Page 68 - 1957-11

Pag. 2
Muncitorii participă
la conducerea producţiei ş i t e h n i c a s o v i e t i c ăO dată pe săptămînă, lucră­ ingineri şi conducători de direc­
torii fiecărui sector ial uzinei de ţii pe ramuri, din componenţa
tractoare din Minsk, iar o dată consiliului tehnico-economîc • al
sau de două ori pe lună — co­ Consiliului economiei naţionale
lectivele secţiilor întreprinderii din Bielorusia fac parte şi ino­
discută în cadrul adunărilor lor vatori în producţie. Aceştia par­
masurile în vederea îmbunătă­ ticipă la rezervarea unor pro­
ţirii organizării muncii, reduce­ bleme care au o mare însemnă­
rii consumului de materii pri­ tate pentru întreaga industrie- şi
me, diferite probleme privind
mecanizarea şi automatizarea
etc. Data şi ordinea de zi a a-
dunărilor este anunţată munci­
torilor din timp, ceea ce permite
fiecăruia din ei să reflecteze a-
supra problemelor supuse discu­
ţiilor şi să prezinte propuneri.
Anul acesta la adunările sec­
ţiei prese au fost prezentate
peste 1 0 0 de propuneri de ino­
vaţii, prin aplicarea cărora s-au
realizat economii în valoare de
peste 800.000 de ruble. Munci­
torii din secţia de tractoare nr. 2
au elaborat un complex de mă­
suri care permit sporirea capa­
cităţilor de producţie şi realiza­
rea de economii în valoare de
3.000.000 de ruble.
La adunările muncitorilor par­
ticipă în mod obligatoriu repre­
zentanţi ai administraţiei. Acea­
sta contribuie la rezolvarea ra­
pidă a unor probleme legate, în
special, de nevoile de trai ale
muncitorilor.
Anul acesta, de pildă, munci­
torii au hotărît să desfăşoare
construcţia de locuinţe 'cu forte
proprii. In urma discutării în
comun a acestei probleme, lucră­
torii uzinei au hotărît să desfă­
şoare întrecerea pentru econo­
mia de materii prime, iar direc­
ţia a hotărît ca mijloacele eco­
nomisite pe această cale să fie
predate colectivelor care desfă­
şoară construcţia de locuinţe.
Există şi alte forme, de parti­
cipare a muncitorilor la condu­
cerea producţiei. Astfel, inova­
torii fruntaşi sînt incluşi între
membrii consilb.dui tehnic al în­
treprinde;.'!', In afară de aceasta,
administraţia întreprinderii or­
ganizează în mod periodic o tre­
cere în revistă a activităţii di­
feritelor sectoare — tehnica se­
curităţii muncii, învăţămîntul
cadrelor, mecanizarea, asistenţa
medicală etc. Majoritatea mem­
brilor comisiilor constituite în
acest scop sînt muncitori. Fap­
tul că ei cunosc nevoile colec­
tivului le permite să scoată mai
bine la iveală lipsurile existente
şi să le remedieze. Anul acesta,
printre altele, pe această oale la
uzină a fost îmbunătăţită activi­
tatea cantinelor, a fost introdu­
să o nornrare mai elastică a
muncii» a fost lărgită reţeaua
învăţămihtului tehnic de pro­
ducţie, au fost deschise noi in­
stituţii social-culturale.
Alături de oameni de ştiinţă,
Amestecurile organo-minera- $
le pentru culturile ele toamnă |
se introduc de obicei sub cul­
tiv a ta premergătoare însămin-
ţării, la adincimea la care se
îngroapă seminţele. Ingrăşă-
mintele nimeresc intr-un strat
umed şi saturat de aer, situat
aproape de suprafaţa pămîn-
tului, ceea ce are o influenţă
favorabilă asupra dezvoltării
microflorei utile din sol, iar
substanţele nutritive sini bine
asimilate de plante din pri­
mele zile ale creşterii lor. Se­
mănăturile de toamnă se dez­
voltă mai bine şi recolta lor
sporeşte.
