Page 7 - 1957-11

Nr. *97 MWMUL SO'CIAUSMULXrr Pag. 3

VI AŢA PE P ARTI D Meşteri M girarci M e n a j u l u i lemnos -
condiţie principală tn realizarea
Cei mai buni, aleşi în biroul organizaţiei de biză

In ultimele zile la exploata­ depăşirea planului de produc­ Numeroşi participanţi au cri­ încă nu se crăpase de ziuă. loan —- lanoş baci, vino pînă aici. planului ie predicile
rea minieră Vulcan, întrecerea ţie, cum şi-a îndeplinit aceasta ticat însă cu asprime atitudinea
între brigăzile de producţie a membrilor 'biroului organizaţiei Botar scoase capul pe fereastră şi Cel strigat se apropie de noi şi VULCAN (de la subredac- Tot în şedinţele de producţie
fost mai vie ca întotdeauna. rolul de conducător politic al de bază şi mai ales a tovară­ ţia noastră voluntară). s-a propus de către minerii Pa­
Fiecare brigadă a luptat să dea sectorului, cum au fost mobili­ şului loan Qraţian, care au ne­ cercetă, cu aerul unui mare cunoscă­ întinzindu-mi mina r o sti: vel Boyte şi Ioa-n Nicoară, ca
cît mai mult cărbune. zaţi comuniştii pentru ca ei să glijat într-un mod cu totul ne- Unul din principalele elemen­
fie în fruntea întrecerii socia­ tor, starea timpului. „Da, îşi zise, şi — loan Botar. Acelaşi lucru îl făcu te care stau la baza realizării La exploatarea striatului 8, 9 şi
A sosit ziua mult aşteptată. liste etc. Printre altele s-a a- permis activitatea organizaţiei planului de producţie, este asi­ 17 să se facă utilizarea acoperi­
La sectorul III al minei a avui mintit şi despre realizările ob­ U.T.M. astăzi avem o zi bună". şi Ion Botar. gurarea locurilor de muncă cu şului fără stive.
loc adunarea generală pentru ţinute de unii mineri fruntaşi ca materialul lemnos. La sectorul
darea de seamă şi alegerea nou­ loan Hunyadi, Iosif Csigel şi In noul birou au fost aleşi — Să mergem Iuliene, se adresă Mă uit la ei. Să fie rude? Cine III al exploatării miniere Vul­ Conducerea exploatării, în co­
lui birou ai organizaţiei de bază. Ştefan Szabo, cărora tocmai cei mai vrednici comunişti, frun­ can, în şedinţele de producţie, laborare cu comitetul de între­
pentru că au adus o contribu­ taşi în producţie ca Pavel Boy- el celui cu care munceşte de ani în ştie... atît pe sectoare cît şi pe ex­ prindere, a studiat propunerea,
Darea de seamă prezentată, a ţie deosebită la îndeplinirea te, Emil Jurca, Emeric Csiki, ploatare, minerul Pavel Boyte a aprobat-o şi a pus-o în apli­
scos la iveală felul cum s-a planului li s-a redus stagiul de şir. — Sînteţi fraţi? întreb. a propus ca, asigurarea tran­ care. Aceasta a făcut să se ob­
preocupat organizaţia de bază candidatură cu cîte 6 luni. loan Hunyadi şi alţii, muncitori sportului cu materiale în subte­ ţină o economie de material
pentru a asigura realizarea şi cu care întreaga exploatare mi­ Iulian este o fire tăcută, domoală. — Nu. ran să se facă numai pe un lemnos la sector de 20—25 la
nieră se mîndreşte. singur schimb, pentru a nu sută.
Vorbeşte foarte rar. Se mai necă­ — Atunci de ce aveţi acelaşi nu­ stagna transportul producţiei.
D. L. Propunerea a fost studiată, a- Mare economie de material
jeşte citeodată cind lucrurile nu merg me?. probată şi aplicată, fixîndu-se lemnos face grupa tov. Pavel
pentru transportul lemnului Boyte, care pe stratul 7, blo­
bine şi numai Ce-l a u zi: „Asta-i trea­ — O simplă coincidenţă. schimbul II, cînd nu se lucrea­ cul 4, răpeşte în întregime stîl-
ză la întreţinerea galeriilor şi pii din urmă şi-i foloseşte îna­
bă?". Apoi începe iar lucrul, de par­ Apoi ne-am aşezat toţi trei pe o a liniei ferate. In felul acesta inte. E grupă exemplu pe ex­
s-a ajuns ca grupele să -nu ploatare.
că nimeni nu s-ar afla in jurul lui. piatră din apropiere i i am început simtă lipsa de lemn, făcîndu-se
totodată o economie de doua Minerul Gheorghe Drob de la
lanoş baci, e mult mai în virstă să discutăm. posturi pe zi. sectorul II a cerut celorlalţi mi­
neri să ducă o bătălie susţi­
şi se consideră şef. De aceea, uneori — De unde sînteţi de loc? Şorolirea lemnului se făcea nută pentru o cît mai mare e-
la fiecare sector. In urma pro­ conomie de material lemnos şi
