Page 64 - 1957-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 911

Au cucerit prim ii P EN 'T R‘U T O Ţ Î L Manifestări SAVANTUL Q-opofUt
insigna de atlet cultural-artistice

Elevii şcolii elementare clin O lectură plăcută şr instructivă veţi' putea găsi în TEATRU x>oooooooocooooooo< >ooooooooooo<xx>o
comuna Geoagiu, raionul Orăş-
tie, sub îndrumarea profesorului A LM A N A H U L „ŞTIINŢĂ Şl TEHNICĂ 1958“. în 192 pag. Turneul Teatrului de stat „Va­ EMIL R A C O VIŢĂ
de educaţie fizică Emil Todea, de format mare şi bogat ilustrate, sînt. prezentate cele mai lea Jiului" cu piesa „O chestiu­ ooooooooooooooooooooco<x>oo yoooooooooooooooocooooc
au fost primii pe raion oare au recente şi variate probleme ale ştiinţei şi tehnicii din' ţara ne personală" de Al. Stein, este V. I. LENIN
primit insigna ide atlet. noastră şi de peste hotare. Nu lipsesc nici palpitantele călă­ primit cu deosebit interes şi Este unul din savanţii biologiei din ziua internaţională a muncitorilor —
multă apreciere di-n partea spec­ a 11-a jumătate a secolului XIX şi după sugestia lui Engels — pe acest DESPRE
La acest concurs, pentru tre­ torii în regiunile pline de tatorilor regiunii noastre. pnma jumătate a secolului XX, a act figurează şi semnătura mea, tînă- MAREA REVOLUŢIE
cerea normelor, au luat parte un curiozităţi ştiinţifice, poves­ cărui operă şi activitate ridică şi afir­ rut student romîn de atunci" —
număr.de 57 de elevi. Din aceş­ tirile ştiinţifico-fantastice. Pentru deschiderea „Lunii cul­ mă valorile nesecate ale poporului ro- scrie el. SOCIALISTĂ
tia un număr de 38 au reuşit să veştile despre satelitul arti­ turii romîneşti", acelaşi teatru mîn şi deschide noi drumuri de ac­ DIN OCTOMBRIE
îndeplinească norma cerută pen­ ficial, sfaturile practice pen­ pregăteşte în premieră pe ţară tivitate în ştiinţa universală. In 1893, la al doilea Congres in­
tru a primi insigna de atlet. Ce­ tru chiipiŞtii, fotografii şi comedia „Colivia cu sticleţi" ternaţional al studenţilor socialişti la Culegerea de faţă cuprinde
lor care -au reuşit să treacă nor­ i'adiofoniştii amatori de Lascăr Sebastian şi Silviu S-a născut la 15 noiembrie 1868 Geneva, Racoviţă participă ca delegat principalele lucrări, cuvîntări
mele prevăzute li s-au decernat Ge-o-rgesou, spectacol care va în Iaşi. al studenţilor socialişti din Iaşi şi şi articole în care V. I. Lenin
insigna de atlet şi brevetul de Preţul unui exemplar vedea lumina rampei pe data de Bucureşti. scoale în evidenţă caracterul,
purtător. este de 8 lei. 1 decembrie 1957. Are ocazia de a învăţa ca elev forţele motrice şi importanţa is-
al neîntrecutului povestitor Ion Crean­ A fost un militant dîrz al reforme­ torică-mondială a Marii Revolu­
GH. BALOGH corespondent A bonam entele se pri­ CONCURSUL „Iubiţi cartea” gă, de la care a prins dragostea de lor ştiinţifice din ţara noastră, un ţii Socialiste din Octombrie. Vo­
mesc numai în colectiv (mi- natură şi frumuseţea graiului popu­ luptător împotriva obscurantismului şi lumul începe cu documentul is­
PE URMELE nimu?n 5 exem plare), pînă ¦Biblioteca sătească din Gura- lar, oglindite în limba vie şi plină reacţiunii. Se ridică aprig prin ma­ toric „Către cetăţenii Rusiei i”,
MATERIALELOR la 30 noiem brie arc., la ghi­ sada, sprijinită îndeaproape de de culoare a operelor lui. nifestările şi scrisul său împotriva fas­ publicat în dimineaţa zilei de 25
şeele sucursalelor raionale organizaţiile U.T.M. din comu­ cizării ţării şi războiului. octombrie 1917 şi care anunţa
PUBUCATE C.E.C .. cont 304, cu specifi? nă, înregistrează rezultate, fru­ Gustul pentru ştiinţele naturii i-1 izbucnirea revoluţiei socialiste
caţia . ,,Editura Scînteia" — moase cu cititorii înscrişi la insuflă în liceu înflăcăratul naturalist Consecvent ideilor şi aspiraţiilor in Rusia şi trecerea puterii în
Nu de mult în coloanele zta­ vărsăminte pentru almana­ concursul „Iubiţi cartea". In evoluţionist prof. Grigore Cobălcescu. sale din tinereţe, în 1922 cînd se mîinite Sovietelor.