Există insă întinderi însem­
nate de semănături de toamnă
unde se mai seamănă încă pe
pămint neîngrăşat. Mulţi şi-au
pus întrebarea: se pot oare
introduce amestecurile minera­
le şi composturile pe plantele
răsărite şi în timpul înfrăţirii
culturilor de toamnă ? încă în
1954 acad. T. D. Lîsenko, intr-o
convorbire cu agronomii, şi
colhoznicii, le-a recomandat ca
pe cîmpurile neîngrăşate, in-
săminţate cu culturi de toam­
nă, să se introducă un ames­
tec organo-mineral pe plantele
răsărite sau in timpul înfrăţi­
rii lor, iar semănăturile neîn­
grăşate din toamnă sa fie în­
grăşate suplimentar primăva­
ra. Ingrăşarea suplimentară de
toamnă sau. de primăvară clă
rezultate bune.
Prima experienţă ştiinţifică raioanele sudice ale Tatariei şi
pentru stabilirea dalelor apli­ regiunii Gorki s-au convins
cării îngrăşămintelor a a- de foloasele îngrăşării premer­
rătat că ingrăşarea din timpul gătoare însăminţării plantelor
toamnei a culturilor de toam ­ ele toam nă cu amestecuri or­
nă cu amestecuri organo-mine- gano-minerale pe solurile •de
economie a republicii.
Planificarea producţiei se face
în prezent de jos în sus. Toate
problemele legate de dezvolta­
rea fiecărei ramuri industriale
se discută iniţial în secţii şi pe
sectoare, iar propunerile oame­
nilor muncii primite în urma a-
cestor discuţii sînt incluse ca
parte integrantă-în planul gene­
ral al economiei naţionale.
Astfel, muncitorii uzinei de
tractoare din Minsk s-au pro­
nunţat pentru specializarea în­
treprinderii lor în producţia nu­
mai de tractoare agricole. Pro­
punerea lor a fost adoptată. In
prezent de producţia de trac­
toare pentru industria forestie­
ră, care se fabricau înainte în a-
ceastă uzină, se ocupă alte în­
treprinderi. Ca urmare, în 1960
producţia de tractoare „Belo-
rus“ va creşte aproximativ de 5
ori în comparaţie cu 1955.
In cadrul Anului Geofizic Internaţional în R.S.S. Turkmenă se fac
cercetări în laboratorul de astrofizica al Institutului pentru a se observa
zi şi noapte fenomenul căderii meteorilor. Concomitent, este fotografiata
şi căderea meteorilor. Este în curs de instalare un laborator astrofotometric
care va studia proprietăţile fizice şi chimice ale straturilor superioare ale
atmosferei. o
IN FOTO: Colaboratorul ştiinţific I. Zinov înregistrează starea iono-
sferei.
rale sau cu composturi, deşi
este mai puţin eficace decit a-
p'.icarea ingrăşârii suplim en­
tare înainte de semănat, între­
ce totuşi considerabil în ce
priveşte eficacitatea, ingrăşa­
rea de primăvară cu aceleaşi
îngrăşăminte. Aşa dar, dacă
este raţional ca îngrăşământe-
le organice şi minerale acu­
mulate în timpul primăverii şi
verii să fie aplicate sub formă
de amestecuri sau de compos­
turi sub cultiuaţia premergă­
toare însăminţării culturilor de
toamnă, îngrăşăminiele acu­
mulate în august şi septem­
brie trebuie să fie aplicate
sub formă de amestecuri sau
de composturi tot în timpul
toamnei şi să nu se amine a-
plicarea lor pînă în primă­
vară.
Este recomandabil ca ingră­
şarea suplimentară de toamnă
a culturilor de toamnă să se
facă nu numai pe pămînturile
podzolice şi pe solurile cenuşii
podzolice, ci şi pe cernoziomu­
rile degradate şi cele obiş­
nuite.
