Page 65 - 1957-11

for. 911 DKTJMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

saa/j'T' uraunu

VIAŢA DE PARTID In îre ce re a TELEGRAME EXTERNE

Pentru noi succese în muncă b rig ă zilo r Manifestări romîneşti peste hotare
e le ctro m e ca n ice
tăţită. Cei 20 de noi membri de
partid şi 1 0 0 candidaţi primiţi întrecerea brigăzilor de tineret din BAKU (Agerpres). — TASS vocea şi jocul solistei Arax Sa- ne, a declarat: „Mi-a produs o
într-un an este un număr mult
Colectivul minei Pelrila a (Pe marginea prea mic pentru posibilităţile e- sectoarele electromecanice ale exploa­ anunţă: La 16 noiembrie şi-a vagian, a declarat unui cores­ deosebită plăcere artistică să di­
xistente la mina Petrila.
obţinut în acest an succese tărilor carbonifere din Valea Jiului, încheiat turneul la Baku, Arax pondent al agenţiei TASS, Usein rijez în spectacolele în care a
deosebit de importante în înde­ conferinţei de partid îmbunătăţirea muncii de par­ axată pe repararea la timp şi între­ Savagian, solistă 'a" operei din Aga Ftadihababekov, artist al interpretat solista Arax Sava-
tid, participarea tuturor comu­ ţinerea în bune condiţii a maşinilor Bucureşti, care s-a bucurat de poporului din R..S.S. Azerbaid- gian. Ea este o artistă cu o
plinirea planului de producţie. de Ja Petrila) niştilor la viaţa de organizaţie, şi utilajelor din mine, s-a încheiat cu un, mare succes. jană. Artista posedă o voce pu­ înaltă cultură scenică, o voce
Despre realizările obţinute, întărirea rîndurilor partidului şi frumoase succese. Preocuparea lor în
a disciplinei de partid, sînt sar­
despre sarcinile ce stau în fa­ Calitatea cărbunelui lasă de cinile de bază pe care confe­ această direcţie i-a ajutat pe minerii Arax Savagian a interpretat ternică şi mlădioasă cu un tim­ excelentă care emoţionează pro­
ţa comuniştilor pentru .a îmbu­ dorit. In acest an mina a plă­ rinţa le-a pus în faţa noului co­
nătăţi şi mai mult munca, au tit drept penalizări preparaţiei, mitet. Văii Jiului să dea peste plan în lu- de două ori rolul Violetei din bru frumos. O deosebită impre­ fundă
discutat delegaţii organizaţiilor pentru slaba calitate a cărbune­ ¦ni le septembrie şi octombrie însem­ operă „Traviata“ pe scena Tea­ sie a produs ultima scenă a o- „Bakinski rabocii“ scrie: „Pe
de bază la conferinţa comitetu­ lui, peste 1.500.000 lei. Mai multă atenţie trului de operă şi balet azerbai­ perei pe care artista a inter­
lui de partid al minei. nate cantităţi de cărbune. djan şi a dat un concert în sala pretat-o cu un dramatism pro­ scena teatrului azerbaidjan, ar­
Aceste probleme au fost dez­ muncii de educare Pe primul loc s-au situat brigăzile Filarmonicii R. S. S. Azerbaid- fund şi sincer. tista Arax Savagian a creat a-
Darea de seamă şi discuţiile bătute pe larg în conferinţă. devăratul chip al Violetei, de­
purtate, au scos în evidenţă ro­ Comuniştii au arătat că multe O problemă larg dezbătută în de tineret din sectoarele electromeca­
lul pe oare l-au avut organiza­ lipsuri s-ar fi putut evita dacă conferinţă a fost cea legată de nice ale minelor Lonea şi Lupeni că­
ţiile de partid, contribuţia lor conducerea minei ar fi luat în educarea membrilor şi candida­
la îmbunătăţirea activităţii eco­ considerare propunerile munci­ ţilor de partid. Tov. Aurel Brân­ rora le-a revenit un premiu de cîte jane. Kiamal Abdullaev, dirijorul monstrând o înaltă măiestrie vo­
nomice a minei şi necesitatea torilor şi tehnicienilor. Insă la duşa, Victor Tânăsele, Inima
ridicării nivelului muncii de mina Petrila multe din aceste Sîrbu şi alţii, au vorbit despre 3.000 lei. Pe locul doi s-au clasat bri­ Sînt plin de admiraţie pentru şef al operei R.S.S, Azerbaidje- cală şi scenică",
partid. propuneri sînt respinse. Tov. felul cum s-a desfăşurat învă- găzile de tineret din sectoarele elec­
Constantin Cenuşe, şeful exploa­ ţămîntul de partid şi munca
S-a luat poziţie critică faţă tării şi tov. inginer Nicolae Ma- culturală. tromecanice ale minelor Petrila şi
de anumite lipsuri ce se mani­ nole mai au obiceiul de a nu
festă încă în activitatea politică ţine cont de părerea muncitori­ In anul şcolar trecut, peste Aninoasa, iar pe locul trei — bri­ „Ajutorul sovietic ests ajutorul unui adevărat prieten'1
