Page 61 - 1957-11
P. 61
Nr. 910 DRUMUL SOClALISMULUf r*ap. 3
Utemiştii îşi înfeleg menirea O nouă secţie
Zilele trecute, la fabrica „Vi
Tinerii din organizata de bază rea întovărăşirii. lui, obţinînd o recoltă de 1.190 kg po dra" din Orăştie, s-a petrecut Campionatul regional de fotbal
U.T M. din satul Plopi, comuna Bre rumb ştiuleţi. întreaga cantitate a un eveniment deosebit. A intrat
tea Strei, raionul Haţeg, au înţeles O problemă care a frămîntat mult fost predată bazei de recepţie din Ha în funcţiune noua secţie de pre
că sarcina principală ce le revine, timp organizaţia de bază U.T.M. a ţeg înmînîndu-se organizaţiei U.T.M. lucrat pieile de vîpat. Pînă a-
este aceea de a lupta cu toate for fost şi problema construirii în sat a chitanţa nr. 1. In acţiunea de con cum aceste piei se exportau
ţele pentru aplicarea în viaţă a ho- unui cămin cultural. De aceea, atunci tractări şi recoltare a porumbului de pentru prelucrare, lucru destul
tărîrilor partidului şi guvernului nos cînd sfatul popular a luat iniţiativa pe lotul festivalului au muncit cu de costisitor pentru ţara noa
tru. Felul cum au înţeles ei să-şi construirii căminului cultural, ute succes în mod deosebit, utemiştii E- stră. Astăzi, în urma măsurilor
ducă la îndeplinire aceste sarcini o miştii au fost primii care au muncit mil Almagi, Siminic Ghergan, Vetuţa tehniao-orgianizatorice luate, se
dovedesc frumoasele rezultate pe care neobosit, prin muncă voluntară, în Tătulescu, Viore! Tătulescu, Serafim vor prelucra în ţară. Fiecare
le-au obţinut atît în munca de coo timpul liber, la construirea căminu Tătulescu, Marioara Nistor, Guşe Li- muncitor de la fabrica „Vidra"
perativizare a agriculturii, cît şi în lui cultural. Munca lor nu s-a oprit viu şi alţii. aşteaptă să vadă primele rezul
alte acţiuni pe care le-au întreprins. însă aci. Ei au cerut comitetului e- tate.
xecutiv al sfatului popular să le în Rezultatele obţinute în munca or
Fiind îndrumaţi îndeaproape de că credinţeze conducerea activităţii aces ganizaţiei de bază se datoresc în pri
tre comitetul raional U.T.M. şi de tui cămin. Şi, pentru a exista o acti mul rînd membrilor comitetului orga —0*0— Progresul Deva — 21, după o centrare reuşită a Baciu (2), Bretoi (2), Gâman
către instructorul Comitetului raional vitate rodnică, împreună cu directorul nizaţiei de bază U.T.M. care, prin Energia 30 Decembrie extremului dreapta din Cugir, şi Peterfi.
de partid, tinerii din această orga căminului cultural, şi-au organizat munca ce o desfăşoară, dovedesc că Concurs liferar Petru Maiore&cu, marchează go
lul egalizator. Pînă la sfîrşitul Cu toate că teiuşenii au avut
nizaţie de bază au reuşit, în urma munca în cadrul căminului, au mobi sînt demni de încrederea ce le-a fost Ministerul Invăţămîntului şi Cultu 2 — 1 (1 — 1) primei reprize n-am mai putut unele acţiuni periculoase la
unei munci perseverente, să convingă lizat peste 35 de tineri şi virstnici încredinţată cu ocazia alegerilor. rii a instituit un premiu anual — aonsemma nimic deosebit. La re poarta gazdelor, nu au reuşit
peste 40 de ţărani muncitori pentru care în momentul de faţă pregătesc „Vasile Alecsandri" — pentru cele Pe un timp friguros, puţinii luare jocul, se desfăşoară în a- să înscrie decît o singură dată.