face nişte semne pe care numai a- — Din comuna Remetea, raionul punerii muncitorilor, această 0- sancţionarea acelora ce distrug
peraţiune se execută de o sin­ materialul pentru ciutaci. Pen­
mindoi le înţeleg. Turda. gură echipă cu maşina de şo- tru aceasta, conducerea exploa­
rol-it, care asigură întreaga mi­ tării, în colaborare cu comite­
— Să-i dăm zor, Iuliene — mai a- — Şi, sînteţi veniţi de mult la Hu­ nă cu materialul necesar, reu- tul de întreprindere, a luat u-
şîndu-se în felul acesta să se nele măsuri ca materialul lem­
Comuniştii din comerţul cooperatist vem mult de lucru. nedoara ? reducă 10 posturi neproductive nos să fie prelucrat afară, la di­
şi-au ales noul organ pe zi. De asemenea, bandajele mensiunile cerute de grupe, evi-
? — De un an şi ceva. erau făcute la locul de muncă tîndu-se tăierea de bucăţi sub
In ziua cind am făcut o vizită la — La ce aţi mai lucrat ? de către grupe. Prin inovaţia 0,50 m ; armarea galeriilor să
lăcătuşului Cornel Petruţ, ban­ se facă cu materialul potrivit fe­
noul club-cinema care este pe ter­ — La restaurantul cel nou. dajele se confecţionează meca­ lului galeriei (de lungă sau
nic de către o singură echipă scurtă durata) ; să se ducă o
In cadrul adunării generale de dare contracteze cu statul şi să achiziţio­ nizaţiei de bază că nu s-a ocupat în­ minate în oraşul Hunedoara, lanoş .— Cum se numesc bucăţile aces­ şi se transportă la fiecare loc intensă activitate împotriva sus­
de seamă şi alegeri de la cooperativa neze prin cooperaţie surplusul lor de deaproape de conducerea concretă a tragerilor de materiale, precum
„Mureşul" din llia, s-a analizat pro­ produse. Drept rezultat al acestei activităţii organizaţiei U.T;M., de acti­ baci tocmai pleca undeva, pentru ci­ tea de beton pe care le aşezaţi ? de muncă. Aplicîndu-se această şi a acelora ce taie lemn pentru
fund activitatea depusă de membrii şi munci, planul de achiziţii la grîu a vitatea colectivului de redacţie al ga­ ciutaci.
candidaţii de partid de aici, privind în­ fost realizat în proporţie de 105 la zetei de perete şi că nu a tras la răs­ ne ştie ce treburi. înainte de a ajun­ —- Dale. inovaţie s-a făcut o însemnată
deplinirea planului de achiziţii şi con­ sută, iar la porumb în proporţie de pundere pe acei comunişti care aveau Au fost surprinşi tăind ciutaci
tactări, in munca de transformare so­ 126 la sută. Pe linia transformării so­ sarcina să muncească în această di­ ge insă la el, am stat de vorbă cu — Sînteţi meşteri iscusiţi, după reducere de posturi neproduc­ din lemnul bun, unii tovarăşi ca
cialistă a agriculturii şi în celelalte cialiste a agriculturii s-a reuşit a con­ recţie. loan Odageru, Gheorghe Tudor
domenii de activitate. vinge mai mult de 85 la sută din nu­ iov. loan Paul, meşter de şantier, cîte văd. tive. şi Dumitru Ionescu de la secto­
mărul lucrătorilor cooperativei, care După dezbaterea tuturor problemelor rul IV. Trebuie remarcat că a-
Din darea de seamă şi din discu­ au pămînt, să se înscrie în una din legate de activitatea organizaţiei de care m-a informat asupra stadiului în — Treaba asta o poate face oricine, ceşti-a, în momentul cind au dis­
ţiile purtate s-a desprins faptul că unităţile socialiste existente. bază, comuniştii şi-au ales noul birou. trus un lemn de patru metri,
majoritatea comuniştilor, îndrumaţi de care se află lucrările noului club- este simplă. Sînt altele mai grele. nu au făcut altceva decît să e-
organizaţia de bază, au desfăşurat o Participanţii la discuţii, printre care M. LAZAROV1CI xecute ordinul supraveghetoru­
muncă politică susţinută în rîndul ţă­ Paul Marcovici, Ana Mica şi alţii, au corespondent cinema. — Cind o să terminaţi ? lui Constantin Danciu, care le-a
ranilor muncitori, convingîndu-i să criticat însă cu asprime biroul orga­ cerut să-i facă ciutaci, indieîn-
— După cum vedeţi — mi-a spus — Pînă la 7 Noiembrie vrem să du-le şi lemnul. Atît ei cît şi
cei care le-a dat ordinul au fost
tov. Paul — lucrările sînt avansate. dăm gata partea din faţă. Ştiţi, am sancţionaţi şi criticaţi la ga­
zeta de perete.
Noul club-cinema se aseamănă mult auzit că la inaugurare o să se adu­
DUMITRU LUCA
cu Teatrul de operă şi balet din Bucu­ că un film frumos.

