ!e1cf6oeA>/ur Şaronu/individual JoanrjfnaM = voit să însăminţez numai după ce
— Doar ai văzut măi Ioane cu o- 'din*JJ<qjhriiiur,iaahreedaalirz.at fCOOkj. însămînţau cei cărora trebuia să le
chii tăi că întovărăşirea noastră face plătesc bani mulţi pentru a-mi ara şi
minuni. De pe tarlaua de sub vii, însămînţa. De cele mai multe ori, în-
unde a fost trifoişte, am scos 3.166 sămînţam într-o singură arătură, de­
kg griu Ia ha. Am sau n-am drep­ oarece nu puteam să plătesc pentru
tate ? două sau trei arături. Apoi, nu tre­
buie să uităm că arătura făcută cu
— Da, ai dreptate — îi răspunse plugul tras de vite şi semănatul cu
* Ioan Anghel. Dar despre celelalte mîna erau de calitate slabă. Adău­
gind şi faptul că pe suprafaţa de 1,26
¦.’W ’f.o*' a» tarlale de ce nu vorbeşti. Doar şti ha, care era împărţită în 4 parcele,
că nu tot griul vostru a fost aşa de însămînţam mai mulţi ani la rînd
bun. (pe aceeaş parcelă) grîu după grîu.
nu este de mirare că nu recoltam
— De acord, începu din nou Nico­ niciodată mai mult de 800-900 kg
grîu.
lae Popa. Dar să şti un lucru, înto­
Recoltele mari obţinute de întovă­
i A > ; V v -.V-!: vărăşirea noastră totuşi a făcut mai linişte. Ioan Anghel vru să plece dar care rînd 64 de boabe. Adică 1.280 răşiţi, au contribuit în mare măsură
mult Ia hectar decît voi individualii. îl opri preşedintele întovărăşirii, Tra­ boabe pe un singur ştiulete. Şi nu la creşterea numărului de membri.
ian Ureche. orice boabe. Toate sînt mari şi să­ Numai în toamna aceasta, peste 70
V*"®*rf* •!• *-«»*-«-O»•»-C*»-C••-O»aC>>t><0>uO*•tb••• •O»• •C* O'-'-f' HI» •O"»-C*'"Jh »C»»-C»»-fr»*©•-• -9*•9‘ -4> *4- - Producţia medie a fost în întovără­ familii au intrat în rîndurile întovă­
şire de 2.116 kg grîu Ia ha. Află că — Stai Ioane că mai am şi eu de nătoase.
spus ceva. Ţăranul individual nu mai avu ce răşiţilor. Socotesc că numărul fami­
Toamna pe ogoarele întovărăşirii i n S iişe l aceasta nu e o producţie slabă. Dar
să nu mai vorbim mult. Hai să fa­ — Zi că te ascult. spune. Se sculă în picioare şi-şi luă liilor noi ce au intrat în întovărăşire!,
— Vroiam să te întreb cît po­ pălăria. înainte de a-şi lua rămas
cem o socoteală! rumb ai făcut tu. bun promise întovărăşiţilor că în cu- ar fi putut fi şi mai mare dacă toţi
Ioan Anghel îi răspunse scurt: rînd şi el va fi alături de ei. E şi
Un scurt istoric Sibişelului că munca în îniovărăşire treaga cantitate necesară la un loc. Omul luă în grabă o hîrtie, şi cu — Cinci care, de pe 1,16 ha. normal, deoarece, rezultatele obţinute membrii comitetului de conducere s-ar
— Bine dar sînt care şi care, îşi de sectorul cooperatist sînt destul de
este mult superioară faţă de munca şi au schimbat-o la baza de recep­ o oarecare stîngăcie începu a socoti: dete cu părerea umil dintre cei din convingătoare, ele aduc in casa ţă­ fi ocupat mai mult de creşterea înto­
jur. Cred că e mai bine să socotim ranilor colectivişti şi întovărăşiţi bel­
A nul 1952. In primăvara acestui pe parcelele fărâmiţate de haturi. In ţie. Aratul şi insăminţdtul l-au făcut — Uite, am avut insămînţat cu şugul, iar drumul pe care-1 va urma vărăşirii.
an, primii lociiiiori ai satului cu maşinile S.M.T. Împărţirea re­ grîu in întovărăşire 1,50 ha, şi după în saci. întreaga noastră ţărănime muncitoa­
s-au lămurit asupra muncii in co- aces(a îniovărâşiţii din Sibi- coltei de asemenea a fost făcută du­ cum producţia medie a fost de 2.116 — Păi eu am făcut socoteala şi în re este drumul belşugului. NICOLAE BOLEA
pă prevederile statutului. Au strins
mun şi ciţiva temerari şi-au depus şe/( all recoltat in . medie 1.500 kg T. MARINESCU preşedintele întovărăşirii agrico­
le „Gheorghe Doja" din Bucer-
g r-LU ia fla întrecut individualii, dea Vinoasâ — raionul Alba