Instituţiile ştiinţifice şi col­ bune rezultate şi se pot aştep­
hozurile din Ucraina, din zona
centrală cu cernoziom şi din
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 912
5S^2a*^5i
Noutăţi din ştiinţa
Turbine cu gaze de mare nea motor a turbinelor cu abur fo­ mobilă şi activă îneît ea elimină
rentabilitate losite Ia trenuri — centrale electri­ peste 4,5 kg sulf de la fiecare tonă ;
ce va permite reducerea suprafeţei de fontă. In aceasta rămîn doar ,
La uzina constructoare de maşini ocupate de agregate, precum şi mic­ 3 5 0 -4 0 0 g sulf.
„Lenin“ de pe Neva, din Leningrad, şorarea de Ia 10 la 4 a numărului Datorită acestui regim de func- i
s-au realizat turbine ru gaze de ma­ vagoanelor unui asemenea tren. O ţionare a furnalului durata unei şar-
re rentabilitate. A fo st încercat cu alta instalaţie asemănătoare, care jg s-a redus cu 2-3 ore.
succes un agregat experimental ac­ va consuma combustibil lichid sau Un furnal cu răcire
ţionat de un generator de 6.000 kw, gaze naturale, va fi folosită la cen­ prin evaporare
care" în mod practic nu necesită
combustibil deoarece sînt folosite re- tralele electrice stabile.
zidurile gazoase provenite din pro­
ducţia metalurgică. Noi metode La uzina siderurgică din Stalino La mina „Teatralnîi" din regiunea Primorsk, lucrează o brigadă de mi­
a fost pus în aplicare pentru prima neri care şi-a luat angajamentul să sape în anul 1957, 1.000 de m liniar
Se află în curs de construcţie pri­ de îmbunătăţire oară în practica mondială principiul din galeria de mină „Komsomolskaia" formată din roci tari.
mul Iot experimental de agregate cu a calităţii fontei răcirii prin evaporare. Acest sistem
turbine cu gaze pentru pomparea IN FOTO: Minerul S. A. Abăturov (stînga) şi A. Voroviov la săpa­
gazelor naturale în conducta de ga­ La Combinatul siderurgic Magni- a fost realizat la noul furnal nr. 2 rea galeriei „Komsomolskaia".
ze Stavropol-Moscova. Folosirea noi­ togorsk se elaborează fontă care nu bis cu un volum de 1.033 mn. c., dat J
lor agregate va fi cu mult mai ren­ conţine decit 0,035—0,040 Ia sută în exploatare Ia această uzină. Sis- \
tabilă dccit cea a staţiilor de pom­ sulf. De obicei sulful pricinuieşte
pare actualmente in funcţiune. Tot­
odată prin aceleaşi conducte se va multe necazuri oţelarilor; pentru a îemi,î Pr'n evaporare, elaborat de i l€2Y©!f§rei Unici aeriene «Mic
putea debita în capitală un volum
de gaze de patru ori mai mare. Noi­ se elimina cantitatea infimă de 0,01 Serghei Andoniev, doctor în ştiinţe ş
le turbine cu gaze vor funcţiona pe
bază de gaze riâfurale, dezvoltînd o Ia sută din acest adaus vătămător tehnice, laureat al Premiului Lenin, ş Pînă în anul 1960 parcul de a- Serghei Iliuşin. O largă întrebuin­
putere utilă de 4.000 kw. sînt necesare 1,5—2 ore. Standarde­ funcţionează pe baza circulaţiei spon­ vioane al flotei aeriene civile a ţare au căpătat de asemenea avioa­
le unionale de stat tolerează prezen­ tane. U.R.S.S. va fi complotat cu noi a- nele concepute de Oleg Antonov şi
La uzină se studiază de asemenea ţa în fontă a numai 0,074 Ia sută vioane turboreactoare şi turbopropul­ helicopterele lui M. Mii. In compara­
fabricarea unor agregate de aceeaşi sulf. Furnaliştii din Magnitogorsk au Potrivit evaluărilor făcute, consu- soare de mare capacitate şi viteză. ţie cu nivelul antebelic, în 1956 zbo­
putere, care să funcţioneze cu mo­ La sfîrşitul anului trecut lungimea
torină. înlocuirea printr-un aseme- redus această cifră Ia minimum. In mul de apă pentru răcirea furnalu-' liniilor aeriene din Uniunea Sovie­ rul în tonokilometri a sporit de 15,5
tică a fost de aproximativ 347.000 km ori, iar numărul călătorilor transpor­
A'V'V—v/V' ¦ materialele încărcate în furnal la o iujf care este de obicei de 1.700' — de peste două ori mai mare decît taţi — de 8,8 ori (în primele nouă
în 1940, cînd U.R.S.S. se situase deja luni ale anului acesta au fost trans­
tonă de fontă revin numai 5 kg de m„ .c„. pe ora- , s„e„ reduce de pest,e ,1n0n0 ,¦ portaţi cu aproximativ 28 la sută mai
sulf. Specialiştii au stabilit un nou pe primul Ioc în lume în ce priveşte mulţi călători decît în tot cursul anu­
lui 1956).