aşi face cereri să intre în întovărăşi cu grijă un bogat program artistic. îndrumaţi de către organele de par mai bune piese de teatru, într-un act. spectatori prezenţi duminică pe ceeaşi notă de mediocritate ca Soor final : 6— 1 (3—0).
rea agricolă. Munca lor a fost încu tid, utemiştii din organizaţia de ba stadionul „Progresul" din Deva, şi în prima repriză. Cî
Un sprijin preţios îl aduc utemiş ză din satul Plopi sînt hotărîţi să teva iatacuri ale echipei din O surpriză a etapei
Deva fac ca unul din a-
nunată de succes, întrucît ei au con tii din satul Plopi şi în direcţia asi participe cu toate forţele lor la în Termenul de predare este 31 decem au avut ocazia să asiste la o părâtorii echipei din Cugir Energia 115 Hunedoara a fă
să'oprească mingea cu -mînă cut duminică cea mai -mare sur
stituit în primul rînd exemplu perso gurării fondului centralizat de produ tărirea muncii culturale din sat, la brie 1957. îmtîlnire de fotbal de slabă fac în oareu. Arbitrul acordă lovi priză a etapei, şi poate chiar
tură de la 11 metri, transfor a campionatului regional. Ju-
nal. Primii care au făcut cereri de se agricole al statului. Pe lîngă fap înfrumuseţarea satului lor, la întări Piesele se trimit direct pe adresa: tură tehnică. mată impecabil de Csikos, care cîn-d ieri pe terenul propriu în
înscriere în întovărăşire au fost to tul că au lămurit un număr însemnat rea sectorului socialist al agriculturii. Casa Centrală a creaţiei populare, Bu Progresul Deva realizase cu de altfel pecetluieşte soorul fi compania fruntaşei Energia Lo
varăşii Vi-gil Găvărean, secretarul de ţărani muncitori să contracteze cu cureşti, Piaţa „Scînteii" nr. /I. nal : 2— 1 pentru Progresul nea, hunedorenii au reuşit să
organizaţiei de bază, utemiştii Simi- V. RENTEA o săptămînă înainte pe acelaşi Deva. obţină o victorie clară, după o
teren o repriză de fotbal care a luptă destul de dîrză. Cu acest
Arbitrul Gheorghe Iovu a joc hunedorenii iau confirmat
nic Ghergan, Vetuţa Tătulescu, I. statul cît mai multe produse agrico Intr-un magazin fruntaş plăcut mult devenilor. Deci ne condus în general bine. încă odată afirmaţiile pe care
Medrea şi alţii. In prezent ei luptă le, ei au recoltat la timp şi fără pier aşteptam ca şi de data aceasta le-au făcut etapele trecute, curn
V. A. că este o echipă în formă bună.
neobosit pentru lărgirea, şi consolida deri porumbul de pe lotul festivalu M agazinul Alimentara nr. 1 Vitrina, rafturile, curăţenia echipa din Deva să furnizeze Rezultatul .întâlnirii a fost de
Locomotiva Simer a 3 - 1 (2—0).
Cînd sarcina muncii culturale e lăsată pe a devenit cunoscut în Zlatna şi din acest magazin, toate justi un joc mai bun, mai ales că a învins categoric
seama unei singure persoane vînzătorii lui de asemenea pen fică pentru ce mereu vînzătorii avea în faţă un adversar cu Alte rezultate
tru corectitudinea cu care de de aici sînt trecuţi pe panoul de mai puţine pretenţii: Energia Cei peste 300 spectatori, care
servesc consumatorii. 30 Decembrie. au ţinut ieri să urmărească în Energia Călan, Energia Ghe
tâlnirea dintre echipele ceferiş ţar 3—0. Ghelărenii nu iau pre
( Urmare din pag. l-a ) gura şi numai singura ar trebui să Aici, lucrează Vaier Fleşer, onoare. Pe luna octombrie ma In- urma celor 90 minute de zentat legitimaţiile pierzînd
răspundă de ridicarea nivelului cultu Iuliana Cantor şi alţi vînzători gazinul alimentara nr. 1 din joc, cu toate că echipa celor diri tilor simerieni şi teiuş-eni, au prin forfiait.