şi economică, s-au făcut propu­ lor şi chiar a inginerilor mai ti­ 2 0 0 membri şi candidaţi de par­ găzile de tineret din sectorul I al
neri valoroase menite să ducă neri, subapreciindu-i, din oare tid au rămas în afara învăţă-
la îmbunătăţirea muncii. mîntului de partid. Frecvenţa la minei Uricani, revenindu-le cîte 2.500 DELHI (Agerpres). — In­ prezent de India cu Statele U- mite în baza acordului nu sînt
cercuri şi cursuri a atins abia lei şi respectiv 2.000 lei. tr-un articol de fond consacrat nite şi alte ţări occidentale. suficiente pentru terminarea pro­
Problemele de producţie cauză aceştia rar şi cu multă ti­ 30-35 la sută. Vinovat de acea­ acordului de colaborare încheiat iectelor, Uniunea Sovietică este
în centrul preocupărilor miditate mai ridică anumite pro­ stă situaţie se face în primul Mai multe produse recent între Uniunea Sovietică Este important, arată ziarul, gata să acorde noi credite.
bleme. rînd tov. Alexandru Frunză, fost de larg consum . şi India pentru construirea în nu numai faptul că creditul so­
activist al comitetului de partid, India a unor întreprinderi in­ vietic este acordat cu o dobîndă Ajutorul sovietic, subliniază
Rezultatele bune obţinute în Toate acestea au fost criti­ care răspundea de problemele In primele trei trimestre ale aces­ dustriale şi acordarea de credit, mai mică ci şi faptul că Uniu­ ziarul, este ajutorul unui ade­
îndeplinirea sarcinilor planului cate în conferinţă şi s-au făcut muncii de propagandă şi agita­ tui an întreprinderile din cadru! Mi­ ziarul „Svaminata" scrie că a- nea Sovietică nu va cere amor­ vărat prieten acordat pentru
de producţie, se datoresc în cea propuneri noului comitet de a ţie. Preocupat de interese perso­ nisterului Industriei Bunurilor de Con­ cest acord se deosebeşte de toa­ tizarea acestui credit în perioa­ transformarea Indiei slab dez­
mai mare parte faptului că or­ lupta pentru înlăturarea lor, nale, el n-a dat importanţă sum au îndeplinit planul producţiei te celelalte acorduri cu privire da îndeplinirii celui de-al doilea voltate într-o înaintată putere
ganizaţiile de partid de la mina pentru ridicarea nivelului mun­ muncii încredinţate, era rupt de globale în proporţie de 105,8 la sută. la împrumut încheiate- pînă în plan cincinal. Mai mult, dacă înfloritoare cu o dezvoltată in­
Petrila s-au ocupat îndeaproape cii. realitate. In cursul anului a in­ se va constata că fondurile pri­ dustrie constructoare de maşini.
de această problemă, comuniş­ trat doar de 3-4 ori în mină, n-a
tii au fost însufleţitorii întrece­ Discutarea problemelor de controlat felul cum se desfă­ A sporit rentabilitatea unităţilor in­
rii socialiste. producţie în spirit critic şi auto­ şoară activitatea cercurilor şi
critic, a arătat că membrii de cursurilor învăţămîntului de dustriale, iar beneficiile peste plan au Conferinţa femeilor din întreaga Ungarie
In conferinţa de partid s-a a- partid de la mina Petrila sînt partid. Mai mult, în zilele de fost mai mari.
rătat că mulţi membri de par­ hotărîţi să obţină realizări şi îmvăţămînt el reţinea pe cursanţi
tid ca tov. Peter Moise, Kobedi mai mari în producţie, să dea pentru anumite treburi, împiedi- întreprinderile din acest minister BUDAPESTA (Agerpres). — cată de Consiliul Central al fe- mişcării internaţionale :a femei-
Adalbert, Bartha Francisc, şefi patriei tot mai mult cărbune. cîmdu-i astfel să participe la în­ au realizat în aceeaşi perioadă bene­ MTI anunţă : La Budapesta meilor ungare. Conferinţa dis- lor şi al apărării păcii, precum
văţământ. ficii peste plan în valoare de s-ia deschis conferinţa femeilor cută sarcinile care stau în faţa şi probleme legate de educarea
54.565.000 lei. din uvreaga Ungarie, convo- femeilor ungare în domeniul copiilor în şcoală şi familie, etc.
Comitetul de partid a tolerat
această comportare a tov. Frun­ Fabricile din industria de pielărie
ză deşi ea a contribuit la slăbi­
rea muncii de educare. Nefiind şi încălţăminte au întrecut beneficiile
traşi la răspundere, unii membri
de brigadă, Berea Ştefan, Buciu­ Pentru un nivel de partid ca tov. Ştefan Mihai, planificate cu 15.719.000 lei, iar cele
