Page 63 - 1957-11

•tra/âJ

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAl

Funeraliile lui A. Zapotocky

Anul IX Nr. 911 Miercuri 20 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani PRAGA Corespondentul Agerpres lor aduse aici de tovarăşii din în­ compacte prin faţa sicriului defilea­
anunţă: Zorii dimineţii de toamnă treaga ţară, aproape că nu se mai ză unităţile militare. Procesiunea îşi
Vă facem cunoşfinfă La mina Lupani întrecerea continui Delegafîa de vechi au găsit Praga învăluită în haină văd f-’de sub vălul cernit care le a- continuă apoi drumul de-a lungul
cernită. Ceaţa şi burniţa au acope­ coperă. străzilor din Pr.aga şi afetul trece
cu LUPENl (de la subredacţia noa­ Realizări însemnate au obţinut şi membri ai P .C .U .S. rit broderia de turnuri a oraşului, pe lîngă coloanele nesfîrşite de oa­
stră voluntară). sectoarele IV A, IV B şi V sud. accentuînd tristeţea înfăţişării Capi­ in sală intră Maria Zapotocky, meni.
muncitori destoinici a plecat spre patrie talei cehoslovace în această zi de soţia preşedintelui, rudele şi priete­
încă de la începutul lunii noiembrie La realizarea planului şi în obţine­ adine doliu. In larga piaţă Mathyas nii. Se apropie de sicriu membrii şi Cortegiul funebru frece prin faţa
de Ja fabrica harnicii mineri de la exploatarea mi­ rea acestor rezultate frumoase s-au e- Luni dimineaţa a părăsit Ca­ din fata palatului prezidenţial Hrad- membrii supleanţi în Biroul Politic sediului Partidului Comunist Cehoslo­
„ARDELEANA" nei Lupeni, obţin rezultate frumoase, videnţiat brigăzile conduse de minerii: pitala, întorcîndu-se în patrie, ciany rînduri tăcute ale mulţimii ca­ al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, vac. Aici au venit în aceste zile zeci
căutînd ca astfel să întîmpine cea Văleanu Dumitru, Alexandru Foszto, delegaţia de vechi membri ai re de duminică dimineaţa a avut tovarăşi de luptă ai lui Antonin Za­ de mii de oameni ai muncii pentru
din Alba fulia de-a 10-a aniversare a proclamării Morarii Mihai, Andrei Nagy, care sînt P.C.U.S., care timp de aproape acces în sala unde a fost expus ca­ potocky, secretari ai C.C. al P.C. ca prin semnătura lor aşternută în
Republicii Populare Romîne cu însem­ bine cunoscuţi de întreg colectivul mi­ trei săptămîni a vizitat ţara noa­ tafalcul defunctului preşedinte An- din Cehoslovacia, conducătorii parti­ cartea memorială de doliu să se an­
IOAN DRAGOl nate cantităţi de cărbune peste plan. nei Lupeni, brigăzi care zi de zi îşi stră. tonin Zapotocky se scurg neîncetat. delor care fac parte din Frontul gajeze încă odată că vor fi profund
munceşte la secţia depăşesc sarcinile de plan cu 130 la Accesul publicului în sală a fost sta­ Naţional, membrii guvernului. credincioşi testamentului tovarăşului
tras pe calapoade. Sectorul I A, de pildă, pe ziua de sută şi respectiv 121 la sută, dînd Din delegaţie au făcut parte bilit pentru duminică dimineaţă. In­ Zapotocky.
F.l lucrează aici în­ 13 noiembrie, şi-a realizat planul cu numeroase tone de cărbune în plus. tovarăşii A. F. Gorkin, conducă­ să mulţimea a început să se alinie­ Sînt de faţă K. E. Voroşilov, pre­
că din anul 1944. 104 la sută, sectorul I B, cu 106,1 torul delegaţiei, A. K. Atakişiev, ze în faţa palatului încă de sîmbătă şedintele Prezidiului Sovietului Su­ Privirile tuturor sînt acum îndrep­
Experienţa în pro­ la sută, sectorul II, care conduce în­ întrecerea socialistă continuă. E. I. Barîşev, A. S. Kostenko, seara de la ora 8. prem al U.R.S.S. şi membru al Pre­ tate spre tribuna oficială ridicată în
ducţie şi-a spus V. A. Kocervinski, A. V. Lapin, zidiului C.C. al P.C.U.S., Petre Bo- faţa Muzeului naţional. Aici a fost
cuvîntul: de 6 luni trecerea socialistă şi în luna aceasta, MIRCEA CĂTĂLIN M. M. Nozdrin. S. A. Saenko, I. Luni la ora 11, accesul publicului rilă, membru al Biroului Politic al înălţată o mare tribună drapată în
se menţine fruntaş a realizat planul cu 122,6 la sută. corespondent N. Smirnov, V. M. Soldatkin şi a încetat. Intre timp, în clădirea A- C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al pînză roşie şi pînză cernită. De o
în producţie, depă­ A. P. Sasmurin. dunărli Naţionale a R. Cehoslovace, Consiliului de Miniştri al R.P.R., şi parte şi de alta a tribunei din două
şind planul în medie cu 2 la sută. La fabrica de tricotaje „Sebeşul“ a început şedinţa de doliu în cadrul şefii celorlalte delegaţii străine so­ mari potire luminează văpăile flă­
In Gara de Nord oaspeţii au căreia a fost evooată memoria de­ site Ia funeraliile lui Antonin Zapo­ cărilor torţelor. Deafsupra tribunei