sediile în sine includ marele deziderat ral al satului. care fac parte din brigada de Zlatna a reuşit să-şi realizeze Cugir a pierdut cu 2— 1, a lă
al culturalizării. bună deservire a consumatori planul de desfacere cu 121,90 sat o frumoasă impresie în ce asistat la un bun spectacol fot Dinam-o Orăştie — . Energia
Este necesar ca de urgenţă Comi lor. Nu întâmplător acest maga la sută, iar pînă la 13 noiem priveşte jocul de cîmp şi cele Vulcan nu s-a 'disputat deoare
Cine bate pasul pe loc tetul de partid să analizeze temeinic zin a primit drapelul roşu de brie au obţinut două procente cîteva acţiuni închegate. Pro balistic. Linia de atac a gaz-' ce gazdele nu s-au prezentat pe
şi cei de făcut ? activitatea ‘desfăşurată de Comitetul unitate fruntaşă pe inlerraionala depăşire. gresul Deva a muncit mult, în teren.
zxecutiv şi U T.M., şi pe urma lipsu Alba Iulia. să a făcut o mulţime de gre delor şi-a făcut pe deplin da
Mai întîi am crezut că vina o poar rilor constatate, să se treacă ia reorga şeli, mai ales la înaintare. Da
tă cadrele didactice din localitate. In nizarea temeinică a muncii culturale, RĂSPLATA MUNCII că înaintarea fructifica ocaziile toria, înscriind de 6 ori . prin
faţa realităţii însă, a trebuit să bat prin constituirea unui colectiv lărgit clare de gol avute, scorul -ar fi
în retragere. şi activ şi apoi prin urmărirea siste ANINOASA (de la subreda-c- tone, au realizat salarii cuprin fost cu mult mai mare. Categoria B
matică şi temeinică a felului cum a- ţia noastră voluntară). se între 3.000—3.250 -lei. Imtre-
In Mărtineşti este numai o învăţă cest colectiv îşi va desfăşura munca. cîndu-şi cu mult angajamentele J-ocul începe frumos, dînd spe Hunedorenii au învins la limită
toare — Maria Ripoşan — şi sarci Comitetul executiv şi Comitetul U.T.M. Minerii de la exploatarea A- luate în. întâmpinarea Marelui ranţă spectatorilor la o partidă
nile ce le are o depăşesc. Să enume trebuie să înţeleagă că sarcina ninoasa iau primit răsplata mun Octombrie, 'muncitorii din bri bună. Primul gol „cade" în
răm cîteva : învăţătoare-directoare de culturalizării maselor este o sarcină cii pe luna care a trecut. De la gada tov. Alexandru Cergbezan min. 7, cînd Progresul Deva
centru şcolar, instructoare de pionieri, care !e aparţine direct şi nemijlocit. ghişetele sectoarelor minerii se s-au situat printre minerii de marchează prin Cîridea în poar
directoare de şcoală, directoarea că înapoiau cu feţele luminate de frunte ai sectorului III. Drept ta goală. Acţiunile întreprinse
minului cultural, conferenţiară, biblio Prin îndrumarea permanentă a co bucurie. Pentru munca depusă, răsplată -pentru munca lor en de jucătorii din'Cugir par a fi
tecară, instructoare a echipei de tea lectivului în găsirea de forme noi, rodul a fost cel aşteptat. Mine mult mai periculoase. In min.