cererile pentru înfiinţarea unei tnio- cu 400 kg, iar. la porumb i-aa de- recolta la un loc, s-a făcut media kg ia ha, mie mi-a revenit, odată
vărăşiri agricole. La început au fost pă?it cu 800 jlg ,a jiecare ha_ la ha şi apoi s-a împărţit cantita­ 2.116 kg pentru un hectar, iar pen­
tea în raport de suprafaţă şi zile tru cealaltă jumătate de hectar 1.058
puţini. Comunistul Io,an. Ilaza, Pe- Argument puternic a fost recolta de lucru. Şi îniovărăşiţii sînt pe de­ kg. In total 3.174 kg grîu. Clar
plin mulţumiţi de aceasta. Ioane ?
tril Tonţa, Miron Negriei, Maria A- anului acesta pentru ca încă 13 fa-
vram, Gheorghe Ciutrilă, aveau de rnilii, printre care a lui Ioan Ciu- — Clar.

infruntat şi „părerea scitului şi pro- chendea, Ana Trufaş, Petru Tomescu, j A venit un întovărăşit ia redacţie j

\ pria lor îndoială.- Maria Nistorescu şi alţii, să se în­

\ Astăzi recunosc şi ei că nu le-a scrie in întovărăşire. <->o o o o <>o o o o o o o o o o <>o o o o <x x x x x >o o o o o o o o o q o o <>\<x x ><x ><>o <x ><

