Page 69 - 1957-11

Nr. 912 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

icR fi'm icna

VIAŢA DE PARTID POŞTA Cri ptografie B e lş u g in « i i ® s® lor

Tot mai mulţi colectivişti şi întovărăşiţi REDACŢIEI ul/ ( Urmare din pag. l-a ) dividuali. Văzînd recoltele bogate, u-
nii şi-au spus că a fost o întîmplare,
se îndreaptă spre partid TOVARAŞA V1RG1N1CA DOBROTA V Dv / tllor creşte în raport cu munca în ori că anul a fost mănos. Dar recol­
- GURASADA. I gospodărie. Şi oamenii sînt convinşi tele bogate au fost obţinute an de an,,
Unde se m unceşte parte, periodic, cu tovarăşii din Popa ' şi Gheorghe Crişan. Re­ / pe deplin de lucrul acesta. Prima do­ la rind de la înfiinţarea gospodăriei,
activul fără de partid şi cu tinerii cent, un alt colectivist — tov. Propunerea de a se deschide în / vadă : majoritatea membrilor gospo­ şi lucrul acesta nu putea fi întîmplă-
cu sim ţ de răspundere utemişti s-au organizat conferin­ Marin Sîrbu — şi-a înaintat ce­ ziarul nostru rubrica „Organizaţiile dăriei au realizat numărul de zile tor. Aplicarea metodelor avansate în
ţe şi expuneri în legătură cu rerea de .a fi primit şi el în de tineret", care să apară cel puţin (4,4,2,5) muncă prevăzut în regulamentul de lucrarea pămîntului, folosirea mijloa­
Despre activitatea organiza­ calitatea de membru de partid, rîndul candidaţilor de partid. odată săptămînal, este bună. Urmea­ ordine interioară. Din rîndul acestora celor mecanizate au fost factorii de­
ţiei de bază de la gospodăria conducerea de către partid a o- ză a se studia titlul rubricii şi pa­ nu lipsesc Simion Keinz, Elisabeta terminanţi pentru realizarea sarcini­
agricolă din Ighiel s-iau scris perei de construcţie socialistă Se poate munci mai mult gina în care va apare Weiner, Mihai Schon şl alţii. lor de producţie sporită. De aceasta
multe cuvinte de laudă. Şi nu etc. De asemenea, în nenumăra­ s-au convins şi ţăranii mun­
întîmplălor. Aci se munceşte cu te rînduri aceştia au fost invi­ şi mai bine TOVARĂŞUL ION P1RVA - BRAD. Exemplul bun convinge citori cu gospodărie individua­
răspundere şi drept dovadă stau taţi să participe la adunările lă. Pe rind s-au hotărît să-şl
rezultatele obţinute. Iată numai generale deschise ale organiza­ E drept că şi organizaţia de Este rău că eleve ca : Florica Ba- îndoiala a ţinut în loc pe mulţi in- unească micile parcele de pămînt. ŞI
un exemplu : ţiei de bază. bază de la întovărăşirea agrico­ ianţ, Elena Mihăiescu, Ana Prodan, în Petreşti după exemplul gospodăriei
lă din comuna Vinţu de Jos a Rafila Neamţu şi Rodica Incău, din Redactori, robinete colective s-a creat o întovărăşire a-
Printre multiplele sarcini de Semnificativ e faptul că orga­ muncit într-o oarecare măsură clasa X-a de la liceul seral din Brad, gricolă. Ba mai mult, văzînd recoltele
care s-a ocupat organizaţia de nizaţia de bază nu a încetat să în direcţia primiră de noi can­ conturbă liniştea colegelor dornice de Ga să cunoşti exact întregul proces şi beneficii bogate ale colectiviştilor, într-o sin­
bază, a fost şi aceea de a-şi în­ muncească în această direcţie. didaţi şi membri de partid. To­ învăţătură. Vă rugăm a ne scrie şi în de fabricaţie al reductorilor de la Fa­ gură lună — octombrie — 6 familii
tări necontenit rîndurile. Dînd Tocmai acum se pregătesc dosa­ tuşi, faţă de posibilităţile exis­ viitor tratînd mai pe larg cauzele care brica chimică din Orăştie, trebuie să Mihai Popa, a contribuit mult la îm­ printre care Dengel Matyas, losif