tru, interpretă, etc. etc. E de prisos variate şi atractive de activitate cul-
Deşi au fost dezavantajaţi de eli Zapis execută puternic pe jos şi min
deci să insistăm prea mult asupra ei. tural-artistică, se va putea ajunge ca rul Moise Crişan oare împreu tuziastă, ţn ziua salariului mi minarea lui Sîrbu, pentru lovirea in gea se opreşte în plasă: 1-0. In ge
Pînă la urmă m-am convins de ade locuitorii Mărtineştiului să nu mai fie nă cu ortacii săi, a trimis pa nerii din brigada tov. Cerghe- tenţionată a adversarului, deci au ju neral medieşenii au marcat o oarecare
vărul că în cadrul comitetului execu nevoiţi a sta serile acasă, în jurul so triei peste sarcinile planului lu zan au ridicat salarii cuprinse Cupa cat 70 de min. în 10 oameni, hunedo superioritate în cîmp, explicabilă şi
renii au reuşit să cîştige la limită în prin superioritatea lor numerică, însă
tiv, a Comitetului de partid şi a Co bei, ci vor putea participa seară de nii octombrie 740 tone cărbune, între 3.000—3.300 lei. ,,30 Decembrie". deplasare, întîlnirea cu Energia Me hunedorenii s-au apărat mai bine şi
mitetului U.T.M. nu s-a ridicat seară la activităţile căminului cultu a primit mulţumit răsplata ce i Chiar şi brigăzile de la lu diaş. Această victorie meritată şi au contraatacat periculos pe aripi,
niciodată problema unei juste re- ral, pentru a învăţa de fiecare dată se cuvenea. Salariul pentru lu Incepînd de duminică, 24 noiem muncită, în ultima etapă a turului ca fiind chiar la un pas de a mări sco
paritzări de sarcini. Măriei Ripoşan i ceva nou şi totodată de a-şi petrece na trecută, întrece suma de crările' de întreţinere din sub brie, echipele de fotbal din campiona tegoriei B de fotbal, îngăduie forma rul. Cu cîteva minute înainte de ter
s-au încredinţat toate sarcinile muncii plăcut serile lungi de iarnă care se a- 3.200 lei. In aceeaşi lună orta teran s-au bucurat de salarii tul regional, vor începe o dispută sis ţiei Energia Ffunedoara să se menţi minarea jocului. Huzum a tras din
de culturalizare, de la instruirea şi in propie. Aceste activităţi, vor ajuta cii minerului Gherasim sporite. Un exemplu îl dă tem eliminatoriu. Competiţia va fi nă pe locul II în seria respectivă, la apropierea porţii pesic, deşi portarul
terpretarea pieselor dc teatru, pînă la atît Comitetul de partid, cît şi Co care s-au situat în fruntea bri Gheorghe Hodoş, oare lu- dotată cu cupa „30 Decembrie". Pri egalitate dc puncte cu Ştiinţa Cluj, era departe de fază.
mobilizarea interpreţilor şi conducerea mitetul executiv, în rezolvarea sarcini găzilor din sectorul I, depăşin- orînd la întreţinerea li ma eta p ă , programează următoarele care a cişiigat Ia Timişoara; cele
integrală a acţiunilor, de parcă sin lor politico-sociale ce le stau în faţă. du-şi sarcinile de -plan cu 1.116 niei ferate pentru asigurarea întîlniri: Recolta Sebeş-Energia Ghe- două echipe fiind despărţite la g o l M. ENESCU
transportului în sectorul III lar, Energia Alba Iulia-Dinamo O-
averaj. c
Piscu, a realizat un salar de răştie, Energia 115 Hunedoara-Ener- Golul victoriei a fost marcat în
f. Citiţi în pagina IV-a ]
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE 2.518 lei. De salarii cuprinse gia Lonea, Energia AninoaŞa-Energia min. 35. Fundaşul Luca de la M e [ alte manifesiâri sportive T
între 2.100—2,200 lei au benefi 30 Decembrie, Energia Vulcan-Loco- diaş îl faultează pe Htizum la a-
ciat şi ajutorii de mineri Ioan motiva Simeria, Progresul DevarPro proxiinativ 30 de metri de poartă. l1
^ooooooooo<xx>ooo<xxx>oooeooooooooooooooo<x><xx>ooo^ >OOC, o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o Benke, Marin Badea şi mulţi greşul Zlatna, Locomotiva Teiuş-E-
nergia Călan.