regim de funcţionare a furnalului. de ori nu va 12’ 15 m'c- lungimea liniilor aeriene.
Ridicînd temperatura fontei şi a zgu- APa chimic pură exclude depunerea
rii, ei au mărit cantitatea de var şi de crustă care este dăunătoare, ceea'
magnezie introdusă în amestecul de ce va prelungi durata de serviciu a j
şarjă. Aceasta nu a redus capacita- agregatului. Economiile rezultate v o r ' In primii ani de după război trans­ In prezent avioanele aviaţiei civile
tea de producţie a agregatului, in totaliza 2.500.000 ruble anual la un \ porturile aeriene civile erau deservite a U.R.S.S. fac curse regulate în ca­
schimb se obţine o zgură atît de singur furnal. în .special de avioane de tip „Li-2“, iar pitalele- a 16 state. Lungimea liniilor
apoi „11-12“ şi „11-14“, proiectate de aeriene internaţionale a crescut de
cinci ori în comparaţie cu nivelul an­
'OOOOC^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'OOOOOO tebelic.
Aparatura medicală nouă De peste un an pe liniile flotei ae­
riene a U.R.S.S. circulă avioanele cu
In clinicile chirurgicale din lizat şi instrumentul denumit La institutul Central de Ro- reacţie pentru călători ,;Tu-104“ con­
Uniunea Sovietică se folosesc „Oglinda flexibilă". El se pre­ entgenologie şi Radiologie din cepute de Andrei Tupolev. Avioane
noi aparate şi instrumente de zintă ca o lopăţică subţire, exe­ Moscova a fost realizată şi se „Tu-104“ şi „Tu-104 A“ fac curse re­
prim rang cu ajutorul cărora se cutată dintr-un material special, foloseşte o nouă instalaţie ro­ gulate pe- liniile de mare trafic care
efectuează operaţii pe inimă, care se îndoaie uşor. Construc­ tativă de radioterapie. In acea­
vase sanguine mari şi plămîni. ţia oglinzii este în aşa fel exe­ stă instalaţie sînt mobile nu unesc Moscova cu Habarovsk, Ta.ş-
Aceste instrumente şi aparate cutată îneît în timpul operaţiei dispozitivele iradiante, ci fotoliul kenty Tbilisi, Pekin, Praga. In curînd
noi, realizate de specialişti so­ i se poate imprima orice formă. în care se află bolnavul. Dat aceste avioane vor deservi traseele
vietici, sînt larg apreciate atît fiind că fotoliul se roteşte cu o
de chirurgii sovietici cît şi de Un alt instrument realizat de viteză bine stabilită în faţa sur­ Taşkent-Novos ibirsk-H abarovsk, Mos-
cei străini. institut este un cuţit ou tăişuri sei de radiaţii radioactive, se cpva-Vtadivostok, precum şi Moscova-
extensibile, folosit la selecţiona­ reuşeşte să se iradieze tumoarea Copenhaga. In prezent transportul că­
Astfel colaboratorii Institutu­ rea valvulelor îngustate ale cor­ cu doza necesară de energie ra­ lătorilor şi mărfurilor de la frontie­
lui de cercetări pentru aparataj dului şi arterelor cardiace. diantă şi să se prevină vătă­
şi instrumentar chirurgical ex­ marea pielei datorită ionizării. rele'd e vest pînă la cele de est ale
perimental, în strînsă colaborare A fost .creată de asemenea o U.R.S.S. nu necesită mai mult de
cu eminenţi chirurgi sovietici — nouă spatulă, destinată operaţii­ Noul aparat este folosit la tra­ 10— 12 ore de zbor.