^ fost deloc uşor. Erau şi potrivnici. Sfios, un bătrînel. a bătut din sat s-a înscris de curind terminat arăturile adinei de
toamnă pe 20 ha şi însâmîn-
? Dar munca, ele lămurire, puterea con- Preocupările lunea în comun est® îndrăgită la uşa redacţiei. Puţin cărunt, cu 3,50 ha, vine să confirme ţările de ghiu pe 10 ha. Şi aci
am folosit tractoarele S.M.T.-
L viagerii de către comunişti a fost întovărăşiţilor cu ochii vioi, de statură mij- acest lucru, ului, care ne-au făcut lucrări
mai puternică. Şi in primăvara aceea de cea mai bună calitate.
oamenii din Sibişel — 31 familii — rebuie să terminăm cit mai repe­ de tot mai mulţi ţărani muncitori locie,, părea la început că nu-şi Aci, tov. Grădinaru s-a o-
Să ne creăm fondul de ba­
au început să lucreze o suprafaţă de de şopronul, să putem adăposti va putea spune păsul. Era prit. Vroise să mai spună ce- ză la întovărăşire, să ne cum­
părăm o semănătoare care să
25,23 ha teren in comun. Perimetrul uneltele pe timp de iarnă... Am muncit o viaţă întreagă mîndri. In anul acesta am îm­ cam emoţionat. va, dar se vede că simţea ne- fie a noastră, am hotărît să
valorificăm recolta de grîu
a fost fixat „între Cărări " şi la — Dar nici cu sediul întovărăşi- ca ţăran individual. Cînd a luat părţit cîte 8 kg de caş de fie­ — „Aş vrea tovarăşi să vă voia, să „duhănească" o ţi- de pe 10 ari, şi de porumb,
tot de pe 10 ari. Cu banii ce-i
uStejerii“. rii nu putem aştepta mult. Parte din $ fiinţă întovărăşirea agricolă din care oaie. Cînd nu eram întovă­ spun bite ceva din viaţa noa- gară. Şi-a aprins-o, apoi a în­ vom lua de la „Recolta", puşi
sat m-arn înscris şi eu. M-am răşit nu am putut să scot ni­ Ungă cei proveniţi din taxele
Aci. au începui să duduie tractoa- materiale avem, cu lucru la cimp înscris şi în, cea zootehnică. Aşa ciodată mai mult de 6 kg oaş şiră, a întovărăşiţilor din Şeu- ceput din nou : de înscriere o să ne cumpă­
că sînt membru în două info- pe cap de oaie. răm semănătoarea. Asia la în­
re[e_ , am terminat, aşa că trebuie să ne vărăşiri. La întovărăşirea zoo­ Ieşti. Sînt şi eu membru al Iîn- — Apoi vedeţi la noi în în ­ ceput, fiindcă noi avem pla­
tehnică îndeplinesc şi iuncţia de In anul acesta am fost într-un nuri mult mai mari.
In primul an şl chiar în anul al d j‘m- secretar. îmi place să muncesc, schimb de experienţă la o în­ tovărăşirii „Cel de-al II-lea tovărăşire sînt oameni har-
în comun. Am peste 60 de -ani tovărăşire zootehnică din comu­ Aci băMnelul şi-a terminat
doilea, a fost greu. Oamenii lot mai O discuţie intre comunistul Ilie şi nu mă simt deloc obosit. na Marga regiunea Timişoara. Congres al partidului" şi am nici. Cînd vezi pe Maria Rin- „vorbirea", despre întovărăşi­
Munca în întovărăşire este foar­ Aici am văzut lucruri din care
trăgeau fiecare „la bucăţica lui". ¦ Crăciun şi Miron Negriei, preşedin- te frumoasă, şi parcă îmi da am învăţat multe. Intovărăşiţii citit prin ziar despre _realiză- diţeănu, o comunistă de toată rea lor.
putere, parcă mă întina eşte. din Marga, şi-au construit un
Lucrau tot ca individuali, puneau M e întovărăşirii. O discuţie din L saivan modern, un grajd pentru rile obţinute de colectiviştii şi fanda, pe Dumitru Manafu, pe Am văzut în fiecare cuvint
Munca în comun este îndiă- vite, coteţe pentru porci. Toate
recolta în car şi cită era — multă, care se desprind preocupările gospo- gită acum de un număr tot mai sînt proprietate obştească. Pe intovărăşiţii din regiunea noa- ţov învăţător Bujor Dînşorea-
mare de ţărani muncitori. Acest lingă stîna de oi cresc un mare stră. Pe mine^ m-au bucurat ,nu ^ pe a fţn curn lucră cot
dăreşti ale întovărăşiţilor din Sibi­
puţină plecau jiecare spre casă şel. Şi sînt buni gospodari întovăiă- şi vreau să vă spun că şi la ţa coţ ţp e maţ mare dragul,
şitii. Prin buna chibzuială si-au
cu ea. întovărăşirea noastră sînt lu- Cum să te rabde inima să stai
,, , , . , . , „ . , . ...
creat fond social. Acum au materia- cruri bune şi frumoase . ţa 0 parfe> stf n u lucrezi acolo
Era tui fel de „forma de iniova- lui — mare parte din el — prega-
, .... . . . . . . ^ pentru construcţia sediului înio- , Ş i bătrînetul care nu era al- unde-s cei mulţi, cu spor şi
tul debit Alexandru Grădinaru, veselie
răsire . De al.tf1el, m prunii doi am, secretarul organizaţiei de ba- Auem m i m u l s[
nici recolta nu a fost prea bună şt

nici alţi locuitori ai Sibişelului tui vărăşirii şi pentru şopronul de a d ă -\ lucru se poate vedea însuşi din număr de porci. Au şi o fermă za din Şeuleşh a început a ne care >ccm t mîţa de CQa_

s-au mai înscris în întovărăşire. posiirea utilajului agricol. Pe lin gă' faptul că întovărăşirile se lăr­ de vaci, iar numărul oilor pro­ mărturisi. ^ ^ dă", cînd îi vorba de lucru,