IOAN HAŢEGAN fost conduşi de tovarăşii O is- functului preşedinte, Antonin Zapo­ tocky. străjuieşte o stea în cinci colţuri iar
tautin Pîrvulescu, membru în tocky. la mijloc pe pînză cernită un meda­
de la secţia ştan întrecerea pornită în cinstea lui 7 sînt pînă acum, secţia circulare, sec­ Biroul Politic al C.C. al P.M.R., In această clipă solemnă tovară­ lion mare pe care se văd iniţialele
ţat, depăşeşte pla­ Noiembrie, continuă şi în aceste zile. ţie nou înfiinţată, unde se fabrică Janoş Fazekaş, secretar al C.C. ...Ora 13. şul Wiliam Siroky, preşedintele gu­ numelui preşedintelui defunct. Si­
nul în medie cu Pe graficele de producţie ale fabricii ciorapi bărbăteşti de bumbac, care are al P.M.R., de membri ai C.C. ial La Praga, în toate oraşele Repu­ vernului R. Cehoslovace, adresează criul tovarăşului Antonin Zapotocky
7—9 la sută, iar de tricotaje „Sebeşul", se înregis­ o realizare de 130 la sută, apretură- P.M.R. şi de vechi luptători ai blicii Cehoslovace, pretutindeni în un cuvînt de rămas bun iubitului este adus la catafalc. O linişte ::e
la norma de cali­ trează noi ruccese. finisaj, cu 104,9 la sută şi secţiile mişcării muncitoreşti din ţara întreaga ţară maşinile uzinelor şi său tovarăş de muncă, Antonin Za­ aşterne nu numai în întreaga piaţă
tate cu> 2.2 la sulă. lenjerie şi strickuri. Printre brigăzile noastră. fabricilor au încetat să mal meargă. potocky. Vaclav, ci şl deasupra întregului
Este fruntaş îri Astfel, planul valoric, pe primele care se menţin fruntaşe, se numără Clipe de tăcere adîncă, solemnă, co­ oraş. Pretutindeni oamenii stau
producţie de 8 luni. 15 zile ale lunii noiembrie, a fost cea a Anei Olaru de la lenjerie şi a Au fost de faţă V. F. Nikolaev, boară peste întreaga Cehoslovacie. In acordurile marşului funebru al strînşi în apropierea difuzoarelor şi
8- a făcut remar­ îndeplinit în proporţie de 113,61 la Olgăi Găldan, de Ia apretură. însărcinat cu afaceri ad-interim Apoi, sirenele fabricilor şl clopotele revoluţionarilor căzuţi, sicriul este aşteaptă. Se aud apoi cuvintele ros­
sută. al Uniunii Sovietice la Bucureşti, catedralelor îşi unesc glasul lor trist purtat afară din sala spaniolă, în fa­ tite de către primul secretar al C.C.
cat şi prin numeroasele şi alţi membri ai Ambasadei. în această clipă de adîncă durere. ţa porţii principale a pleţii Ma­ al P.C. Cehoslovac, Antonin No-
făcute în producţie. Secţiile cu cele mai mari realizări Oamenii din întreaga Cehoslovacie thyas. Sicriul este depus pe afetul votny.
au încetat activitatea şi păstrează tunului. Prin oraşul învăluit de do­
economii minute în şir de tăcere în cinstea liu, Antonin Zapotocky, fiu iubit al După tovarăşul Antonin Novotny,
luptătorului care nu mai este în via­ poporului cehoslovac, este purtat pe a luat cuvîntul conducătorul delega­
Jy— — / v_7.__I ___t \— t\__îv. ţă, dar a cărui amintire va dăinui ultimul său drum... ţiei sovietice K. E. Voroşilov, preşe­
pentru totdeauna în inima poporu­ dintele Prezidiului Sovietului Suprem
FRASINICA Cresc cantităţile de măriun lui. In clipele in care se sting ulti­ In fruntea procesiunii păşesc mi­ al Uniunii Sovietice, membru în
fîIEDEA mele dangăte de clopot şi sunete de litari cu steaguri îndoliate. Apoi ur­ Prezidiul Comitetului Central al
desfăcute ţărănimii sirenă, în vasta sală spaniolă a pala­ mează un grup de generali care duc P.C.U.S.
de la secţia fini­ tului prezidenţial Hradciany de la pe perna de catifea roşie medaliile
saj lucrează în fa­ Praga se apropie încet de sicriul şi ordinele cu care a fost distins pre­ in continuare au mai luat cuvîntul
brică din anul preşedintelui Republicii membrii fa­ şedintele Republicii. Sute de mii de conducătorul delegaţiei poloneze tov.
1952. In afară de miliei, prietenii săi cei mai apropiaţi, oameni s-au aliniat de o parte şi de Zavadski, preşedintele Consiliului de
vechi tovarăşi de muncă şi de luptă. alta a drumului pe care trece cor­ Stat polonez, tovarăşul Li Sien-nen, '¦
munca în produc­ Strălucirea obişnuită a cristalelor şi tegiul funebru, de-a lungul străzilor conducătorul delegaţiei chineze.
oglinzilor din această sală este a- capitalei cehoslovace.
cutn întunecată de vălul negru al Fanfara militară intonează apoi
doliului. Purpura eşarfelor drapele­ ...Răsună un ordin. A venit clipa Internaţionala.
lor aplecate in berna şi a coroane­ în care armata îşi ia ultimul ei ră­
mas bun de la comandantul ei su­ Sicriul cu rămăşiţele pămînteştl
prem, preşedintele Republicii, Anto­ aie lui Zapotocky este purtat apoi
nin Zapotocky. Afetul cu sicriul s-a într-o maşină la crematoriul de la
oprit în faţa tribunei. In rînduri Straşnice.