„In raionul Brad, ritmul coo brie a. c. materialul critic în „Pînă acum — se spunea în alţii. LUCIA LICIU
perativizării agriculturii poate fi oare se vorbea de slaba preocu material, — întovărăşirile nu O o O -o o ^ O -<>*0 0-.ţ><0 -o
îmbunătăţit".
pare a secţiei agricole raionale :au fost sprijinite şi îndrumate
Sub titlul de mai sus a fost Brad, în munca de transforma îndeaproape pentru crearea şi
| Concurs de întrebări şi răspunsuripublicat în nr. 896 din 1 noiem re socialistă a agriculturii.
sporirea continuă :a fondului de
Pe marginea unei expoziţii |bază, din oare cauză întovără- organizat de CEC
Expoziţia plastica organizată de tate. Cele mai reuşite lucrări, care în şiţii lucrau în unele cazuri pe
A.R.L.U S., în colaborare cu Casa re făţişează ca nişte martori ai preface
gională de creaţie — cu ocazia celei rii survenite în omul zilelor noastre, apucate". f In cinstea „Săptămînii Economiei", — 60 de librete de economii şi
de a 40-a aniversări a Marii Revo impun o impresie de firesc, de comu Comitetul raional P. M. R. f crţre se va desfăşura între 23—-30
luţii Socialiste din Octombrie, a fost nicare directă şi plină de căldură. a noiembrie, Direcţia Generală C.E.C., obligaţiuni C.E.C. cu depuneri de
un prilej de mobilizare a unui mare Bnad, face cunoscut ziarului că T organizează un concurs de întrebări
număr de artişti amatori din dome Expoziţia a cuprins lucrări care şi-a însuşit pe deplin critica, | şi răspunsuri. 300, 200 şi 100 lei.
niul plasticii, a sculpturii şi graficei. mărturisesc limpede existenţa unor iuînd măsuri menite să ducă la
forţe capabile de a reda într-un chip impulsionarea muncii politice la ^ Participanţii la concurs pot cîştiga : Poate participa orice cetăţean care
S a remarcat şi cu această ocazie pregnant şi patetic năzuinţă spre pro sate, necesară lărgirii sectoru
atenţia acordată de artiştii amatori gres a muncii eroice de zidire a so lui socialist al agriculturii. Ast V — Un libret de economii cu o de- are economii pe libret sau pe obliga
vieţii din uzine, mine, de pe şantiere cialismului. fel în prezent muncesc ta sale $ punere de 5.000 lei.
şi ogoare. S-a putut remarca din ţiuni C.E.C. minimum de 25 lei la
nou tendinţa de reducerea naturalis Printre artiştii care prin lucrările
mului şi idilismului, remareîndu-se în lor s-au încadrat în cele remarcate predarea prospectului de participare.
unele lucrări un patos de bun augur, mai sus, s în t : Vasile Viorel din Lu-
în măsura în care el făgăduieşte spo peni cu gravura „Schimbul", Fran- Acei care nu au soldul pe libret
rirea efortului de pătrundere a vieţii
contemporane In ceea ce priveşte cisc Barlok-Hunedoara cu picturile un număr însemnat de activişti V — Una excursie în U.R.S.S. sau pe obligaţiuni C.E.C. de 25 lei,
portretul, se cuvine să semnalăm u- „1907“ şi „Pionieri la baie", Victor
nele lucrări care denotă o sporire a Mihăilescu Simeria cu pastelul „Club capabili şi bine instruiţi, fapt X — Una excursie în R. Cehoslo- pot să-şi completeze acest sold pînă
efortului de surprindere şi redare a
complexităţii sufleteşti a oamenilor C.F.R.", Gheorghe Coclitu-Lupeni cu ce a determinat creşterea secto A vacă- în 30 nov. ultima zi de predare a
muncii din zilele noastre. In cele mai acvarela „Cinema în construcţie", rului socialist cu 300 de noi ce A — Un aparat de radio marca
bune compoziţii, tematica vădeşte con Gheorghe Guiaş-Lupeni cu sculptura prospectului la C.E.C.