importanţa cuvenită acestei pro­ rele colectivistelor Ileana Cos­ tente aci, rezultatele sînt nesa­ duc la situaţii asemănătoare, cît şi parcurgi toate atelierele unde se lu­ bunătăţirea reductorilor, atît de nece­ Tompas, Catarina Schon, Margareta
bleme deosebit de importante, tea şi Dochia David, care şi-au tisfăcătoare. Din numărul de rezultatele obţinute în urma măsurilor crează părţile acestora. Numai aşa sari fabricilor chimice din ţară.
organizaţia de bază a reuşit ca manifestat dorinţa de a fi şi ele 106 întovărăşiţi, orgamzaţia de de îndreptarea lucrurilor. vei putea înţelege ajungînd, la atelie­ Probstdorfer, Catarina Kellinger, Ro«
în acest an să primească în rîn­ primite în rîndurile candidaţilor bază (secretar Sabina Repede) rul de montaj, prin cîte mîini au tre­ Un alt produs de mare importanţă
durile candidaţilor de partid un de partid. nu a primit de la înfiinţarea în­ Cît priveşte cuvintele încrucişate, cut acele piese, pentru ca aici -să iasă fabricat aici, este robinetul de oţel, zina Miiler, au intrat în gospodăria
număr de cinci colectivişti din­ tovărăşirii decît un singur can­ pentru motivul că ele nu îndeplinesc un reductor gata pentru a fi întrebu­ necesar instalaţiilor noi de pol-icloru-ră
tre cei mai harnici, fruntaşi în Şi la gospodăria colectivă didat de partid. Slaba activitate condiţiunite cerute, nu se pot publica. inţat la diferite fabrici chimice din de vinii. Proiectat şi executat de co­ colectivă.
muncă, Nicolae Costea. Mihăi- desfăşurată în direcţia primirii Există prea multe pătrăţele negre şi, întreaga ţară. Colectivul fabricii, pînă lectivul tehnic al sectorului metalur­
lă Costea, Cornel David, Mihă- din M iceşti s-au obţinut de noi candidaţi este explicată pe alocuri, legate în şir. Abundenţa nu de mult, avea în faţă o grea sar­ gic ; robinetul este de bună calitate, Mai este cîte ceva
ilă Florea şi Ioan Samoilă, oa­ şi prin aceea că unii membri iniţialelor, cît şi numeroasele pre­ cină : trebuia să execute mai mulţi apreciat şi de conducerea Ministerului de făcut
meni oare au pus temelia înfiin­ rezultate scurtări, fac ca jocul să nu fie intere­ Industriei Chimice şi Petrolului. Des­
ţării colectivei. de partid nu înţeleg să-şi ducă sant. Pentru orientarea în viitor, să reductori de turaţie, cu o gamă de pre importanţa acestui produs, poate Gospodăria agricolă colectivă „O-
Nu de prea multă vreme, la se studieze revista „Rebus". reglare cît mai mare. Pentru reuşită, fi edificator faptul că aceşti robineţi gor nou" s-a dezvoltat bine într-o pe­
Metodele folosite de această Miceşti, raionul Alba, a luat la îndeplinire sarcinile ce le-au conducerea fabricii a luat o serie de pînă nu de mult erau importaţi. rioada relativ scurtă de la înfiinţa­
organizaţie de bază pentru a- fiinţă o gospodărie colectivă a- TOVARĂŞUL PROF. ION ILiESCU măsuri care au dus la o creştere în­ rea ei. Pe drumul care au pornit, co­
tragerea a cît mai mulţi colec­ gro-legumicolă. Cei care au fost încredinţate. E deajuns să - ORAŞTIE. semnată a producţiei. Printre măsu­ Dar, colectivul fabricii nu s-a mul­ lectiviştilor li se deschid noi perspec­
tivişti în partid nu sîmt deosebi­ luptat pentru înfiinţarea ei au rile luate în acest sens, merită a fi ţumit numai cu atît. El a trecut la tive a căror realizare, fără îndoială
te. Deosebită e însă perseveren­ fost fără îndoială, în primul amintim că unii membri' de par­ Esle interesantă şi lăudabilă iniţia­ realizarea robineţilor din fontă. Pri­ că le vor asigura venituri sporite.