ţie duce şi o sus­ Volumul măre de mărfuri desfăcut fiat, ceasuri, acordeoane, patefoane, tru al acestui an s-au trimis şi des­ M i t i n g u l d e d e lia s dira
în ultimii ani la sate, ca şi varietatea etc. făcut la sate mărfuri industriale în
ţinută activitate acestora sînt o dovadă dintre cele cantităţi cu mult mai mari decît în Luni la amiază a avut loc în sala steaguri roşii, steaguri romîneşti şi Dragomir, fruntaş în producţie la u-
mai grăitoare a creşterii continue a In primele trei trimestre ale aces­ perioada corespunzătoare a anului Patria un mare miting de doliu al cehoslovace "îndoliate. zinelc „Semănătoarea".
obştească, in cali­ veniturilor şi nivelului de viaţă ale tui an cooperaţia de consum a des­ 1956. S-au vîndut, printre altele, 370 oamenilor muncii din Capitală în
tate de secretar al comitetului ţărănimii muncitoare. făcut un volum sporit de mărfuri a de garnituri de mobilă, 1.600 aparate memoria lui Antonin Zapotocky, emi­ In prezidiu au luat loc tovarăşii: Mitingul de doliu a fost deschis
U.T.M., la secţia nr. 2. In afară cărui valoare este mai mare cu peste de radio şi peste 20 vagoane vase nent conducător al poporului ceho­ Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, de ing. Anton Vlădoiu, preşedintele
de faptul că de 12 luni este frun­ Valoarea mărfurilor vîndule la sate 761 milioane lei decît cel desfăcut în emailate. Pentru construcţii, în satele slovac, membru în Biroul Politic al Alexandru Drăghici, Constantin Pîr­ Comitetului executiv al Sfatului popu­
taşă în producţie, ea este fruntaşă de cooperaţie, în cele 9 luni ale anu­ primele trei trimestre ale anului tre­ regiunii Constanţa s-au desfăcut în C.C. al Partidului Comunist din Ce­ vulescu, membri ai Biroului Politic lar al Capitalei.
şi în munca culturală. lui în curs, este de aproape, două cut. această perioadă 14.000 m.c. de che­ hoslovacia, preşedintele Republicii al C.C. al P.M.R., Janoş Fazekaş şi
ori mai mare decit valoarea mărfu­ restea, circa 3.000.000 ţigle şi circa Cehoslovace, Vladimir Gheorghiu, secretari ai C.C. întreaga adunare a păstrat un mo­
TEODORA rilor vîndule în iutreg anul 1950. Va­ Aprovizionarea ţărănimii s-a îmbu­ 600 tone de ciment, de asemenea im­ al P.M.R., Al. Bîrlădeanu şi Ghera- ment de reculegere în memoria fiu­
BADILA loarea ţesăturilor de bumbac vîndu- nătăţit mult şi ca urmare a extin­ portante cantităţi de îngrăşăminte .La miting au luat parte numeroşi sim Popa. vicepreşedinţi ai Consi­ lui credincios al poporului cehoslo­
te în primul semestru al acestui an derii în primul semestru a reţelei de chimice, apoi ţesături de bumbac, îînă oameni al muncii din Întreprinderile liului dc Miniştri, dr. Ivan Rohali vac şi al Partidului Comunist din
este de .meserie este cu peste 22 milioane lei mai desfacere cu peste 800 de unităţi noi. şi mătase în valoare de peste 34 şi instituţiile Capitalei — muncitori, Iilkiv, ambasadorul Republicii Ceho­ Cehoslovacia, Antonin Zapotocky.
rihtuitoare. Are o mare decît în. aceeaşi perioadă a a- Cooperaţia a îmbunătăţit planificarea milioane lei, precum şi încălţăminte tehnicieni, ingineri, funcţionari, acti­ slovace la Bucureşti, FI. Dănălache,
depăşire a planului [ uului trecut, a ţesăturilor de lină cu repartiţiei mărfurilor în raport cu te­ în valoare de peste 10 milioane lei. vişti de stat şi de partid, oameni de membru a! C.C. al P.M.R., prim-se- Tovarăşul Constantin Pîrvulescu,
de producţie, în peste 12 milioane lei, iar a confec­ ritoriul, cerinţele, portul şi obiceiurile, cultură, militari. cretar al Comitetului orăşenesc Bu­ membru în Biroul Politic al C.C. al
medie de 7—9 la } ţiilor cu peste 8 milioane lei, populaţiei. Cantităţi mari de mărfuri industriale cureşti al P.M.R., A. Vlădoiu, preşe­ P.M.R., preşedintele Marii Adunări
sută. Este una din j au fost desfăcute în regiunile Bucu­ Au fost de faţă membri ai Comi­ Naţionale, a evocat apoi figura emi­
cele mai discipli- ||§ Mărfuri rar întîlnite în trecut la In regiunea Constanţa, bunăoară, reşti, Craiova, Galaţi şi Timişoara. tetului Central al Partidului Munci­ dintele Sfatului popular al Capitalei, nentului conducător al poporului ce­
nate muncitoare. sale c a : materiale de construcţie, unde ca urmare a colectivizării agri­ hoslovac, membru în Biroul Politic
mobilă, aparate de radio, biciclete, ar­ culturii veniturile ţărănimii au cres­ (Agerpres). toresc Romin, miniştri, deputaţi al lacob Coţoveanu, membru în Prezi­ al C.C. al Partidului Comunist din
De asemenea, este cunoscută ca ticole electrotehnice sînt tot mai mult cut simţitor, numai în primul semes­ Cehoslovacia, preşedintele Republicii
cea mai bună rihtuitoare, fiind Marii Adunări Naţionale, reprezen­ diul C.C.S., scriitorul Marcel Brcs- Cehoslovace, tovarăşul Antonin Za­
fruntaşă în producţie de 28 de luni. potocky.
tanţi ai organizaţiilor obşteşti, pre­ laşn, generalul maior Marcu Stan,