rului „Drumul socialismului", a hul „Ştiinţă şi tehnica ‘ face împroprietărirea ţăranilor şi re­
fost publicată informarea criti­ s c u lă perioadă, comisia sătea­ Studiază la Paris. Se ocupă la în ­ forma agrară, reformă ce nu aducea
că „Bufet", în oare se vorbea Expedierea exemplarelor se va face pe adresa depună­ sca a concursului a înscris un ceput de problemele dc geologie, a- schimbări în viaţa ţărănimii, moşiile
de isliaba preocupare a condu-- torului. Pentru o bună deservire, abonaţii trebuie să men poi în perioada sa de formare ca na­ rămînînd tot moşii, Racoviţă împarte
cerii cooperativei „Muncitorul" ţioneze citeţ pe formularul de depunere adresa exactă a de­ număr de 84 participanţi, din turalist lucrările lui ştiinţifice au ca­ ţăranilor întreaga sa proprietate moş­
din Călău, faţă de buna de­ racter zoologic. tenită de la tatăl său.
servire ia consumatorilor şi a punătorului. care 39 au primit brevetul şi
îngrijirii bufetelor din Căfan. Racoviţă a fost un mare explora­ Acest act, lupta frămîntată şi în ­
insigna „Prieten al cărţii". tor, luînd parte la expediţia de la sufleţită ştiinţifică şi socială, expri­
Polul Sud pe vasul „Belgica" în

Faţă de cele semnatele, con­ FAMILIA S Z A B O 1898. In această expediţie primeşte mă convingerea sa social-politică, ex­ Volumul cuprinde, de aseme­
siliul de conducere -al U.R.C.C. misiunea de a strînge material pri­ primă atitudinea uneia din cele mai nea, „ Raportul asupra războiu­
Hunedoara, printr-o scrisoare de vind geologia, fauna şi flora regiu­ luminate figuri dintre oameiîii de lui şi păcii”, „Raportul cu pri­
ştiinţă, care în mod permanent a vire la ratificarea tratatului de
răspuns, face cunoscut redacţiei In casa familiei Szabo er.a mare unde merg toţi fruntaşii. Şi Maria mit o cameră plăcută, confortabilă; nii antarctice. dezvăluit contradicţiile societăţii în pace şi alte documente care o-
ziarului că au fost luate mă­ frămîntare şi zor. Mama spălase to­ Szabo se numără printre ei şi soţul o masă bună şi consistentă le-a po­ Materialul biologic adunat de Ra­ care trăia. glindesc lupta partidului bolşe­
suri de îndreptare. Ba-rmanele, tul. Ana îşi aranja citeva cărţi de ei de asemenea. Ce bucurie e mai tolit foamea. Chiar din prima zi
Elena Cras-ova şi Nicuiina Tu- citit. îşi pregătea cravata roşie iar marc decît după un an de muncă cînd au ajuns la casa de odihnă au şi coviţă cuprindea peste 900 probe zoo­ După 80 de ani de viaţă închinată vic în frunte cu V. I. Lenin pen­
dor, care au neglijat menţine­ tatăl făcea ceva pe acasă ca totul plecat împreună cu alţi muncitori să logice şi 400 botanice, pe care le adevăratei ştiinţe, la 19 noiembrie