ţa de oare au dat dovadă comu­ rind, comuniştii. îndrumaţi în­ tiva cadrelor didactice din Orăştie de scoase în evidenţă, printre altele, mele şarje turnate au dat rezultate Consiliul de conducere al G.A.C. cu­
niştii în îndrumarea atentă şi în deaproape de biroul organizaţiei tid ca Dionisie Ureche şi Avram a se întruni lunar în consfătuiri pe­ schimbarea procesului tehnologic de bune, procentul de rebut fiind de nu­
pregătirea celor 14 tovarăşi din de bază (secretar losif Rusu), dagogice. Aprecierile asupra conferin­ uzinare a reductorilor, îmbunătăţirea mai 0,5. S-a evidenţiat în mod deo­ noaşte sarcinile care îi stau în faţă
activul fără de par! 1,1 pentru a aceştia au desfăşurat încă de la Anghel, care, deşi au primit sar-' ţei „Cum se reflectă profesorul în con­ proiectelor de execuţie, operaţiile ce sebit colectivul tehnic al sectorului,
deveni candidaţi. A: a de pildă, ştiinţa elevilor" de prof. loachim se executau la unele maşini strangu­ şi de aceea acmri în preajma întocmirii
comuniştii Ioan Bădilă, Cornel început o muncă susţinută de cina să se ocupe îndeaproape de Robeanu, fiind pozitive şi totodată ac­ brigada de proiectare a fabricii şi e-
Florea, Nicolae Igna şi alţii, au tuale, ne-ar interesa un material mai late s-au trecut pe alte maşini mai chipele de turnători, conduse de comu­ unui nou pian de producţie a studiat
stat în nenumărate rînduri de întărire a vieţii de organizaţie, educarea unor întovărăşiţi şi de documentat, pe care l-am putea pu­ puţin încărcate. De aceste măsuri, s-a niştii Toma Lupţi şi Traian Ileaşă.
vorbă cu Nicolae Costea. Mihăi- blica în coloanele ziarului. ocupat întregul colectiv tehnico-ingi- cu minuţiozitate fiecare lucru în par­
lă Florea, Costea Mihăilă şi cu de atragerea celor mai buni co­ pregătirea acestora pentru a in­ neresc al sectorului, ajutat de către Tot în cursul anului 1957, !a ate­
ceilalţi colectivişti, lămurindu-f TOVARĂŞUL CH1RUŢA F1LARET - o serie de muncitori ca mentorii Ioan lierul de cazangerie al sectorului, s-au te. S-a orientat asupra dezvoltării şi
să înţeleagă ce înseamnă a fi lectivişti în rîndul candidaţilor tra în rîndurile candidaţilor de Bogdan, Franc isc Ciasar şi Gheorghe-
membru de partid şi cum tre­ SEBEŞ realizat o serie de instalaţii pentru lărgirii grădinii de legume şi zarza­
buie să muncească pentru a me­ de partid. Şi munca lor s-a do­ partid, totuşi, nu au făcut ni­ Rubeanu, strungarul Rudolf Sutler,
rita acest înalt titlu. Pe de altă vedit a nu fi zadarnică. In scur­ Felul în care este prezentat mate­ frezorul Ioan Şuteu şi de alţi tova­ fabrica de antibiotice*.* De asemenea, vaturi, asupra dezvoltării ramurilor a-
tă vreme, rîndurile organizaţiei mic. rialul „Curiozităţi în oraşul Sebeş", nu răşi din cadrul atelierului mecanic- s-au creat noi prototipuri pentru dez­
de bază au crescut. Au fost pri­ merge pentru pagina „Satiră şi u- maşini şi soulărie. Rezultatul ? Spre nexe — ferme de animale, oi, păsări
miţi în rîndul candidaţilor de Considerăm că faţă de astfel mor"; lipseşte din acest material toc­ voltarea industriei cauciucului, utilaje
partid colectiviştii Gheorghe mai partea umoristică. Apoi, în „Aşa etc. La fel s-a orientat şi asupra
de situaţie, atît instructorul te­ înţeleg unii democraţia" şi „Afecţiune
ritorial de partid, cît şi Comite­ construcţiilor în gospodărie. Şi cunos-
lui raional de partid Alba, vor
trebui să ia poziţie, să îndrume cindu-şi posibilităţile, aşa cum au re­
şi să ajute mai concret organi­
zaţia de bază în activitatea sa. zolvat obiective importante în anii
trecuţi, sigur că vor reaiiza şi pe ceie