m-an Nicolae, tehnicieni şi mulţi tot mai înalt al muncii considerau că e suficient să îşi
alţii, au muncit conştiincios şi îndeplinească sarcinile în pro­ Rebe! iuni în nudul trupelor de beduini iordanienidin sectorul lină şi mătase cu peste
ducţie, fără a mai învăţa, sau
au constituit un exemplu demn de partid ,a participa la activitatea orga­ 12.800.000 lei. CAIRO (Agerpres). — Pos­ pînă acum ca fiind credincioase cat în trecut generalul englez
de urmat pentru întregul colec­ nizaţiei de bază. Cele mai mari sume realizate drept tul de radio Cairo relatează că regimului actual au refuzat să Glubb Paşa. După cum rela­
în ultimele zile an avut loc re­ tragă în manifestanţi. tează postul de radio Cairo, a-
tiv. Din conferinţă a reieşit că or­ Munca culturală care ar pu­ beneficii peste plan în industria ali­ beliuni în rîndul trupelor de taşatul militar al S.U'.A. este
tea să aibe un rol important în mentară le-au obţinut fabricile de ulei beduini iordanieni care au fost Pe de altă parte, observato­ acela oare conduce de fapt toate
Comitetul de partid a analizat ganizaţiile de Dartid de la mina educarea oamenilor, nu este la şi de produse zaharoase. folosite pentru reprimarea ma­ rul din Iordania afirmă că ata­ operaţiunile de represiune împo-
nivelul cerut. De multă vreme nifestaţiilor refugiaţilor palesti­ triva poporului -iordanian
de mai multe ori activitatea con­ Petrila şi-au îmbunătăţit simţi­ se încearcă înjghebarea unor Sume importante din beneficiile pes­ nieni din Iordania. Ştirea rela­ şatul militar american la Aman
formaţiuni artistico-culturale pu­ te plan au fost repartizate fondului tează că unele unităţi ale aces­ a preluat rolul pe oare l-a ju-
ducerii tehnico-administrative a tor activitatea. Ele îşi îndepli­ ternice, însă pînă acum s-a fă­ întreprinderii, iar altele au fost văr­ tor trupe care erau considerate
cut prea puţin. sate. la bugetele sfaturilor populare
minei şi a luat hotărîri impor­ nesc cu mai mult succes rolul regionale sau orăşeneşti pentru ac­
Conferinţa de partid de la ţiuni gospodăreşti.
tante pentru îmbunătăţirea mun­ ce-1 au. Adunările generale ale mina Petrila a ales noul comi­
tet de partid, din care fac par­ (Agerpres).
cii. De asemenea în adunările organizaţiilor de bază se pregă­ te cei mai buni comunişti. Ea PE SCURT
a scos în evidenţă hotărîrea tu­
generale ale organizaţiilor de tesc temeinic, în ele se discută turor membrilor de partid de a
lupta pentru întărirea continuă
bază din sectoarele I, III, IV, s-au cele mai importante probleme. a muncii de partid, pentru ridi­
carea ei la nivelul cerut de sar-
dezbătut probleme legate de A crescut şi gradul de conş­ cinile puse de construcţia socia- ? Ziarul ,,'Keni Sab,ah“ rela­ te domeniile industriei şi agri­
listă. tează că Iranul şi Turcia au
creşterea productivităţii muncii tiinţă al membrilor şi candidaţi­ Jurca -bacin-aîmbătrînit încă! încheiat o înţelegere în privin­ culturii. "!
p- UNGUR ţa conductelor de petrol ce ur­
şi reducerea preţului de cost. lor de partid. Mulţi dintre aceş­ mează a fi construite pe terito­
riul Turciei. Instalaţiile vor fi
Deşi s-au obţinut unele rezul­ tia, cum sînt tov. Vasile Sido- terminate în doi ani. Ele vor A Problema unei întâlniri în­
avea o lungime de 1.500 km. tre preşedintele Tunisiei, Ha-
tate bune în procesul de produc­ rov, Gheorghe Neagu, Petru Ciu­ (Urmare din pag. l-a ) uşoare. De puţin timp i s-a încre- Instalaţiile vor avea o capaci­ bib Bourghiba, cu regele Maro­
tate de transport între 20—-30 cului Mohammed al V-lea, a
ţie, conferinţa a apreciat că la percă, se străduiesc să ducă la ------------------------ '— dinţatdeschiderea unui mare fron- milioane de tone anual.
fost rezolvată în mod pozitiv,
mina Petrila sînt posibilităţi de îndeplinire sarcinile ce le sînt Jurca-baci după eliberare. Ca şef de tal. Cît de anevoioasă a fost a-
întâlnirea a fost fixată pentru
a da şi mai mult cărbune şi la încredinţate. brigadă, de ani în şir, Jurca-baci şi ceastălucrare e greu dedescris. Dar
21 noiembrie la Rabat. Se pre­
un preţ lot mai ieftin. Majoritatea tovarăşilor oare ai săi ortaci au trimis tinerei noa- abatajul tot a fost deschis,