cerute de ţărănime. Valoarea cheres­ cum şi membrii Ambasadei Republi­ Ion Turcii, preşedintele Comitetului La mitingul dc doliu al oamenilor
cii Cehoslovace la Bucureşti. sindical al complexului C.F.R. „Gri- muncii din Capitală au mai luat cu­
ŞTEFAN DANI telei vîndute la sate în semestrul 1 viţa Roşie", Ion Şerbănescu, preşe­ vîntul scriitorul Marcel Breslaşu, ge­
Sala Patria era îndoliată. Pe ma­ dintele Comitetului sindical al uzine­ neralul maior Marcu Stan şi lacob
lucrează la maşina Brigadieri pe şantierele naţionaledepăşeşte cu peste 17 milioane lei pe rea cortină a scenei se afla portretul lor „23 August", Florica Căciuloiu, Coţoveanu, membru în Prezidiul Con­
de cusut rame la cernit al tovarăşului Antonin Zapo­ textilistă fruntaşă la F.R.B. şi Jon siliului Central al Sindicatelor din
pantofi. Depăşeşte cea din perioada corespunzătoare a I Numeroşi tineri şi tinere se 700 de tineri din diferite re- tocky. De o parte şi de alta a scenei R.P. Romină.
planul în medie cu anului 1956, a cimentului cu peste 10 adresează Comitetelor raionale giuni ale tării.
3-4 la sută, dînd lu­
crări de bună calita­ milioane lei, a diferitelor articole e- U.T.M., cerînd să meargă să iu- Pe şantierul naţional al tine-
te. Unul din „se­ lectrotehnice cu aproape 10 milioane, creze pe şantierele naţionale ale retului de la Năvodari, unde se
cretele'1 succeselor iar a mobilei cu peste 8 milioane lei.
obţinute este şi acela că-şi îngri­ Numai în primul semestru al acestui tineretului, unde se înalţă im­ construieşte o mare uzină de
jeşte cu multă atenţie maşina la superfosfati şi acid sulfuric, au vm m sfsm
care lucrează. venit încă 153 de tineri din dife­
an s-au vîndut la sate peste 31.000 portante edificii industriale şi rite întreprinderi din Capitală o . t- • a- • * • ••• • ¦ .«h¦f. .*
şi din regiunea Bucureşti, iar pe
aparate de radio, 54.400 difuzoare, sociale ale ţării. Numai în luni­ şantierul uzinei de produse so I