pe care le vor prevedea in noul plan

Cooperatorii şi-au ales noul birou în puterea cuvîntului", lipseşte con­ deosebire de trecut, în ultimele luni pentru transportarea stufului în deltă de producţie.
aS organizafiei de- bază cretul. Legat de sala sportului din ale anului 1957, s-a reuşit să se fa­
Sebeş, trimiteţi redacţiei date mai a- brice 120 reductori lunar. etc. S-au evidenţiat în această muncă < L > <v> < ¦ * > <^>
mănuntite. *A
Controlorul de la atelierul mecanici
Saptămîna comuniştii din cadrul atelierului de V
economiei
cazangerie. , Y

Toate acestea le-ani putut observa fa fflun /ui îKcwtaUk

HAŢEG (de la subredacţia In schimb însă, alţi membri Adunarea generală a adoptat în timp ce am colindat împreună cu § o b m m moiTE s p o r n m k c r a a
'ffiaswAbe'seMfiitT i.\.rk7oubT~

noastră voluntară). de partid ca losif Kassler, tîm- o hotărîre, menită să ducă Ia tov. ing. Vasile Vasu, prin toate ate- 0

Zilele trecute, comuniştii şi plar, Alexandru Szacacs, ciz­ îmbunătăţirea continuă a mun­ Cu prilejul ,,Săptămînii eco­ C.E.C. se vor vinde în mod ex­ lierele sectorului metalurgic al Fabricii $

candidaţii de partid de La coope­ mar, Rudolf Ţapii, zidar şi alţii cii. Printre alte măsuri e pre­ nomiei", care se va sărbători cepţional la valoarea lor nomi­ chimice din Orăştie. Impresia lăsată '(
rativa meşteşugărească ,,16 Fe­ nu-şi dau tot interesul la locu­ văzut a se face temeinic instru­ pentru prima oară în ţara noa­ nală încă pînă la 2 0 noiembrie.
bruarie" .din Haţeg, au luat rile de muncă, absentînd dese­ irea agitatorilor, o mai mare stră între 23-30 noiembrie, Di­ de colectivul acestui sector este din
ori nemotivat. Cu toate că or­ preocupare faţă de activul fără recţia generală a Casei de eco­ Direcţia generală C.E.C. a ho-
parte la adunarea generală a ganizaţia de bază P. M. R. s-a nomii şi consemnaţiuni acordă tărît de asemenea să facă mici­ cele mai bune. La despărţire, tov. ^
organizaţiei de bază, spre a-şi lor cetăţeni ai patriei noastre,
Vasu a ţinut să adauge: §

alege noul organ de conducere. preocupat mult, ajutîndu-i să li­ de partid, atragerea în rîndurile noi avantaje pentru deţinătorii care se vor naşte în ziua de 23 — Peste beneficiul planificat; sec- ^

Cu această ocazie, tov. Bîrlea chideze cu lipsurile, nici pîns candidaţilor de partid a unui cît de obligaţiuni C.E.C Astfel ia noiembrie-, prima zi din ..Săplă- fia înregistrează în fiecare luna aprod- f
Simion, secretarul organizaţiei azi aceştia nu au făcut prea mai mare număr de muncitori, tragerea la sorţi din 30 noiem­ mîna Economiei, un d'ar. Libre­
de bază, a prezentat o amplă mult în această direcţie. repartizarea de sarcini precise brie, ultima zi a săptămînii, va tul de economii pe care aceştia pe 300.000 lei beneficii. q
dare de seamă cuprinzînd acti­ fiecărui membru sau candidat de
vitatea depusă de biroul orga­ Participanţii la discuţii au partid, exercitarea unui control fi acordat un premiu excepţional îl vor primi cadou din partea V. ALBU 6 LA COOPERATIVELE;
nizaţiei de bază de la alegerea dezvăluit cu mult curaj lipsurile mai riguros asupra conducerii de 1 0 0 . 0 0 0 lei, precum şi nume­ C.E.C.-ului, va purta numele lor
sa si pînă în prezent. care s-au manifestat în această roase alte cîşliguri între 1 .0 0 0 - şi va 'avea o sumă iniţial depu­ DE corssu ni
organizaţie de bază. Aşa de pil­ 50.000 lei. să. La condiţiunile de retragere
'Ţ> <jgjf<Ls

Din darea de seamă prezenta dă, biroul organizaţiei de bază administrative etc. De asemenea pentru această pe aceste librete de economii
tragere la sorţi obligaţiunile s?nt trecute şi numele părinţilor.
tă, a reieşit că în această orga­ nu s-a preocupat decît într-o NICU SBUCHEA

nizaţie s-a dus o activitate des­ mică măsură de instruirea agi­

tul de intensă. Adunările gene­ tatorilor, de munca de agitaţie, OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOO OOOOOV (X W W O W O W W O V W O W O O

rale s-au ţinut cu mai multă re­ de educaţia candidaţilor de par­

gularitate, luîndu-se în discuţie tid.
Cocsarii de la H unedoaracele mai arzătoare probleme.
Cooperatorii, apreciind totuşi