Tov. Iuliu Somogy, Vasile Si- au participat la discuţii au vor­ stre industrii mii şi mii de tone de Jurca-baci se simte încă în pleni-

dorov, Eugen Kuţi şi alţi mi­ bit despre necesitatea îmbună­ cărbune. Cîţiva ani a fost ridicat tudinea forţei sale. Cu tot argintul .,

neri fruntaşi au criticat anumite tăţirii muncii de partid, a întă­ la gradul de ştaigăr, dar gîndul de <=e-i albeştepe nesimţite tîmplele, se } supune că la tratative vor par­
la brigadă nu-1 putea părăsi nici- simte încă tînăr, deşi pînă la pen- , ir Un amplu reportaj în le­ ticipa reprezentanţi algerieni.
lipsuri care împiedică desfăşura­ ririi disciplinei. Au fost criticaţi cum. li intrase prea mult în sînge s 'e ma> are doar 2 ani. Şi pentru T gătură cu situaţia economică a ,,

rea unei munci m.ai rodnice. Ast­ aspru unii membri de partid ca

fel, unii tehnicieni şi ingineri tov. Iosif Şereş, Pamfil Crainic, insulelor greceşti Dodecanez. 3

nu-şi fac datoria, nu-şi îndepli­ Ioan Bulogia, Francisc Domo- mineritul cărbunelui. Nu se putea o- munca sa asiduă’ P ™ e r e n tă , el publicat în ziarul „Vradini" \

nesc pe deplin rolul care-1 au coş, care nu participă la acti­ bişnui cu viaţa de tehnician, deşi la Prime?te 0 dreaPtâ răsP,ata“- echiva‘ subliniază succesele realizate 5 „La sanatoriul T. B. C.
de economia insulelor după e- g Brad este vacant postul de
În îndrumarea muncii brigăzilor vitatea organizaţiilor de bază, drept vorbind cunoştea bine noua ,entă în mii de ]ei ,unar- din care liberarea lor de sub dominaţia 8 electrician mecanic de la
. ,, , poate să trăiască fericit. Ar fi de britanică şi pînă astăzi. Datele a staţia de pompare. Salariul
de mineri. Printre aceştia sînt nu duc la îndeplinire sarcinile ‘profesie......I.n...t.r..-.o.....b..u..n...a.....z..i....a....c. erut d„in pri.sos sa spunem ca„ „in casa l,ui. are