12.900 biciclete, un mare număr de le august şi septembrie au so­ J u r ca baci n~a încă t*
¦
maşini de cusut, aparate de fotogra­ sit pe aceste şantiere aproape

0 0 0 0 < x x x > 0 < x x > 0 < x > 0 0 0 0 c> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x > 0 c> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c0 0 0 0 c> 0 oooowoOVOOOOOOOOOOOOOC dice de la Govora — 56 de ti­ O jumătate din viaţa unui om, 32 sîngele şi vlaga trupului său firav. ¦
neri din regiunea Piteşti. 70 de de ani, au trecut de cînd Juroa-baci, un vlăjgan de vreo 19 ani să intre f
Succese în munca de transformare tineri din regiunea Ploeşti, 40 şef de brigadă la mina Lupeni, a Poate că nu de dragă voie din
socialistă a agriculturii — din regiunea Galaţi şi 37 din coborît întîia oară în adîncurije fragedă tinereţe a venit Jurca-baci în locul lui cînd i-o veni rîndul. f
regiunea Craiova s-au prezentat nesfîrşite şi puţin primitoare ale pă­ la mină. Erau acasă nici mai mult,
pe şantierul construcţiilor de lo­ mîntului, să-i smulgă cu sudoarea nici mai puţin de 12 fraţi, iar avere Doctomi, după ce s-a uitat oarecum ţ
cuinţe muncitoreşti din Valea n-aveau mai nimic1. Geva pămînt
Jiului, la Hunedoara unde se sărăcăcios, din oare nici nu lc-ajun- (credea că e vorba de o c o -ţ

incidenţă) la tînăr, a trecut în con- f

<iică: bun pentru subteran. ?