Numărul candidaţilor de partid ca satisfăcătoare activitatea de­ pe drumul progresului
a crescut cu încă cinci munci­ pusă de cei trei membri ai bi­

tori, s-a pus un accent deosebit roului, au reales vechiul birou

pe îndrumarea şi controlarea (secretar: Simion Bîrlea) cu ex­ Uzina cocsochimică din cadrul Com­ Paralel cu darea în exploatare a vechi ale combinatului să funcţioneze
secţiilor în organizarea produc­ cepţia tovarăşului Alexandru binatului siderurgic Hunedoara, a cu­ noilor agregate, colectivul de munci­ acum cu cocs produs ia uzina cocso­
ţiei pentru îndeplinirea planului Hirsch, pe care l-au înlocuit cu noscut anul acesta o dezvoltare deo­ tori, ingineri şi tehnicieni din cadrul chimică a combinatului, iar din con­
de producţie. tov. Paul Rothmann. sebit de importantă. In primele luni cocseriei a desfăşurat o rodnică acti­ sumul de cocs al furnalului nr. 6,

Darea de seamă a scos în evi­ înainte de închiderea adună­ ale anului, au fost date în exploatare vitate în vederea îmbunătăţirii proce­ două treimi este de asemenea cccs fa­
denţă şi exemplul demn de ur­ rii generale, tov. A. Şcolnic, in­ în cadrul cocseriei şi-au început să sului tehnologic de fabricare a cocsu­ bricat la Hunedoara.
mat pe care l-au dat unii comu­ structor al Comitetului regional producă: cea de-a doua baterie de lui şi a celorlalte subproduse, în ve­
nişti, fruntaşi în producţie, ca : de partid, a dat preţioase îndru­ cocs, maşina a treia de şarjat, secţiile derea sporirii cantităţii şi calităţii coc­ Succese îmbucurătoare au înregistrat
Rothmann Paul, zugrav; Hirsch mări noului birou ales, inclicîn- chimice cu ajutorul cărora se fabrică sului, a creşterii productivităţii mun­ in perioada amintită şi lucrătorii din
Alexandru, electrician; Crainic du-i metode practice pe care să din gaz de cocs sulfat de amoniu, cii şi reducerii preţuiţii de cost. In pri­ secţiile de valorificare a subproduse'or
Alexandru, cizmar şi alţii. le folosească în muncă. benzen brut, baze piridinice, etc. mele luni ale anului, lucrul a mers de cocs. La benzen, planul a fost de­
mai greu. Au fost multe de pus Ia păşit cu 250 toue, iar la gudron cu
Situaţie realizării bugetu'ui lesa! In oraşul Hunsăoara punct. Treptat însă, greutăţile au fost 607 tone. Au fost livrate de asemenea
înlăturate, iar munca harnicilor coc- niai multor unităţi agricole socialiste
(Urmare din pag. l-a) este executarea de reparaţii ca­ acesta. Tot prin organele sec­ sari a început să devină din ce în ce din ţară peste 150 de vagoane îngră­
pitale la castelul din Hunedoa­ ţiei financiare, se vor executa mai rodnică. Astfel, între 1 iulie— 15 şăminte chimice fabricate din gaz de
tînăra noastră întreprindere de ra. Din suma de 5 milioane lei, verificări la întreprinderi, pen­ noiembrie (primele 4 luni şi jumătate cocs.
gospodărire orăşenească,_reuşind prevăzută în acest scop, pînă tru a vărsa în termen şi in în­ din semestrul II). ei au produs în
în felul acesta să ne ţinem şi in prezent s-a cheltuit peste 70 tregime impozitele legale stabi­ plus peste sarcinile de plan 11.232 to­ In primele patru luni din acest se­
la cheltuieli in pas cu încasa­ la sută. lite. Comitetul executiv, pe lin­ ne de cocs metalurgic. Cele 1.123 de mestru:, productivitatea muncii a spo­
rea veniturilor. gă acţiunea secţiei financiare, vagoane de cocs dat peste plan, în­ rit faţă de plan pe întreaga uzină
Desigur că importante sînt seamnă pentru colectivul cocseriei un cocsochimică, cu peste 3 la sută, iar
ÎN TREBARE: Ce lu­ şi procurările de medicamente, va întreprinde acţiuni săptămî- progres de seamă. Gu acest cocs se economiile realizate la preţul de c.ost
crări mai importante au reparaţiile ia căminele culturale poate topi aproximativ 7.000 tone de se cifrează la suma de 3.540.152 lei.
fost alimentate din fondul nale cu activiştii sfatului popu­ fontă.
bugetului local şi în ce din suburbiile oraşului, chel­ întregul colectiv a! uzinei cocsoehi-
situaţie se găsesc în pre­ tuieli şcolare, etc., unde s-a lar pentru lichidarea debitelor Prin creşterea simţitoare a produc­ mice munceşte acum hotărît să-şi rea­
zent ? cheltuit 75— 100 la sută din restante. ţiei de cocs, prin îmbunătăţirea cali­ lizeze înainte de termen angajamen­
tăţii lui, ajungînd 1a o rezistenţă de tul luat în cinstea celei de-a 10-a a-
RĂSPUNS : Printre cele mai prevederi. In problema cheltuielilor, du­ peste 280 şi ia un conţinut scăzut de niversări a proclamării R.P.R., anga­
de seamă lucrări finanţate din sulf în vederea utilizării lui şi în fur­ jament oare prevede realizarea planu­
bugetul local, amintim pavările ÎN TREBARE: Ce vă pă cum se prezintă situaţia in nalele înalte, s-a ajuns ca furnalele lui anual la data de 15 decembrie.
străzilor I. C. Frimu (390.000 propuneţi să întreprindeţi
în viitor, pentru a realiza prezent, nu avem nici o îndo­ A. ZAHARIE
pînă la sfirşitul anului în­
ială că le vom realiza 1 0 0 la
sută.