tov. Zoitan Pop, Rudolf Latku- primite. Chiar unii membri ai nou o Ab„ri&gad.a„ .şi la br&igada a ra- m„ ob, .i.la. noua.,.radio, , haine, cum n-a

lic, Ioan Benea şi alţii. comitetului oa tov. Ana Moţec, mas p1ina ast,azi. avut, ni.ci.od,ată el şi familia sa. prezentate în reportaj scot în 2 lunar tarifar este de 600 lei

Conducerea minei a neglijat Ioan Fila, n-;au muncit suficient Pe graficul minei, în dreptul bri- Acum 32 de ani, plăpîndul tinerel relief faptul că Dodeoanezul, î plus 139 spor de periclitate.
găzii lui Jurca-baci, niciodată nu a- plecat în lume după o coajă de pîi- din 1946 şi pînă în 1957, ia 2 Se acordă locuinţă la staţia
efectuarea din timp a lucrărilor pentru a justifica încrederea ce pare la sfîrşitul lunii semnul minus, ne_ nici nu visa ziie!e însorjţe de obţinut succese deosebite în toa- \ de pompare".

de întreţinere a unor galerii. La le-a fost acordată. L deşi nu lucrează în locurile cele mai azi. OBaBaDBL'UBnanianîinoBcnnnEiDBanEuaiaar.jiu^i