reşti. Noi ne-am angajat ca pînă la — Şi chiar, nu sînteţi m de? re­

7 Noiembrie să terminătrţ. sala cea venii la întrebarea de-adineaori. O

mare de sus, patru scări şi amenajă­ aşa asemănare de nume şi apoi tova­

rile din faţă. Desigur că noi o să răşi de lucru...

La atelierul de montaj al uzinei „Victoria4'-Călan facem mult mai mult. — Să vezi ‘mneata, el, şl arătă

loan Paul este foarte mulţumit de către Iulian, este ginerele meu. E

In urmă cu cîtevia zile, La ate­ participanţii la adunarea gene­ vului de redacţie al gazetei felul cum lucrează cei doi pietrari însurat cu fata mea. Dar asta nu a
lierul montaj din cadrul uzinei rată au discutat mai ales des­ de perete, el s-a ocu­
pre lipsurile ce persistă încă pat insuficient de întărirea marmurari. dus la schimbarea numelui.
„Victoria" — CăLan, a avut loc aci.
adunarea generală pentru darea — Amîndoi dau numai lucrări, de Iulian se uită apoi la lanoş şi ii
de seamă şi alegerea noului or­ — Ar fi cu totul greşit — au
gan de conducere al organiza­ spus numeroşi vorbitori — dacă muncii acestuia, de apariţia cu calitate. Muncesc mult aceşti oameni. făcu semn.
ţiei de bază. Cu acest prilej par­ am lăsa să se înţeleagă că în regularitate a ediţiilor, de atra­
ticipanţii au ascultat şi dezbătut activibatea organizaţiei noa sbre gerea unui număr cît mai mare Lucrează de dimineaţa pînă seara. —- Hai să mergem.
ne larg activitatea desfăşurată de bază nu s-au manifestat şi de corespondenţi voluntari, oare
de biroul organizaţiei de .bază unele lipsuri. Biroul organizaţiei să asigure apariţia la timp a Cîştigă bine. Scările acestea din fa­ Aveau încă mult de lucru. Trebuia
în perioada de la ultimele ale­ de bază — au spus tovarăşii articolelor la gazeta de perete.
geri şi pînă în prezent. Nicol-ae Păsoulescu, Iosif Gnaş: ţă sînt făcute de ei. Acum lucrează să-i dea zor.
ca şi alţii — nu şi-a desfăşurat
Din darea de seamă prezenta­ activitatea pe baza principiului la pavat. Să vă facem cunoştinţă. V. ALBU
tă a reieşit faptul că datorită muncii colective. In cele mai
sprijinului şi îndrumării atente multe cazuri, ei au muncit de j
din partea organizaţiei de bază, unul singur, fără a lua măsuri
planul de producţie al atelieru­ sau hotărîri în colectiv. Aşa se Faţă de lipsurile ce s-au ară­ reocupări La tragerea Loto central din