« !$ > •< $ » < L * j.

lei), Romanilor (610.000 lei), treaga sumă din prevederi­ Ajutoare de preţ ale profesorului

Horia—Cloşca (635.000 lei), le bugetare ?

lucrări la care sumele au fost R ĂSPU N S: La început am SEBEŞ (de la subrecfacţia Şcoala de 7 ani din Roşia de H.1BRÂJMILE
cheltuite sută la sută şi pavarea arătat că la venituri am rea­ noastră voluntară) Secaş se mîndreşte şi cu pio­
şi canalizarea străzii Vasile lizat cca. 80 la sută din pre­ niera Paraschiva Munteanu din COOPEBATIVELOR^CONSUM
Roaită unde am prevăzut vederile bugetare. Pentru a rea­ Pionierul Iovu Deac din cla­ clasa V--a, care la toate mate­ g ă tiţ i ist fterutiofVtifă.
1.687.000 lei, din care s-a chel­ liza pînă Ia sffrşitul anului su­ sa Vll-.a a Şcolii de 7 ani din riile are numai note mari. Vi­
tuit peste 70 la sută. Pentru a- ma totală-, ne-am propus să luăm Roşia de Secaş este cunoscut îr? oaie, curajoasă, plină de dragos­ 4 IDEOLOGICE, t
menajarea de zone verzi, încă o unele măsuri mai eficace. Ast­ întreaga şcoală pentru sîrguinţa te faţă de zoologie, ea ajută pro­ i AGROTEHNICEI
lucrare importantă, am prevă­ fel, vom organiza ieşirea pe te­ sa la învăţătură, disciplină şi a fesorul la împăiatul animalelor. y 5/ rncpADE f
zut folosirea a 300.000 lei din ren a întregului personal a! jutorul pe care-1 dă colegilor Elevei Paraschiva Munteanu i
buget, din care s-a folosit 90 secţiei fnanciare, pentru urmă­ săi. Fiind şi un bun mic natu­ !§B5j§j
ia sută. rirea şi lichidarea în- proporţii ralist, el este numit pe drept cu- s-a încredinţat sarcina de cin­ [S¦¦f/Ae- MlPi
de cel puţin 90 la sută a de­ vînt „mîria dreaptă" a profeso­
Cea mai importantă lucrare, bitelor restante din anii tre­ rului de ştiinţe, naturale. Dele­ ste şi onoare de ,a face parte din
alimentată din bugetul local, cuţi şi în proporţie' de 1 0 0 la gat la consfătuirea raională a
sută a debitelor create in anul micilor naturalişti, aici a fost a- colectivul de conducere al unită­
les oa delegat şi pentru consfă­
tuirea regională, ţii de pionieri.

IULIAN IONAŞ

corespondent