fel nu s-a dat atenţia cuvenită Lucrările conferinţei au sub-

lucrărilor de Investiţii, pregăti­ liniat faptul că munca de pri-

rii de noi locuri de muncă. mire în partid poate fi îmbună-

Fabricarea cocsului metalurgic re­ Fabricarea cocsului metalurgic lianţi (rezidii de petrol, bitumuri şi
prezintă un factor deosebit de .im­ smoale diferite) duc la o reducere
portant atît pentru dezvoltarea side­ din cărbuni indigeni a conţinutului în cenuşe şi sulf din
rurgiei în procesul elaborării fonte­ cocs şi la o ridicare a rezistenţei lui
lor în furnal înalt, cît şi prin produ­ vederea asigurării unui mers ritmic Conf. Ing. D. C. TRAUŞANU sificare, cărbunii bruni necodsifica- mecanice. 5 AZI şi MÎINt,, ultimele zi !e în oare se mai pot cumpăra
sele chimice obţinute în procesul de al furnalelor înalte, deoarece realiza­ de la Institutul de mine bili de Raşa cu un conţinut de sulf \ bileite pentru tragerea de vineri.
cocsificare a cărbunilor. rea unor indici superiori de folosire organic de 10— 12 la sută, amestecînd O problemă care va trebui să con­
a volumului util al furnalelor depin­ „Gh. Gheorghiu-Dej" Petroşani în şarjele cu acest sort şi un adaus stituie preocupare de bază, o consti­ feMfPh * r?L ewtft ... .
In furnal, cocsul serveşte atît ca de de calitatea lui, adică de rezis­ de huilă grasă. tuie şi valorificarea prin brichetare a îJ M a St, CiVOSCOi
elemen’ de bază în reducerea mine­ tenţa mecanică, conţinutul în cenuşă are o influenţă extrem de defavora­ minereurilor mărunte şi îndeosebi a «tip» f s ’ltfNZARO dop
reurilor de fier, cît şi ca combustibil şi sulf. bilă asupra calităţii fontei elaborate Procedee în două trepte cu o semi- concentratelor prăfoase de minereuri tl.tr.
pentru obţinerea reacţiilor termofizice în furnale. Astfel, o creştere a con­ cocsificare şi brichetare în prima de fier, rezultate atît de ia prepara­ 9 -« sn & sa H y c A
şi chimice necesare procesului elabo­ Datorită eforturilor susţinute ale ţinutului de sulf cu peste 1,8 la sută, treaptă şi o cocsificare în treapta a rea minereurilor, cît şi a prafului din ’
rării fontelor. Consumul de cocs se eocsarilor hunedoreni, îndeosebi a ce­ pentru fiecare 0,1 la sută, în plus doua, sînt folosite în R .P. Ungară, furnalele înalte, servind pentru fabri­
ridică în general la cca. 1 tonă de lor de la secţiile de pregătirea căr­ consumul de cocs creşte cu 2 la sută, Polonia, Australia, S.U.A., etc. Şi la carea fero-cocsului din cărbuni necoc­ OFiflA1*
cocs tehnic pentru elaborarea unei to­ bunilor şi a încălzirii cuptoarelor de iar productivitatea furnalului scade cu noi se fac încercări cu cărbuni indi­ sificabili cruzi, în amestec adăugîndu-
ne de fontă. Producţia industriei coc- cocsificare, rezistenţa mecanică a coc­ 2,5 la sută, ceea ce denotă că o ze­ geni, şi rezultatele sînt bune. se şi procente reduse de cocs de pe­ - D L C A L / T A T S ScyuZ<li&cxA*Xs
so-chimice în ţările lagărului socia­ sului metalurgic produs, a crescut suc­ cime de procent de sulf în plus, are trol, precum şi lianţi de provenienţă
list creşte şi se dezvoltă din ce în ce cesiv de la 238 kg (media din dec. acelaşi efect ca un procent de ce­ Minele şi preparaţiile de cărbune diferită. Punerea la punct a acestei S ’# 0&
mai mult, constituind o bază pu­ 1955) la 280—298 kg. nuşă, deoarece trebuie mărit consu­ vor trebui să asigure livrare de huile reţete în faza pilot şi semi-industrială,
ternică pentru dezvoltarea industriei mul de zgură bazică, deci cantităţile îmbogăţite prin spălare, în limitele va valorifica economic cleşeurile pră­ D C Virvtr&rKE
grele. îmbunătăţirea cocsificării necesită de fondanţi şi cocs încărcate în fur­ indicate de stasurile şi normele în foase de minereuri de fier printr-o
însă şi rezolvarea măcinării cărbu­ nal. vigoare, cu grosimea minimă în mm metodă de înaltă productivitate. tO *
Actualmente, un sfert din producţia nelui sub 3 mm, în proporţie de a stratului plastic, pentru ca procentul u AL fr-i
de huilă şi cărbuni cocsificabili este 95—97 la sută. De asemenea, granu- Una din problemele centrale ale si­ de cenuşă să scadă sub 12,5 la sută Traducerea în viaţă a hotărîrilor
carbonizată, atît datorită necesităţilor laţia reţetei Lupeni de 84% 160/oi derurgiei noastre o constituie micşo­ (de dorit ar fi maximum 8 la sută partidului şi guvernului privind mă­ K4.ST
de cocs metalurgic1, cît şi cerinţelor semicocs, Petrila, Aninoasa, Lonea, va rarea conţinutului de sulf în cocs, ca­ cenuşă în substanţa uscată), reduce­ rirea şi îmbunătăţirea continuă a ca­