rea curăţeniei în bufet, precum rodnică să te odihneşti împreună cu cunoască împrejurimile, să cutreiere studiază apoi la Paris. 1947 s-a stins din viaţă savantul ex­ tru ieşirea Rusiei revoluţionare
şi pentru faiptul de comportare să rămînă în ordine după plecarea familia, sus departe de lume, în ini­ cărările, să respire aer proaspăt de plorator şi biolog progresist, a cărui
netovărăşească faţă de consu­ lor în concediu. In sfîrşit, mama, îm­ ma muntelui I munte. S-au legat prietenii între fa­ Continuînd studiile zoologice ale amintire şi preţuire va rămîne ne- din război, proclamă pacea drept
matori, au fost înlocuite. Pentru preună cLi tatăl, începu să pregă­ organismelor caverniccle este înte­ şlearsă în inima poporului nostru.
menţinerea curăţeniei s-au tuat tească geamantanul cel mare. A doua Şi, ziua mult aşteptată sosi. Maşi­ milii, s-au iscat discuţii interesante, meietorul unei noi ştiinţe — speo­ bază a politicii externe sovie­
na urca greoi pantele abrupte ale logia — (care se ocupă cu cercetarea CORIOLAN SIMEDRU
şi studierea vieţuitoarelor din peş­ tice şi elaborează principiul co­

existenţei paşnice.

măsuri de schimbarea feţelor de zi mergeau toţi trei : mama, tata şi muntelui. De jur împrejur se simţea veselie, cîntec şi voie bună. Nici 432 pagini 10 lei
mese, de două ori şi chiar d-e fata la odihnă la Oaşa, unde se află mireasma plăcută de răşină. Ajunşi n-au simţit soţii Szabo cînd au tre­
teri). ACŢIUNI LĂUDABILE
cut zilele. S-a scurs vremea pe ne­ După ce ocupă multe funcţii ştiin­
simţite. Erau nespus de fericiţi cei
trei ori pe săptăminâ, etc. vila fabricii „Sebeşul" din Sebeş, şi sus, membrii familiei Szabo au pri- doi soţi cînd o vedeau alături de ei ţifice în Franţa, Racoviţă în 1920
pe Ana. îşi aminteau însă cu amă­ se întoarce în ţară şi continuă stu­
•C« i «¦¦ ' t» *<b •a* •c» *o» • a. •<*-. •9» •*• > c- o • ro .. e* •o»-* » • o» •9* •-o» •a-»<?•»<?• • *a* ,y» • „t răciune de anii copilăriei lor, cînd diile de speologie, înfiinţînd pe lîn-
erau ca Ana. gă Universitatea din Cluj, Institutul
Io comuna Vinţu de Jos speologic. Ca profesor la Cluj, ţine SIMERIA (de la subredacţia fost puse în borcane, urmînd ca
Maria şi soţul ei lucrează la ace­ primul curs de biologie generală din elevii, împreună cu profesorul
achiziţiile sînt neglijate eaşi fabrică de cîţiva ani ; ea la sec­ ţară. Este rector al Universităţii din noastră voluntară). Asigurarea de specialitate să studieze şi să
ţia lenjerie şi e! la secţia Cotton. Gluj, întemeiază Societatea de Ştiinţe condiţiilor materiale necesare determine speciile respective.