Ce s-a întîmpSat aceasta, membrii întovărăşirii agri­ gesc mereu. La început. întovă­ prietate obştească este mai ma­ ^întovărăşirea noastră a dar şi ăsta se va îndrepta. A- a lui Alexandru Grădinaru, în
cole au şi alte preocupări. Lărgirea răşirea noastră agricvă avea re de 300. fiecare gest al lui, hotărîrea
de a munci cu etan şi dra­
mai tîrziu? întovărăşirii zootehnice in care ma­ doar 46 de membri, acum sînt După ce rn-am intors, am po­ \ost înfiinţată acum trei ani. vem oameni inimoşi, ca pre- goste, hotărîre ce este a tutu­
peste 100. Nu pot spune precis vestit întovărăşiţilor cele văzute ror întovărăşiţilor din Şeuleşti.
joritatea s-a înscris cu un însemnat cît peste sulă, fiindcă numărul şi, împreună, ne-am gîndit că Eram alunei 22 de familii, cu şedinţele nost’ Petru Lădaru,
de astăzi nu-i acelaşi şi mîine. şi noi putem realiza asemenea
A in cu l un timp destul e m u t numdr de precum si crearea linei Zilnic se depun numeroase ce­ lucruri. Prima dată ne-am pro­ 26 ha teren. Am urmat. în- f oan fvonici şi pe alţii cu ca-
reri de înscriere. Şi cum să nu pus să cumpărăm 100 de oi
n . de la înfiinţarea întovărăşirii M ouărăşiri zootehllice de animale se înscrie oamenii cînd au văzut proprietate obştească, pe lîngâ demnul partidului şi, unindu- re p@ţj răsturna munţii. Cil
cu ochii lor că grîu frumos ca cele ce le aveam în prezent şi
din Sibişel. Belşugul în anii urmă­ mari. al întovărăşiţilor nu a avut ni­ să construim hn saivan. ne păirlînturile la un loc, am oameni ca intovărăşiţii noştri care merg cu paşi siguri pe
tori creştea în casele întovărăşiţilor. meni în comună ! Porumbul a
S-au mai înscris cîteva familii în Silit preocupări ale bunilor gos­ fost la fel de frumos, şi-a pro­ Noi am judecat că pentru a pornit la lucru. sfi f0f lucrezi. Am fost cei din- calea cea nouă deschisă de
îniovărăşire, dar puţine. îndoiala ce­ podari, preocupări pe care, aşa cum dus mult mai mult decît al ţă­ putea înfăptui lucruri şi mai partid.
lor mulţi din sat nu putea fi învin­ au înfăptuit pe celelalte, desigur că ,1 ranilor individuali. Eu am avut mari este necesar să contopim Anul trecut recolta noastră Mi în toamna asta care am I
să uşor. Totuşi, comuniştii nu s-au le vor înfăptui prin munca unită, t porumb şi în întovărăşire şi în cele două întovărăşiri formî-nd ¦ de grîu a fost mai mare cu w vw
dat bătuţi. O muncă susţinută, per­ Pentru mărirea fondului de bază *) afară. De pe terenul din înto­ o mare întovărăşire agro-zoo- $
severentă, răbdătoare, desfăşurată de îniovărăşiţii au rezervat anul acesta ? vărăşire am realizat o producţie tehnică. Făcînd acest lucru vom ir 200 kg la ha decît a ţăranilor l T ^ Ci l i
la om la om, prin conferinţe la că- 2 la sulă din cantitatea de grîu re- ^ dublă faţă de cea pe care am asigura condiţiile favorabile dez­
mi.nul cultural, vizitarea uno’r uni.t.ă..ţ.i. coltat şxi acelaşi rprocentaij lra porumb, realizat-o pe terenul din afară. voltării multilaterale şi într-un O individuali, iar anul acesta c u t H OH O II I fliP tti/O» o
Tocmai de aceia m-am hotărît f> 300 kg. Anul ăsta am scos l a t * ” U 'L/ I I t,~ d d J U t d t
să aduc tot pămfîntul în întovă­ ritm rapid a întovărăşirii din ?
răşire. O recolftjel1or
satul nostru. i*r cucuruz 2.800 kg boabe la ha. t 1ta spor_i•rea
Şi în întovărăşirea zootehnică ? Iîn timp ce individualii au ob- 1
VAS1LE HADA
ţinut abia 1.200 kg porum b«
întovărăşit
cu experienţă in direcţia aceasta, au Cum lucrează ir ia ha. S-au convins acum ş i ţ . Am Clili de multe ori in ziar că Draşovcan, Nicolae
fost factorii care au sprijinit şi au A *
- .. . . . . . . . ? alţii din sat că munca în co- J l ondul de bază^ al gospodăriilor co­ Ordean şi mulţi
alţii, care înainte
încununat munca comuniştilor de î n t O V â r ă ş i ţ î i d lH S î b i Ş S l . <> mun e mai superioară. Faptul ţ ,ccilve sal1 al întovărăşirilor agricole de a intra in în­
? tovărăşire prăşeau
<• că Încă patru familii ni s-au $ “ numai cu mina, a-
roade. Cifrele ce oglindeau recoltele întrebare la care s-ar putea răs- • O f i u{ă pe membrii acestora să ob-
obţinute de îniovărăşiţii din Sibişel U pun/fe scur( • conform stalu- ' cum simt din plin
«• alăturat nouă şi suprafaţa a l ,ulă reco!tc bogate,
$ cit li s-a uşurat
<• ajuns la 30 ha teren, că Ilie ¦
erau iot mai mari. Şi asiea au con- (ului întovărăşirilor agricole. Pentru <r a^are> loale culturile necesită a fi