lui timp de 8 luni a fost înde­ explică faptul că munca de edu­ tat, participanţii la discuţii au ale comisiei ziua de 11 octombrie a.c., gospo­
care a membrilor şi candida­ venit cu numeroase propuneri, dina Elena Andrica din comuna
plinit şi depăşit. ţilor de partid şi a tuturor mun­ menite să asigure o activitate de femei Gurasada, raionul llia, a cîştigat
La acest lucru a contribuit citorilor, în general a fost slabă, rodnică a organizaţiei de bază. cu un buletin întreg de 2 lei, suma
Comisia de femeţ de pe lingă Sfa­ de 22.661 Iei.
mai ales faptul că pe lîngă co­ iar îndrumarea şi controlul ac­ După ce comuniştii prezenţi tul popular al raionului Petroşani a
muniştii din organizaţia de bază tivităţii colectivului de redacţie la adunarea generală au dezbă­ iniţiat în ultimul timp o serie de ac­ In foto: soţii Andrica la ghişeul
a l. gazetei de perete, aproape tut în mod critic şi autocritic ţiuni de ridicarea nivelului politic al C.E.C., ridicînd suma cîştigată.
la îndeplinirea planului de pro- felul cum organizaţia de bază femeilor, de antrenarea lor la munci
nici nu au existat. Deşi tov. şi-a desfăşurat activitatea, s-a de folos obştesc. Pînă acum în diferi­
ditcţie, a fost mobilizată întrea­ trecut la alegerea noului birou tele acţiuni au fost atrase un număr
ga masă de muncitori. Gheorghe Bota membru în bi­ al organizaţiei de bază. Privind de 323 femei şi s-au prestat 1.685
roul organizaţiei de bază, a cu simţ de ¦răspundere sarcinile ore muncă voluntară.
In dorinţa de a contribui cîF ce stau în faţa noului organ, el ^ u >j\-uvtvu; ,\w- i'
mai mult la întărirea activită­ răspuns de activitatea colecti­
ţii organizaţiei de bază şi a ro­ au ales pe tov. Ios-if Craşca, Cercuri de citit
lului ei de conducător politic,
Nicoară loan şi Gh. Bota,- în Educarea sanitară a femeilor a fost
noul birou al organizaţiei . de un obiectiv principal al cercurilor de
citit. In cele 28 de cercuri de citit,
bază. la care au participat 249 femei, s-au
prelucrat broşuri legate de săptămîna
I. c.

Din activitatea organizaţiilor de bază

Noi membri şi candidaţi de partid Crucii Roşii. Printre altele s-a pre­ ®®®®©©3©©©©3©©0ţ3®©®ffl©i3î90®(0(<Jg5©®©©©©e3®ţ!}<î3SfLi®SB©©©,9©©!!j-

lucrat broşura „Ce trebuie să ştie ac­

tivul Crucii Roşii despre tuberculoză", 0 fabrică în plină dezvoltare

SEBEŞ (de la şubreda cţia care au cerut primirea lor în rîn­ în unanimitate primirea lor in „Şcolari, ştiţi ce este gripa ?“ şi altele.