In comunele unde acţiunea de vans suma de 700 lei, a găsit Vinţu de Jos, se datoreşle pe de Vin şi pleacă împreună şi nici în din Cluj. Munceşte neobosit, coinbă- desfăşurării procesului de învă-
contractări şi achiziţii s-a bu­ de cuviinţă să precîea numai 100 o parte faptului că, conducerea munca profesională nu se lasă bă­ tînd cu putere teoriile idealiste în ţămînt, constituie o preocupare Pînă în acest an şcolar, lec­
curat de atenţia cuvenită din kg. Nici sfatul popular comunal cooperativei şi sfatul popular co­ tuţi. Amîndoi se numără printre frun­ biologic, neodanviniste — recte weis- de seamă a corpului profesoral
partea organizaţiilor de partid, munal nu au luat nici un fel de taşii fabricii. smanniste (în lucrarea sa „Evoluţia de la Şcoala medie mixtă din ţiile de chimie la Simeria se ţi­
şi nici conducerea cooperativei şi problemele ei"). Simeria. neau în sălile de clase. De data
aceasta s-a amenajat aici şi o
sfaturilor populare comunale şi n-,au insistat suficient pentru măsuri pentru impulsionarea a- Cînd s-au întors de 1a odihnă au In problemele sistematicii pe baze Ga urmare, lia această şcoală s-a sală-laborator, înzestrată cu mo­
construit o seră cu o suprafaţă
a lucrătorilor din cooperaţia de a-1 convinge să-şi -achile obli­ chiziţiilor şi nici n-au populari­ venit cu forţe sporite şi au dat mai evoluţioniste, în cadrul dezbaterilor de 20 m.p., în care .elevii vor a- bilier pentru 40 de elev' şi nu­
consum, s-au obţinut rezultate­ gaţiile contractuale. vea posibilitatea să studieze a- meroase substanţe chimice.
le scontate. Nu acelaşi lucru se. zat în suficientă măsură avan­ mare bătălie ca să-şi îndeplinească despre specie, introduce pentru pri­ mănuntit evoluţia plantelor şi
poate spune însă despre activi­ pe timp de iarnă. Şirul preocupărilor în dome­
tatea Sfatului popular al comu­ Pe lingă faptul că planul dc tajele pe care le au producăto­ şi chiar depăşească sarcinile de plan. ma dată în ştiinţă, noţiunea de niul creării condiţiilor materiale
nei Vinţu de Jos şi a lucrători­ contractare la porumb s-a reali­ rii agricoli, vînzînd produsele Pentru meritele sale tov. Maria Szabo „speţă". In jurul serei s-a amenajat şi necesare desfăşurării procesului
lor cooperativei „Plugarul" de zat numai în proporţie de 46 la lor prin unităţile cooperatiste. Adorian, a fost primită cu.multă căi-, o parcelă experimentală, pe ca­ de învătămînt de la Şcoala me­
sută, şi la acest produs a mai dură în rîndurile candidaţilor de par­ Personalitatea lui E. Racoviţă este re elevii îşi vor desfăşura în die mixtă din Simeria, nu se
aci. rămas de preluat cantitatea de In timpul scurt care a mai ră­ tid. Dînsa a contribuit lună de lună luminată de activitatea şi atitudinea primăvara anului viitor lucrările opreşte aici. Se mai pot enume­
peste 1.000 kg. Mai rău se stă mas pînă la sfîrşitul anului, va ca secţia lenjerie să fie fruntaşă, iar sa în problemele sociale. practice la ştiinţele naturii. ra : întreţinerea unui colt viu cu
Cu toate că planul de contrac­ însă cu achiziţiile. In afară de trebui ca lucrătorii cooperativei pe prima jumătate a lunii noiembrie două acvarii, deschiderea unei'
tări la grîu a fosl. scriptic de­ legume şi zarzavaturi, precum „Plugarul" precum şi sfatul să aibă un procent de 103,85 la sută. Încă din liceu participă activ la De asemenea, s-au făcut pre­ expoziţii permanente, cu obiecte
păşit cu 455 kg, pînă 'n prezent popular comunal, sprijiniţi şi frămîntările sociale. Ca student este gătiri pentru crearea unui lot lucrate de elevi la orele de lu­
nu s-au preluat dedît cca 68 l-a şi fructe de pădure, produse la îndrumaţi de organizaţiile de — In casa noastră e întotdeauna delegat al studenţilor socialişti romîni geografic în care vor fi repre­ cru manual şi lucrările practi­
sută din cantitatea contractată. care s-a realizat şi chiar depă­ partid, să desfăşoare o muncă fericire, belşug şi bună înţelegere — la manifestările internaţionale ale stu­ zentate — în miniatură, diferite ce de atelier.