vins pe mare parte din locuitorii însămînţatul griului au slrîns în- <r Fiiimon care-i socotit ca unul * Prd?iie de mai multe ori. Şi cum pen-

avem fapte cu care ne putem Vinţu de Jos O din cei mai buni gospodari * ni Prd?îtul cu mina necesită mult

<» « limP, în perioadele de virf din agri­

cultură, adunarea generală a holărit munca lucrind cu

să se cumpere diferite unelte agrico­ prăşitorile meca­

le, proprietate obştească, care să-i nice.

ajute pe întovărăşiţi în munca lor. Convingîndu-se că, cu ajutorul ma­
Din banii strînşi Ia fondul de bază, şinilor şi uneltelor se lucrează mai
în al doilea an de activitate, noi am bine şi mai repede, mulţi întovără­
cumpărat trei pluguri c'u tracţiune a- şiţi au propus să se cumpere încă
nimală, 6 prăsitori mecanice şi o se­ cinci prăşiiori, palm semănători de
mănătoare de porumb. Deşi nu sini porumb, trei pluguri, cinci grape şi o
prea multe, aceste unelte ne-au aju­ semănătoare de griu, care să con­
tai extrem de mult la obţinerea de stituie de asemenea proprietate ob­
recolte bogate ştească. Cred că propunerea se va
realiza într-un timp destul de scurt,
Executînd praşilele la culturile de deoarece noi dispunem de o sumă
portanb, pepeni, castraveţi, roşii şi de bani destul de mare. De fapt, s-a
altele cu ajutorul prăsitorilor, îniovă­
răşiţii noştri au avut posibilitatea să liotărit ca fondul de bază să crească
prăşească de mai multe ori o cultură
şi mai repede. Acest lucru a dus ta în fiecare an cu 50 lei pentru jiecare
stirpirea buruienilor din culturi şi deci
heciar înscris în întovărăşire.

la obţinerea de recolte mari. îniovă­ CORNEL NEAMŢU

răşiţii ca Traian Neioiea, Clement întovărăşit din Miceşli raionul Alba