noastră voluntară. dul candidaţilor de partid şi ce­ rândurile oandidaţilor şi respec­ De asemenea, în cadrul cercurilor Vestea s-a răspîndit cu iu­ lucrările de finisare interioară, kettenstuhl, Regina Klein şi Pa-,
Nu de mult a avut loc adu­ rerea tov. Simion Miarcu, care a tiv a membrilor de partid. de citit s-au prelucrat broşuri legate ţeala fulgerului şi bucuria ne-a la palierul 7 a fost dat în ex­ raschiva Dănuleţ de la secţia
solicitat primirea sa în rîndul de educaţia copiilor. Astfel a fost pre­ cuprins pe toţi. Fabrica „Sebe­ ploatare bazinul de apă pota­ lenjerie şi mulţi alţii.
narea generală a organizaţiei de membrilor de partid. Prin primirea acestor tovarăşi, lucrată broşura „Copiii răsfăţaţi". Par­ şul" se dezvoltă, anunţa depeşa bilă, la palierul 6 au început
bază P.M.R. a activului U.T.M. a făcut să se întărească şi mai ticipantele la aceste cercuri, printre sosită -de La Bucureşti. lucrările de instalaţie pentru lu­ Toate aceste rezultate se da­
din raionul Sebeş. După ce comuniştii din or­ mult munca în rîndul activişti­ care, tovarăşa Ana Suciu, Maria Vin- mină şi forţă şi se lucrează in­ torase unei permanente preo­
ganizaţia de bază au discutat a- lor U.T.M. ga, au apreciat ca bună această ini­ Lucrările pregătitoare pentru tens la finisarea grupului so­ cupări a colectivului de condu­
Cu acest prilej au fost discu­ ceste cereri, adunarea generală ţiativă, care le ajută în viaţa de toate deschiderea şantierului au înce­ cial, şi palierul 5, cane vor fi cere, a organizaţiei de bază şi
tate cererile tovarăşilor Simion a organizaţiei de bază a hotărît IULIAN IONAŞ zilele. put. Mai întîi timid, apoi trep­ date în curând în exploatare. a comitetului sindical, pentru
Bălgrădeanu şi Iohan Burthmes, tat, ele au cuprins întreaga fa­ Aici sîn-t p-e terminate instalaţi­ mobilizarea şi educarea munci­
Printre cele mai active participante brică. Şi, astăzi, cine nu se 0- ile de lumină şi forţă cît şi fini­ torilor, cît şi pentru ridicarea
¦xxxxxxxxxxxxxxxx>ooooooocooooooocxîooooooooo(3ooocxxxx^xîoooooooocoocxxîooooooc>o la aceste cercuri, se numără şi to­ preşte uimit din drumul său sările interioare. prestigiului maiştrilor şi şefilor
pentru a privi şi admira ritmul de secţie în faţa salariaţilor.
varăşele Elena Budoi, soţie de miner, lucrărilor de finisare de la fa­ Palierul 4 a fost dat în ex­ Ca o manifestare a relaţiilor
ţada întreprinderii, vigoarea şi ploatare cu cîtva timp în ur­ de prietenie cu marele popor so­
A co lo unde au fost primele com une Ecaterina Moţu, Paulina Torok şi al­ sîrgui-nţa bătrânului zugrav Karl mă. Aici au fost amplasate sec­ vietic şi ca un omagiu pentru
tele. Schauker care, la vîrsta de 70 ţiile ştrick şi lenjerie. Condi­ Marea sărbătoare de la 7 No­
Comitetul de sprijin de ani, pe o scară de funie şi ţiile de muncă sînt incontesta­ iembrie, colectivul întreprinderii
•*•-»•#¦¦¦*¦»•¦-« •••*#¦••• •¦**•¦*•••<¦• *1 la o înălţime de 25—30 metri, bil superioare celor din trecut. „Sebeşul14 şi-ia îndeplinit planul
O rodnică activitate are şi comitetul îşi 'desfăşoară munca cu multă Spaţiul, lumina şi amplasarea de producţie pe luna octombrie
( Urmare din pag. l-a ) dinprejur. Acestora au început să li siski" duc o viaţă civilizată, îmbel- -f de sprijin de pe lîngă Spitalul unificat îndemînare ! Intrând în curtea raţională a utilajului sînt fac­ cu două zile înainte de termen.
din Petroşani. Nu de mult, acest co­ fabricii te întîmpină zgomotul tori care contribuie atît la ’o
se alăture activişti din rindurile lo­ şugaiă. Numai în anul acesta ei au ţ mitet a confecţionat din 104 m. de asurzitor produs de cazangii creştere a productivităţii muncii IOAN PATR1CHI
exemplu, pe lingă Luga. Muncitorii calnicilor. Oamenii săraci li se a- pînză, pijamale şi şorţuleţe. Anima- loan Manciu, Dumitru Marius cît şi la îmbunătăţirea calităţii