Şi, probabil că pînă la urmă nu şit planul de achiziţii, grîu, po­ mai organizată pentru a achizi­ mi-a destăinuit în convorbirea noa­ denţilor democraţi. Ia parte în
se va prelua întreaga cantitate rumb, sau cartofi, nu s-au achi­ ţiona produse agricole (în spe­ stră tovarăşa Szabo. 1899 la Congresul de constitui­ forme de teren. Aceste acţiuni sînt cu atît mai
contractată. Aceasta din cauză ziţionat nici un kilogram, cu cial grîu şi porumb) pe măsura re al Internaţionalei a Il-a sub de lăudat întrucît ele s-au exe­
că s-au încheiat contracte ficti­ toate că recoltele de grîu şi po­ posibilităţilor. Despre familia Szabo se poate spu­ conducerea lui Friedrich Engels, fiind O altă acţiune remarcabilă cutat cu mijloace proprii şi prin
ve, iar unii producători agricoli, rumb, realizate în acest an de ne cu adevărat că e o familie feri­ mîndru de aceasta toată viaţa. „Pe este procurarea a peste 80 de muncă voluntară.
cum este Gheorghe Munteanu, ţăranii muncitori, sînt mai mari cită. actul acela al lui Lafargue, prin ca­
decît cele din anul trecut. re ziua de 1 Mai a fost proclamată specii diferite de peşti, care au SABIN MUNTEANU
E. C.
Succese în munca de transformare socialistă
care a încheiat contract pentru Situaţia nesatisfăcătoare în a agriculturii

a vinde statului 1.000 kg grîu, ceea ce priveşte achiziţionarea Contribuţia sătenilor ( Urmare din pag. l-a) ha. In acelaşi timp se mai aflau de- <
şi pentru care a ridicat drept a- produselor agricole în comuna

puse şi nediscutate alte 163 cereri, ,

OAMENI In ultimii ani, în satele din regiu­ din comuna Hăşdat, comună care a în roşu, se va termina in curînd. Aşa la 38 dc familii, iar suprafaţa de la care totalizau suprafaţa de peste 75 ‘
nea noastră au fost construite nume­ fost prima pe raion la încasarea auto- s-a procedat şi în comuna Că'an, 15,34 la 32,50 hectare. Tot aşa şi la hectare
im,punerii. In primul rînd, după adu­ terminîndu-se şcoala din Grişeni, în ­
şi faptele lor roase cămine culturale, şcoli, dispen­ narea populară unde s-au votat lu­ cepută în 1956 şi ridieîndu-se în Tolcşti, numărul familiilor a crescut Toate acestea ia un loc dovedesc'
sare sanitare, crcşe, s-au făcut noi crările care să fie construite din auto- roşu şcoala din Călanu! Mic, în de la 27 Ia 58, iar suprafaţa de Ia că în ultimul timp munca de coop e-'
impuncre, membrii comitetului execu­ comuna Topi iţa, unde s-a votat elec­ 41,19 la 100,28 hectare. Luate în an­ rativizare a agriculturii a cunoscut)
drumuri, poduri, etc., construcţii ridi­ tiv împreună cu deputaţii, au pornit trificarea satelor Dăbîca şi Hăşdău, samblul lor cele şase întovărăşiri din în raionul Haţeg succese ce întrec pe
o susţinută muncă de lămurire, avînd în comuna Bunila, unde se constru­
Un om blond, de statură po- Dar suit şi alte lucruri în co- « cate unele ou ajutorul statului, altele la bază realizările din anul trecut, ieşte şcoala din salul Cernişoara şi în satele comunei Toteşti au crescut cc|e obţinute înainte în cile 2—3 ani <
o Irivită, se opri în dreptul unui mimă care s-au realizat din » cu contribuţia bănească a cetăţeni­ atît din comună cît şi din raion, reu­ alte comune.