N-a fost deloc uşoară viaţa în \

Avind la bază măsurile şi preocu- hectar), îndrumarea de către orga- crează acum în comun suprafaţa de construieşte laminorul bluming frunţii comorile sale, să cîştige o gea de mălai şi-atîta tot. Cu bruma mină. Muncă de infern, bani puţini. *
parea manifestată de organele de nele de partid care au fost mereu peste 20 heciare. In scurt timp, în şi la Galaţi pe şantierul recon­ bucată de pîine amară, îmbibată cu de bani ce-o aducea taică-său de la Cînd prin 1931 s-a închis mina, |
partid şi de stat, consolidarea şi ex- prezente în mijlocul oamenilor, pre- aceste unităţi noi s-au mai înscris strucţiei acestui port dunărean. mina „Băiţa", o scoteau greu la Jurca a primit şi el „foaia de i
tinderea sectorului socialist agricol cum şi prosperitatea colectiviştilor 4 familii (una la Hobija şi frei la t oale. Puţin înaintea lui Jurca, alţi drum". Şi după cîteva luni de şome- ?
în raionul Haţeg a cunoscut in ulti- de seama lui foan Farcaş, Nicolae Şerel). In satul Dric, la comitetul ^ trei fraţi îmbrăţişaseră aspra mese­
rit, tot printr-o festă, a reuşit să ţ

mul timp unele rezultate frumoase. Szombaffalvy şi a altora, i-au în- de iniţiativă sînt depuse 9 cereri, mmm® rie de miner. Deci Jurca era al cin­ se angajeze la mina Lupeni.
Faptul este demonstrat de crearea demnat in această toamnă şi pe alţii muncindu-se acum în scopul creşte­ cilea membru al familiei, ce deve­ Chiar dacă Roman Jurca a ajuns *

noilor întovărăşiri, de creşterea ce- către colectivă. In scurtă vreme, Ia rii numărului lor în vederea consti­ % 7- nea miner. jcu timpul unul din cei mai buni mi-
conducerea gospodăriei, au fost de­ tuirii unei întovărăşiri.
lor existente atit ca suprafaţă cît şi puse, discutate şi aprobate de adu­ llllill j Avea 16 ani cînd venise să se an- neri ai societăţii, chiar dacă lucra *
ca număr de familii şi de consolida­ narea generală cererile a încă 9 f a ­ Succese şi perspective
rea economică a gospodăriilor agri­ ţ gajeze la mina Vulcan. Patronul şi în grape mai bunişoare,. în casa lui ^

cole şi a Întovărăşirilor. Aceste fap­ milii din rindurile celor mai buni în întregul raion | oamenii săi, cînd l-au văzut aşa .n-a fost niciodată belşug. Numai ţ
te îşi găsesc explicaţie în modul de ţ de tinerel nu s-au învoit nicidecum slugoii patronilor, numai acei care •
gospodari, printre care se numără Recoltele din ce în ce mai mari pe | să-l lase să intre în mină. Cum aca- ungeau cu bani grei ştaigării şi i
a munci atit al organizaţiilor de par­ Nislor Nistorescu, lacob Stoica, Pam- care le-a obţinut cu regularitate sec­ t să n-avea la ce se întoarce, Jurca obării, trăiau o viaţă mai dulce. ?
tid cît şi a! sfaturilor populare. Me­ fil Zoran şi alţii. La ora actuală, torul socialist agricol faţă de cel in­ | s-a gîndit să-i tragă cumva pe sfoa Jurca-baci nu s-a numărat nicicînd ?
todele folosite de unii secretari ai la gospodărie se află depuse alte 5 dividual, au făcut ca o bună' parte
comitetelor comunale de partid şi ac­ cereri ce urmează a fi supuse discu-

tivişti teritoriali ca fosif lovan, A- ţiei adunării generale. Toate ceie din ţăranii cu gospodării individuale | ră. Şi a reuşit. printre aceştia. •