Aleksandr Bakulev, Aleksandr lor de amigdale. Un dispozitiv tamentul tumorilor maligne din
Vişnevski, Boris Petrovski şi special permite ca simultan cu cavitatea toracică. Au fost obţi­ In urnfătoarele luni pe liniile aerie­
alţi oameni de ştiinţă — au rea­ extirparea amigdalelor să se nute bune rezultate mai ales-în ne civile vor fi puse în circulaţie noi
lizat aparate pentru suturarea cauterizeze pana cu un dispozi­ tratamentul tumorilor la esofag. avioane turboreactoare şi turbopropul­
bronhiilor, pentru pansarea va­ tiv electric. soare de mare viteză. Pentru călători
selor pulmonare, pentru coase­ La institut va fi instalat în acestea sînt avioane realizate de Iliu­
rea auriculului inimii în cursul In total în ultimii cinci ani curînd un betatron care cu ajuto­ şin (cu 75—100 de locuri), Oleg An­
intervenţiilor intraeardiace. la institut au fost elaborate 45 rul unui dispozitiv special va tonov (cu 84 locuri), Andrei Tupolev
de prototipuri de aparate şi in­ emite raze X cu o energie de (cu 100 şi 170 de locuri). In afară
De un bun renume se bucură strumente medicale, destinate în de viteză şi capacitate mare, aceste
aparatul portativ care suturează special chirurgiei toracice. 25.000 MeV. Folosirea acestui a- maşini dispun de o rază de zbor cu
în mod automat vasele sanguine parat va permite să se reducă mult mai m.arc şi vor fi mai econo­
de diferite diametre. La institut continuă lucrările considerabil timpul necesar ira­ mice în exploatare.
pentru perfecţionarea continuă a dierii bolnavului şi să se tra­
La acelaşi institut a fost rea­ acestor instrumente, se pune la teze în mod mai eficace tumo­ Un colectiv condus de Andrei Tu­
punct fabricaţia lor în serie. polev a construit recent un nou lip
de avion turboreactor — „Tu-114“ cu
care eş- va putea ajunge de la Mos­
rile aflate în adîncul organis­ cova la Pekin, Rangoon sau New
mului ca, de pildă, tumorile ma­ York în 10—12 ore. Noul avion poate
M solurile obişnuite şi pe cerno­ ligne ale stomacului. transporta 170 de călători, iar în
cursele lungi 120 de călători. In că­
ziomurile carbonatate culturile IN FOTO: Intr-un institut de lătoriile cu caracter turistic în „Tu­
cosmetică din Moscova. Medicul li 4“ vor putea să încapă comod 220
<\f, u A• de toam nă se îngraşă cu a- Lidia Rozentul tratează o pacientă. de persoane. Cele mai moderne mij­
loace de navigaţie şi pilotare automa­
mestecuri organo-fosforice fără tă asigură avionului „Tu-114“ secu­
calcar. Amestecul de îngrăşă- ritatea zborului.
mînt pentru plantele de toam­
nă poate fi introdus toamna,
cu ajutorul unor semănători
de P. KRALIN, colaborator ştiinţific fie tot mai larg răspîndită in speciale de îngrăşăm inte tra­
principal al academiei unionale de practică. Amestecurile organo- se de tractoare pe roţi, sau se
ştiinţe agricole „V 1. Lenin“. minerale, amestecurile mine­ aduc pe cimp cu căruţele şi se
rale sau de diferite feluri ele împrăştie cu lopeţile fără a le
cernoziom. Pe cernoziomurile îngrăşăminte se folosesc în îngropa. Este mai potrivit ca
din regiunea Odesa, Institutul funcţie de starea semănăturilor, amestecurile minerale să se a-
unional de selecţie şi genetică de existenţa îngrăşămintelor plice din avion.