¦ şind să încaseze o bună parte din considerabil. La 2 august existau in |a rţncj
$ pomişor abia plantat. Cineva iniţiativa preşedintelui, aju tai« lor. suma votată. Cu banii încasaţi, au In raion, anul acesta au fost exe­
* In raionul Hunedoara de pildă, procurat imediat materialele necesare cutate din contribuţia bănească a să­ întreaga comună 105 familii de în­
o ii rupsese gardul de protecţie fireşte de către ceilalţi membri t terminării căminului cultural din sa­ tenilor 2 şcoli, 3 cămine culturale, 6 tovărăşiţi cu 114,58 hectare, iar la t e Realizările obţinute nu mulţumesc 1
o prin contribuţia bănească a cetăţeni- tul Nădăşlia Inferioară şi construirii poduri, 4 fîntîni, 2 împrejmuiri de noiembrie numărul familiilor atingea însă organele de partid din raionul,
o şi acest lucru îl mîhnt pe tre- ai comitetului executiv şi del •lor — autoimpunere — multe sate podului din Nădăştia Superioară, lu­ şcoli, ele., ,reparîndu-se totodată trei cifra de 169 cu o suprafaţă de peste Haţeg. Aceasta cu atît mai mult cu ,
crări votate să se construiască în şcoli şi trei fîntîni. In afară de aces­ 204 hectare. cit pentru membrii biroului raional1
o călor. Bolborosi ceva din gură, deputaţi. Printre acestea putem* şi-au schimbat înfăţişarea. Construc­ acest an. Locuitorii comunei, văzînd te lucrări tot în acest an, au început de partid e clar că cu toate succesele
$ ţiile ridicate nunţai în acest an, sînt că banii lor sînt cheltuiţi cu chib­ să se construiască în întregul raion De asemenea, lucruri frumoase se din ultimul timp in ce priveşte c o o -!
o îndreptă spîndura ruptă şi-şi aminti podul ele ia Dileu, pen-1 multe la număr. Suma votată ca zuinţă şi în scopul stabilit, n-au mai 12 şcoli noi, 6 cămine culturale, două pot spune şi despre întovărăşirile din perativizarea agriculturii, raionul Ha-i
•o autoimpunere, care pe întregul raion stat pe gînduri şi au achitat în în ­ prelungiri de cămine culturale, 6 po­ comunele Rîu-Alb, Bertheloţ, Sălaşul ţeg face parte dintre raioanele coda­
<*» continuă drumul. Dar n-apucă tru care a fost votat, un debit \ tregime sumele ce le reveneau, reu- duri ,trei fîntîni, trei împrejmuiri de Superior, despre cea din Pcşteana şe pe regiune. Acest lucru e dovedit
o să facă decît cîţiva paşi că un dc 5.000 lei şi din care nu s-a ] şindu-se să fie terminate anul acesta şcoli, un grajd comunal, o grădiniţă şi despre altele, care la fel cresc pe printre altele şi de faptul că din planul
o construcţia căminului cultural şi a de copii, radioficarca satelor Totia zi cc trece. întovărăşirea „Ţara Ha­
¦ unchiaş bătrîn îl opri să-i dea cheltuit decît 1.50.0 lei. Pentru ] Mare şi Totia Mică din comuna Bă- ţegului1' din Haţeg, a crescut in ul­ de cooperativizare a agriculturii pe
podului respectiv. cia, o cantină şcolară ta Teliuc, o timul timp considerabil. Astăzi ea acest an, a fost realizat abia 4S la