construit 137 case de locuit. Sini în | toarea acestui comitet este tovarăşa şi Traian Creţu, conduşi de to­ produselor. La palierul 3 se inginer şef la Fabrica de
Elena Popa. varăşii Ludovic Eroşi şi loan desfăşoară de asemenea, în
i-au răspuns insă că in prezent dom­ dresau pentru a fi ajutaţi şi sfătuiţi. curs de construcţie tot atitea, iar pen- ^ Căl-înescu. Rîvna cu care mun­ ritm vertiginos, lucrările de fi­ tricolaje „Sebeşul" din Sebeş
Activitate culturală cesc, este garanţie sigură că în nisare interioară, cît şi ceie de
neşte foametea şi că ei trebuie să Curind insă in tară a izbucnit răz- tru o şcoală de zece ani se constru- | ultimele zile ale anului 1957, instalaţii pentru lumină şi forţă. Din activitatea
lntîmpinarea celei de a 40-a ani­ vom obţine primii aburi de la Palierele 2 şi 1 vor fi şi eic Aprozarului din Sebeş
se stabilească acolo unde pămintul boiul civil. După lovitura contrare- ieste acum o clădire cu etaj. Aşezarea ţ versări a Marii Revoluţii Socialiste cazanul „Tischbein" pe care-1 complect finisate în prima ju­
din Octombrie cu realizări cît mai de­ montăm. In laoeliaşi iti-mp echi­ mătate a lunii decembrie a. c. Unitatea Aprozar din Sebeş
este roditor şi unde se pot obţine re- voluţionară de la Omsk, comunele au va fi încălzită cu abur. Sala de ca- | osebite, preocupă şi pe membrele Co­ pa de constructori, condusă de Paralel cu lucrările de dezvol­ distribuie prin magazinele de
misiei de femei din Petroşani. In inginerul Grigore Nicolae, lu­ tare a întreprinderii au fost desfacere din localitate canti­
ţ colle bogate. Lenin nu i-a contrazis, fost desfiinţate. Au fost ucişi de că- zâne se instalează deja. A luat de ţ acest scop 30 de femei au format un crează la montarea grupului de pregătite cadrele tehnice, iai tăţi apreciabile de legume, zar­
cor, care se pregăteşte intens pentru convertizor şi la turnarea fun­ numărul muncitorilor direct pro­ zavaturi şi fructe. Preţul scăzut
El le-a promis că ii va ajuta". lăii albgardişti Vasili Gribarkin, asemenea o mare amploare construc- j ca în cinstea acestei sărbători să pre­ daţiei pentru cazan. Tot el con­ ductivi a crescut cu peste 200. al acestor produse a contribuit
zinte programe artistice. duce şi ’echipele de construcţie la influenţarea preţurilor de pe
Vladimir Ilici a dispus să li se re- preşedintele comunei Obuhov, Ale- ţia de clădiri de interes obştesc. Lu- î Graficul realizărilor norme­ piaţa neorganizată. De aseme­
parlizeze celor ce pleacă 200 de cor­ xandr Petrov, preşedintele comunei M. IORDACHE care execută birourile persona­ lor de producţie pe fabrică, în nea, se constată că produsele
turi militare, şase bucătării mili­ Semeannikov şi alţi 26 de activişti. crăiorii sovhozurilor păstrează cu i corespondentă luna- septembrie, după aplicarea vîndute prin Aprozar — excep-
tare, un cuptor de copt pline, arme şi lului tehnico-administrativ. Zi­ sistemului de salarizare îmbu­ lînd unele cazuri — shTt de
cartuşe. El s-a îngrijit de asemenea După terminarea războiului civil, sfjnţenie amintirea celor care au a- i nătăţit, arată 110 la sută, iar bună calitate.
ca acestora să li se asigure mijloa­ din iniţiativa comunarzilor A. I. Ka- durile cresc din oră în oră. graficul îndeplinirii planului
ce de transport. Comunarzii au pri­ laşnikov, L. V. Vorojkin, N. I. Niko- dus in acest ţinut îndepărtat ideile lui t producţiei globale pentru pri­ Sursele de aprovizionare ale
mit ajutor in pregătirile pentru acest laev şi a altora a fost organizată In general, în curtea între- mele trimestre arată 108,60 la Aprozarului din Sebeş sînt li­
drum lung şi din partea muncitori­ o nouă comună care a fost denumi­ V. 1. Lenin despre gospodăria colec- i sută. Valoarea produselor date vrările de către producători, pe
tă „Pervorossisk". piinderii e un du-te vino neîn­ peste plan în primele trei tri­ bază dc contract şi achiziţii,