„T . D. Lîsenko“ a obţinut in şi a tehnicii necesare.
Cu cit ingrăşarea suplimen­
Ingrăşarea suplimentară de tară se face mai devreme în
1955 o recoltă de grîu de
toamnă semănat in ogor ne­ toamnă a culturilor de toam­ perioada vegetaţiei de toamnă
gru : fără îngrăşământ — 19 nă cu amestecuri organo-mine- , a semănăturilor, cu atît plan­
rale şi cu composturi trebuie tele se înrădăcinează şi se
chintale, prin introducerea a să se facă in primul rind pe dezvoltă mai bine.
două chintale de superfosfat — semănăturile făcute în ogor
23 de chintale a unui amestec ocupat, după premergătoare, Pe măsură ce se acumulea­
organo-mineral (trei tone gunoi altele decît in ogorul ocupat ză tot mai multe îngrăşăminte
dospit şi un chintal de super­ şi pe ogoare curate, care nu ingrăşarea suplimentară poate
fosfat) — 28 chintale de boa­ au fost îngrăşate înainte de fi continuată pînă toam na tir-
be la hectar. Exemple de felul însămînţare, mai ales pe cîm­ ziu. Ingrăşarea suplimentară
purile unde cu ocazia aratu­ făcută toamna tîrziu, atunci
acesta sînt numeroase. lui a fost întors la suprafaţă cînd vegetaţia culturilor de
In toate regiunile şi pe toa­ podzol albicios. Aceste semă­ toamnă se termină, va fi folo­
nături au deosebită nevoie de sită de plante primăvara de­
te solurile unde introducerea îngrăşare suplimentară. Pen­ vreme şi este apropiată in ce
amestecurilor şi composturilor tru ingrăşarea suplimentară priveşte eficacitatea ei de in­
s-a făcut sub cultivaţia pre­ de toamnă a culturilor de grăşarea de primăvară timpu­
mergătoare însăminţării, dă toamnă pe solurile podzolice
trebuie să se folosească ames­ rie. In afară de aceasta, ade­
ta rezultate bune şi de la 'in­ tecuri organo-minerale şi com­ seori se întirzie cu ingrăşarea
grăşarea suplimentară de posturi în aceleaşi doze ca şi
toamnă a culturilor de toamnă atunci cînd ele se introduc suplimentară de primăvară,
cu amestecuri organo-mine- ceea ce reduce considerabil e-
înainte de 'însăminţările de ficacitatea ei. Ingrăşarea su­
rale. primăvară, — cite 3—5 tone plimentară de toamnă înlătură
Propunerea academicianului la hectar. îngrăşăminiele mi­ acest neajuns şi micşorează
nerale azotoase nu se folosesc caracterul încordat al lucrări­
T. D. Lîsenko cu privire la in ­ lor agricole de primăvară.
grăşarea suplimentară a cul­
Ingrăşarea suplimentară de
turilor de toamnă cu amestecuri
organo-minerale in timpul
toamnei a contribuit la apa­ toamna la culturile de toamnă,
riţia în agricultură a unui nou pentru a nu slăbi plantele in toamnă cu amestecuri organo-
procedeu — ingrăşarea supli­ perioada iernării. Este mai bi­ minerale a culturilor d e’toam­
mentară de toamnă a culturi­ ne ca aceste îngrăşăminte să nă contribuie la sporirea re­
lor .de toamnă, care începe să fie introduse primăvara. Pe coltelor de cereale.