* bineţe. restul lucrărilor au fost mobili-* se ridică la 249.125 lei, a fost înca­ popicărie la Tîmpa, comuna Băcia. numără 96 de familii, cu 70 hectare sută, iar suprafaţa înscrisă în secto­
$¦> — Noroc, tovarăşe preşedin- zafi cetăţenii din comună, ca- * sată sulă la sută pînă la 6 noiem­ Aşa a procedat şi comitetul execu­ şi alte construcţii care vor veni să în teren. La comitetul de conducere se rul socialist agricol e destul de mică
frumuseţeze şi mai mult satele rai anu­ mai află depuse încă 19 cereri ce în raport cu suprafaţa agricolă tota­
? te ! Tocmai o pornisem către re şi-au adus contribuţia prins brie, în acelaşi timp încasîndu-se şi tiv al sfatului popular din comuna lui Hunedoara, să ridice nivelul de urmează a fi discutate in cadrul u- lă a raionului. Comitetul raional de
O? restanţa din anul trecut de 16.978 lei. viaţă al locuitorilor. nci adunări generale. partid, e hotărît ca pentru viitor să
o sfat cu ceva treburi. şi munca voluntară. S-au execu-1 Prin aceasta, Vaionul Hunedoara este Lelese, unde construcţia şcolii din lichideze cu lipsurile ce au frînat
— Noroc, baciule bună lat de asemenea din sumele în-* La inceputul acestei luni existau mergerea inainle, să aplice metodele
satul Ccrisor, ridicată anul acesta
o vreme! casate clin autoimpunere, s i l fruntaş pe regiune la încasarea su-
o
? Şi, amîndoi, se îndreptară contribuţieîn muncă, trei pode- % . melor din autoimpunere. Despre meto­
? către sfat. Aşa am făcut cunoş- ţe, s-au curăţat canalele de pe]
o tinţti cu „gospodarul salului’', păşunea din Coşmeal şi Tău. ]
? dele folosite pentru încasarea autoim-
* punerii, s-ar putea vorbi mult. Amin­

o cum îl numesc teiuşenii, pe Intr-un cuvînt, se poale spune] tim însă ceea ce este mai important
? preşedintele Sfatului popular că au fost executate .pînă acum ]
o

¦ comunal, Riulolf Preplata. toate lucrările din auloimpu- « din metodele folosite de majoritatea
*
¦ De cînd a luat el în mină nere,votate pe anul acesta şt % comitetelor exerntive. in raionul Haţeg 4 gospodării colec­ ce s-au dovedit eficace şi să-şi inten­
¦
¦ conducerea sfatului, comuna încasate de asemenea toate sa -] Iată de pildă cum a procedat co­ tive cu 92 de familii şi 541 ha, iar sifice activitatea in ce priveşte im­
*
Teiuş şi-a schimbat cu iotul fa- mele stabilite. ] mitetul executiv al sfatului popular întovărăşiri agricole 39, cuprinzind pulsionarea cooperativizării agricul­

o (a. Citeva din. realizările de Şiîn munca de transformare * Transportul 1.221 familii cu o suprafaţă de 979 turii.
O aici pot dovedi mai bine spiri- socialistă a agriculturii n-a lip- «
o sil preşedintele Sfatului popa- I cărbunilor prin conducte
6 tul gospodăresc al preşedinte- Iar comunal din Teiuş. El, îm-1
$ lui, energia şi iniţiativa de ca-
<•

c re dă dovadă. S ă luăm pe cele preună cu secretarul sfatului, a
o
o In prezent, transportul cărbunelui portul cărbunilor. Astfel, datorită ac­ ceri pentru a se realiza o bună su­
* mai recente. lămurit să intre în întovărăşi- * ţiunii abrazive a particulelor de căr dură.