Iexandru Măgureanu, Marin Birlea, 14 cereri amintite, aduc în gospodă- să se convingă de superioritatea ţ Se efectua vizita medicală la noii &*
Ignat Rădoni, Dumitru Her şi alţii, ria din Rîu-Bărbat inventarul mobil muncii in comun a pămîntului. Clo-
oferă un bun exemplu din acest Ş* imobil, precum şi suprafaţa de potiva, Rîu dc Mori, Subcetate, Sin- t angajaţi, iar cei respinşi erau re- Frumoase au fost şi sînt zilele lui h

punct de vedere. 54 hectare teren. Acum, la Rîu-Băr- tămăria-Orlea, Galaţi, Pui, Plopi, ţ examinaţi, pentru că patronul avea GH. ZAMF1RESCU I
bal mai sînt 12 familii de ţărani Demşuş, Şerel, Hobiţa, Vlad şi două ---------------------------------- T -i
O COUlUnă CU perspective muncitori care nu s-au înscris încă. întovărăşiri din Sarmizegetusa. Nu­ | totuşi nevoie de mînă de lucru şi (Continuare tn pag. 3-a)
Perspectivele promit că-n scurt timp mai între 1— 16 noiembrie a. c. s-au j cît mai ieftină. Jurca a aranjat cu
Iar v i acest sat va deveni o singură fami- inaugurat în raionul Haţeg 4 înto­ i .#
, !îe coiectivă. vărăşiri agricole ce cuprind 84 fami-
Pma nu de mult, despre sectorul Iii cu peste 33 hectare, iar în înto- O N O U A UNITATE T. A. P. L.
Succesele acestei comune nu se li- vărăşirile celelalte — tot în această
socialist agricol din comuna Rîu- perioadă — au mai întrat încă 41 de Inceptnd de la 18 noiembrie torilor. Acest restaurant a fost
Bărbat nu se putea spune mare lu­ initează numai la cele amintite. A- familii cu 22,40 hectare. în oraşul Deva a intrat în func­ încadrat cu personal calificat şi
cru. In satul de centru — Rîu-Băr- cum cîteva zile, datorită muncii u- ţie o nouă unitate T.A.P.L. — funcţionează ca unitate clasa I-a
bat — exista doar o gospodărie co­ nor oameni ca Dumitru Her, Axente Succese de seamă în transformarea Restaunant'u1 „Dunărea“. care oferă zilnic mîncăruri spe­
lectivă în care ani la rînd nu se mai Ştefănescu, loan Bolescu, şi ajuto­ ciale diferite la prînz şi seara.
înscrisese nimeni în afara celor 31 rului susţinut, acordat de sfatul socialistă a agriculturii a înregistrat Localul construit ou o sumă
de. f,amilii ,,ci,f.e, număra ea. In restul popular comunal (preşedinte Petre de circa 200.000 lei este dotat Pentru o mai bună deservire
satelor : Hobiţa Unc şi Şerel, nu Popescu)i ,a Hobita a fost ina şi comuna Toteştî. In satul Pîclişa,.
erau alte unităţi soaahste. In ulti- rală înlovărăşirea .,Drumul be,ŞUgU.
de pildă, în ultimele trei luni numă­

mul timp lucrurile s-au schimbat. Iui« cu I4 faffliIiii iar cu 0 săptrlfnî. rul întovărăşiţilor a crescut de Ia 15 Una din cele mai recente inova (ii aie lăcătuşului sculer Aron Stan cu bar-bufet bine organizat, sa­ a populaţiei, T.A.P.L. este în
Rezultatele frumoase obţinute an de nU în urmi întovărăşirea ..7 Neiem- PETRE FĂRCAŞIU lă de deservire confortabilă şi curs de a organiza şi alte uni­
an de către colectivişti (anul acesta brie" cu 44 de familii, în satul Şe- cin de la uzina „Victoria" — Călan, este recondiţionarea baci.i'or d'i ia cu dependinţe corespunzătoare tăţi printre care un bufet ex­
med.a Ia gnu a fost de 2.240 kg Ia reI. întovărăşiţi! din aceste sate Iu- (Continuare în pag. Il-a) pres pe strada K'arl Marx care
universalul strungului. Aceste piese erau aduse pînă acum de la a!;e unei ¦unităţi moderne, pentru o

fabrici din ţară. '‘

’ •T'—'V-'U'—-\j \i .... , ,¦ V'~ t In clişeu : tov. AFon Sţanciu, exe cutînd inovaţia, mai bună deservire a consuma­ se va deschide în. curînd

I