„Cap de bătrîn cu pipă", Ana Olariu-
Kosztin din Petroşani cu ceramica reri pe întreg raionul. Distribuirea în mod gratuit a pros
| „LUX“. pectelor de participare se face între
Pentru cunoaşterea metodelor Ă — Un aragaz cu 3 ochiuri şi bu- 10—30 nov. la toate unităţile C.E.C.
avansate în muncă în întovără A tel ie.
sau Ag. C.E.C.—P.T.T.R.
şirile agrozootehnice, Comitetul $ — Una maşină electrică de spălat
raional de partid a organizat i) rufe. Fără a risca nimic, puteţi cîştiga Ia
vizite la întovărăşirea agricolă — Una bicicletă marca „Victo acest concurs lucruri folositoare. n cinstea săpfămiii §s §ii«îe î
Cereţi chiar azi un prospect de
din oomuna Rapoltu Mare, raio ria".
participare la concursul de întrebări In anul acesta se organizea nici un elev fără libret de eco
nul Hunedoara şi în comuna — Un ceas de mînă „Pobeda". şi răspunsuri organizat de C.E.C. ză în toată ţara pentru prima nomii.
Balşa, raionul Orăştie. oară „Săptămînă Economiei". Vă anunţăm că noi elevii din
Din vizitele făcute întovâră- Acţiunea aceasta de interes ob clasa lll-a a Şcolii Elementare
şiţii din raionul Brad au avut ştesc cu caracter economic şi e- Viile Noi, ne-am îndeplinit an
tactul nemijlocit cu realitatea, înţele „Hora" şi sculptura „Ţăran şi ţăran multe lucruri folositoare de în ducativ, se desfăşoară sub lo gajamentul înainte de termen,
gerea justă a problemelor, originali că“, etc. văţat. zinca „Fiecare cetăţean un de căci noi azi 14.XI. 1957. din cei
'OOOOO-^-OOOOOOOOOOOOOOOOOOv „ OOOO'OOOOOOC'OOOOC o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o - o o o o o o punător la C.E.C.". 27 elevi înscrişi în cl. III, foţi
avem librete de economie cu de
n legătură cu fondul Întreprinderii In oraşul Deva, în o seamă puneri individuale între 5—200
de întreprinderi şi instituţii, se lei.
In majoritatea reportajelor şi şti reparat inslrumentele muzicale pentru lua unele măsuri, acestea s-ar face MUNCITORI AGRICOLIj TEHNICIENI .frămîntă mult problema depu
rilor noastre, am vorbit în special de fanfară, s au alocat fonduri pentru în pripă şi atunci şi lucrul ar ( i .. ca ŞI INGINERI AGRONOMII nerilor prin consimţământ per Munca de lămurire în clasă
străduinţa muncitorilor din diferite staţia de amplificare, baia de la sec orice lucru în pripă. manent, fiecare salariat dîndu- a fost dusă de responsabilul
întreprinderi, de a da norme peste ţia vagoane, căminul de zi, au fost Citiţi cu regularitate publicaţiile agricole pentru C.E.C., elevul Ştefan Irimia din
plan, de a aduce un aport substan premiaţi muncitorii merituoşi, s-au N-am vrea să dăm sfaturi condu a fi la curent cu ultimele realizări în acest domeniu. şi seama că economiile ce le
ţial la creşterea producţiei şi produc cumpărat 100 costume de doc pentru cerii atelierelor cum trebuie să folo face sînt în folosul lui, al fam i cl. III, sub îndrumarea tov.
tivităţii muncii. Un spaţiu însemnat muzicanţi şi corişti, etc. sească fondul întreprinderii. In a- Abonamentele se primesc de către diftizorii de liei sale. director Dula Adam.
au ocupat de asemenea descrierea ceastă direcţie, există o hotârîre a presă de la sate, de către factoiii poştali şi la o fi
diferitelor metode întrebuinţate pen După cum se observă, conducerea Consiliului de Miniştri. ciile şi agenţiile P'ITR. In şcoli se duce o muncă sus In cl. I din 29 elevi, azi au
tru' a se da cît mai multe beneficii atelierelor a făcut ceva din fondul în ţinută de a educa copiii în sen 23 librete de economie, în cl.