$ De-o parte şi de alta a şiră- re pe Simloti Popa, Iacob ] le la mină la locul de utilizare se bune, grosimea peretelui trebuie să
o zii Lenin, străjuiesc puieţi ti- Munteanu, Virgil hidrei şi a l-* face exclusiv pe cale [erată, costul fie mult mai mare decît în conduc­ Proiecţia contra coroziunii se rea­
¦c- neri de salcîtn, Sînt în . număr ţii. Trebuie spus că tov. Rudolj * transportului reprezentînd (în S.U.A.) tele obişnuite, mai ales la capătul lizează la interior cu ajutorul a doi
<• de 100 şi sînt plantaţi de cu- Preplata. a ştiut să antreneze* aproximativ 40 la sută din valoarea dinspre mină unde uzura prin abra- inhibitori (hidroxid de sodiu şi cro-
mat de sodiu), iar la exterior prin
* rină. S ă înfrumuseţeze comuna in muncă întregul colectiv a l* produsului furnizat. încercări recente fJîoulâfi în îefmicâ acoperirea conductei cu un strat de
e au arătat avantajele sistemului de gudron şi un strat izolator de sti­
$ — aşa s-a gîndit preşedintele sfatului popular comunal, s a t transport al cărbunelui prin conducte. ziune este mai intensă din cauza for­ clă.
o — cînd a pus la cale plantarea mobilizeze deputaţii şi chiar Io-1 mei colţuroase a particulelor care nu
* tor. Ş i în curtea Şcolii inedit cuitorii,. cînd a fost vorba d eţ Principiul metodei este urm ătorul: s-au rotunjit încă. Ca urmare, peretele Pomparea se face pe o distanţă
¦ mixte, a cărei construcţie s-a munca- gospodărească a coma-] cărbunele sortat la o granutaţie de conductei are la începutul ei grosimea de 175 km, necesită trei staţii de
¦ ccl mult I mm se amestecă cu o can­ de aproximativ 17,5 mm pentru a se pompare situate la distanţe variind
* titate egală de apă, pentru a forma reduce succesiv la aproximativ 9,5 între 40 şi 80 km în funcţie de con­
if o suspensie. Aceasta se pompează mm. Grosimea marc a peretelui pro­ figuraţia terenului. L’a staţiile de re-
¦ terminat tot anul acesta, s-au nei. prin conducte de aproximativ 250 mm voacă dificultăţi la operaţiile de su­ pompare s-au prevăzut bazine de de­
¦ '] diametru, cu ajutorul unor pompe Du­ dare, fiind necesare pînă la 16 tre­ pozitare pentru a fi folosite în c'az
O plex 200x500 mm, dc tipul folosit în de accident pe una din porţiunile
? plantat 100 de arţari şi plopi. Mai are şi alte merite gos-* mod obişnuit în industria petroliferă. de conductă.
O
* Zilele acestea se va termina şt podarul salului. Accslea-s nu-* Aceste conducte trebuie, dimensiona­ La staţia finală, cărbunele este re­
?O cuperat prin decantare şi supus apoi
o împrejmuirea curţii şcolii me- mai cîleva diiiire ele. Tov. Ru-* uscării.
dii cu gard de zid. dolj Preplata este stimat şi ¦a- 1
*
$ N-a uitat preşedintele nici de predat de locuitorii comunei *

? locuinţa îngrijitorului de ber- Teiuş şi se bucură de multă]
*
¦ beci, nici. de noua hală de la autoritate datorita calităţilor l
*
o staţiunea de montă, nici ele re- care le-a dovedit te- numea sa ]
o paraţia magaziei. E. CH1RAN ®
*
*
te şi construite special pentru trans­
— Iar acolo, la întretăiere înfiinţăm un post nou,