industriei chimice şi de gaze care trebui să fie cuprinsă în limitele re în cocsul de Hunedoara este foarte rea conţinutului de sulf trebuind să lităţii producţiei siderurgice, reduce­
cresc într-un ritm rapid. Industria 0—3 mm, pentru a obţine un produs ridicat faţă de cocsul importat. Pro­ ajungă în cărbuni de la 2 la sută rea preţului de cost şi ridicarea pro­
cccso-chimică clasică foloseşte pentru corespunzător. ducerea unei tone de fontă cu cocs la sub 1,5 la sută. De asemenea va ductivităţii furnalelor înalte, îl con­
fabricarea cocsului metalurgic, huilele din Hunedoara, comparativ cu cocs trebui sporită şi producţia semicoc- stituie reducerea actualelor consumuri
cocsificabile cu capacităţi de agluti­ Lupta eocsarilor de a doza şi mă- importat, este mai scumpă cu cca. sului de Călan şi Petrila, cu un con­ specifice de cocs tehnic. Introducerea
nare optime. Epuizarea relativă a stra- cina cît mai fin şarja, trebuie aju­ 25 la sută. ţinut redus şi constant de materii unui regim sever de economii şi în­
telor de huile clasice cocsificabile a- tată şi de instalaţia de spălare de volatile de cca. 14— 15 la sută. locuirea actualelor consumuri specifice
proape îri toate ţările precum şi lipsa la Lupeni a Combinatului carbonifer Reducerea din cocsul de Hunedoa­ cu norme tehnico-econoniice mobili­
lor, impune folosirea huilelor cu ca­ Valea Jiului, care să livreze cărbuni ra atît a cenuşei cît şi a sulfului, se Studierea diverselor metode pentru zatoare şi calculate pe baze ştiinţi­
pacităţi slabe de aglutinare, sau chiar cu o granulaţie sub 30 mm, şi cu o poate face printr-o preparare selecti­ obţinerea unui cocs metalurgic fără fice, necesită folosirea unui cocs de
lipsite complet de capacitatea de aglu- umiditate nu mai mare de 8 la sută, vă şi o spălare mai avansată a căr­ tratament termic prealabil cocsificării calitate superioară, cu o rezistenţă
t :nare, deci utilizarea cărbunilor im­ pentru ca măcinarea să fie mai u- bunilor livraţi de Combinatul carbo­ şi cu tratament termic, cu, şi fără bri­ mecanică mai mare şi un conţinut
proprii cocsificării. şoară şi să rezulte grăunţe mai fine. nifer Valea Jiului. chetare, ar trebui să constituie o redus de cenuşă şi sulf.
Uniformitatea cocsului depinde de problemă centrală de studii şi cerce-'
Baza de materii prime a uzinei calitatea cărbunilor spălaţi livraţi. In Republica Democrată Germană, tari, precum şi încercări în faza pilot Cocsarii şi siderurgiştii hunedoreni
cocso-chimice Hunedoara o constituie începînd din anul 1949, s-a început şi semi-industrială. cer cadrelor didactice din învăţămîn-
bazinul carbonifer al Văii Jiului, cu Conţinutul de cenuşă al cocsului fabricarea cocsului metalurgic din tul superior şi institutelor de cerce­
huilele tinere din partea vestică a din Hunedoara, este cu 2 la sută cărbuni bruni necocsificabili, obţinîn- Conţinutul ridicat de cenuşă şi sulf tări ştiinţifice, găsirea de metode noi
zăcămîntului de la Petrila, Aninoasa, mai mare faţă de cel importat, in- du-se limitele admisibile de cenuşă şi în cocsul indigen, necesită luarea u- de sortare, spălare şi cocsificare, ca­
Lonea, precum şi sortarea prin spă­ fluenţînd mersul procesului în furnalul sulf printr-o măcinare, uscare şi coc­ nor măsuri speciale de desulfurare a re să îmbunătăţească radical calitatea
lare a cărbunilor bruni huiloşi din înalt prin mărirea consumului de sificare menajată a brichetelor utili­ fontei de către furnaiişti, prin mări­ cocsului.
estul zăcămîntului de la Lupeni şi cocs tehnic1 cu 2 la sută, sau cca. zate. Rezultate bune a obţinut şi R.P.F. rea bazicităţii zgurii.
Uricani. Uzina cocso-chimică de la 45 kg la tona de fontă, scăzînd şi Iugoslavia utilizînd pentru fabricarea Uzina cocso-chimică din Hunedoa­
Hunedoara produce cocsul metalurgic productivitatea furnalului cu 2,5 la cocsului metalurgic în pro,c.es.ul de coc­ Utilizarea în şarjele de brichetare, ra constituie un pas important în in­
din huilele de gaz din Valea Jiului, sută. Şi conţinutul de sulf din cocs a cărbunilor cruzi necocsificabili, cu troducerea tehnicii noi în ţara noastră,
degresate cu 14—18 la sută semicocs. o granulometrie sub 3 mm, cu diverşi lărgindu-se baza aprovizionării tehni-
Cocsul metalurgic pentru furnale tre­ co-materialc a siderurgiei şi metalur­
buie să posede un complex de pro­ giei cu cocs metalurgic produs din
prietăţi fizico-chimice şi raecagjce, în cărbunii indigeni improprii cocsificării.