peste plan. Mai puţin s-a vorbit des treprinderii. Dar făcind un calcul, s-a Muncitorii se străduiesc să-şi depă sul de a deveni cetăţeni eco II din 13 elevi au librete 10, iar
pre felul cum a fost întrebuinţat de putut observa că din totalul fondului şească planul, să ridice prod'uc livila nomi, conştienţi şi chibzuiţi. în cl. III din 27 elevi au 27 li
către conducerile întreprinderilor a- nu s-a cheltuit nici 30 la sută. Reali lea muncii, să reducă preţul de cost. brete de economii şi în cl. IV
cel procent din beneficiile peste plan, zările de care vorbeam mai sus sînt Această strădanie a lor aduce Atelie Iată ce ne scrie elevul Ştefan din 21 de elevi 14 au librete de
care intră în fondul întreprinderii departe de a ilustra pcsibilităţile de relor C.F R. Simeria beneficii impor Irimia din cl. III-a elementară, economii.
Acest fond se întrebuinţează în spe care dispun atelierele în ce priveşte tante peste plan. O parte din acestea de la Şcoala Elementară Nr. 1
cial la diferite construcţii şi acţiuni utilizarea acestui fond. Credem că o intră în fondul întreprinderii Şi cum Viile N o i: Pe şcoală au 85 la sută din
social culturale, premieri, etc, meni deficienţă în întrebuinţarea raţională elevi librete de economii.
te să ducă la îmbunătăţirea condiţii şi cît rrtai eficace a acestuia, esic acest fond trebuie cheltuit în şco.pul Tov. Director,
lor de viaţă ale muncitorilor. Să ve slaba orientare în dirijarea lui. Aceas îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă so- Trăiască P.M.R.
dem în ce măsură a fost înlrebuin ta se poate observa chiar din mo cial-culturale ale muncitorilor, este bi In întîmpinarea „Săptămînii
ţat de către conducerea Atelierelor destui plan întocmit, în care sînt tre le să se respecte înlrutottil această Economiei", sub lozinca: „Nici Responsabilii! C.E C.
principale C. F. R. Simeria (director cute cîteva obiective importante, nu destinaţie a lor. un elev fără libret de economii",
Ioan Onac) acest fond. Trebuie ară însă cele mai importante. noi elevii de la Şcoala Elemen ŞTEFAN IRIMIA
tat mai întîi că aceştia dispun de un Conduceiea .Atelierelor C F R. Sime tară Nr. 1 Viile Noi din Deva.
fond mare, din care s-au făcut unele Se poate deduce uşor că la Atelie ria trebuie să acorde o atenţie mai sub conducerea şi îndrumarea cl. IlI-a
lucruri frumoase. Astfel, s-au orga rele principale C.F.R. Simeria, fondul tov. Dula Aclam directorul şco
nizat excursii cu avionul, s-au alocat întreprinderii este folosit la voia în mare cheltuirii, fondului întreprinderii lii, ne-am luat angajamentul să , Şc. Elementară Viile Noi
bani pentru întreţinerea clubului, s-au tîmplării. Ne gîndim că mai este pu ducem la îndeplinire această
ţin timp pînă la sfîrşitul anului şi o atenţie mai mare îm! mătăţirii con sarcină. Deva
cum este şi norma), chiar dacă s ar
diţiilor social e 1Un ale ale muncitor In acest scop, noi elevii din Dragi copii, fapta voastră es
cl. IlI-a, am chemat la între te demnă de urinat de toţi ele
lor. i* cere pe elevii din cl. I. II şi vii din Patria noastră.
IV cu tema: „Pînă la 22.X I.1957
V. P I0P E A N U Noi, vă felicităm călduros şi
vă - dorim ca economiile ce le
realizaţi să vă aducă mari bucu
rii. şi vouă şi părinţilor voştri.
V.’ PIENARU
• Şeful Suc. C.E.C. Deva