livă, şi neprecupeţindu-şi forţele, au ţ mestre ale anului 1957, se ci­ precum şi preluări de la gospo­
trerupt. Sînt oameni care des­ frează la suma de lei 1.017.000. dăriile agricole de stat. Cea
luptat pentru traducerea în viaţă a ţ Exemplş de conştiinciozitate şi mai mare parte a acestor pro­
carcă materialele sosite, sti^g duse sînt trimise pentru distri­
acestor idei. ^ perseverenţă în muncă s-ar pu­ buire în centrele muncitoreşti
varul, transportă cimentul, că­ ca : Hunedoara, Simeria, Brad,
lor de la fabricile şi uzinele din Pe- Anul trecut, tot in aceleaşi locuri f¦<1. .4. .Q. .g,,| ¦|. .(..•• ,%! tea da multe. Voi cita doar pe Cugir, etc. Spre exemplu, în
rămidă, mortarul, opaxitul, ma- ultimul timp au fost expediate
irograd. Colectivul fabricii de porte- unde in primii ani ai puterii sovietice tov. Vintîlă Rafila, şi Mari-a în centrele amintite peste 360
teria-Lul electric, mozaicul, con­ tone castraveţi, din care s-au
lan le-a dăruit veselă, manufactura s-au organizat comune, au fost în- | ductele pentru canalizare, 0- Topărcean de la secţia depănat,
mai trimis şi 70 tone la Cluj
de pe Neva le-a oferit ţesături, pul- fiinţate sovhozuri. Ele poartă denii- t Pentru o odihnă plăcută biectele pentru, instalaţiile sani­ Petru Muntea,* loan Bădiţă şi
berăria le-a pus la dispoziţie praf de mirea „Obnhovski" şi „Pervorossiski". | şi 30 tone La Bucureşti.
tare etc. etc. De la postul său, Gustav Folbert de la secţia co-
puşcă şi alice, uzina Obuhov — apa- Sovhozurile există doar de ceva ţ tton, loan Kirr de la secţia F. CHIRIŢA
David Pienar, mînuieşte cu si­
ratură pentru forje şi strunguri. mai mult de un an, dar ele îşi aduc f La Trustul 4 construcţii, gru­ lor din grupul social au fost re­ corespondent
guranţă macaraua pentru
A fost foarte grea organizarea gos- cte Pe acum aportul la realizarea u- t pul I şantiere, pe lîngă secţia parate pentru i-arnă. O contri­
transportul materialelor pe ver­
podăriilor colective in locurile înde- nui avînt rapid al agriculturii so- cazare, există o echipă de în­ buţie de seamă a adus tov.
Duma Francisc, de meserie zi­ ticală. La palierul 8 au început
părtale ale Altoiului. Chiaburii şi băii vietice Anul acesta, sovhozul „Per- treţinere, formată din 10 mun­ dar, care este. un tovarăş dis­
ciplinat nu numai în timpul ser­
au început să pizmuiască pe solii vorossiski" a dat stalului mai mult citori calificaţi şi necalificaţi. viciului, ci şi în timpul liber. In
prezent, el lucrează la tencuirea
Petrogradului revoluţionar, le-au pus de 200.000 de puduri de grîu. In sov- Această echipă are sarcina să faţadei barăcilor semiperma-
nente. Tov. Constantin Pascaru,
lot jetul de piedici, au râspîndit des- bozul „Obnhovski" se numără în mo- întreţină în perfectă stare bara- instalator de apă, controlează
conductele de apă fie în barăci
pre ei zvonuri calonmioase. Dar co- meniul de faţă 16.000 de oi. La sfîr- camentele grupului social din comune, fie la familişti sau ia
cantina grupului I şantiere. Ei
munarzii şi-au văzut de treabă cu Şitul cincinalului numărul lor va 1 cadrul grupului I şantiere con- asigură şi montarea becurilor
perseverenţă. Ei au desţelenit 150 de- creşte de cîteva ori. electrice în tabără şi dormitoa­
strucţii industriale şi civile. In rele comune.
seaiine (1 deseatină egal cu 10.900 V I. Kozlenkov, preşedintele So- i
m pătraţi) de pămînt, au amenajat vietului sătesc Pervorossiski, poves- f aceste barăci locuiesc muncito­ Al. MOLDOVEAN
rii din cadrul grupului I şan­
o brutărie, un atelier de tîmplărie, ieşte : i tiere. Pentru a asigura o 0- corespondent

unul de cizmărie şi alte ateliere. — Sîntem hotărîţi să traducem în i
Şi-au organizat o şcoală proprie, o viaţă cele mai îndrăzneţe şi măreţe i dihnă plăcută muncitorilor du­
i
creşă, un dispensar şi o farmacie. visuri ale comunarzilor despre viaţa 4 pă cele 8 ore de muncă, echipa

Comunarzii au exercitat o influen- fericită a poporului, i de întreţinere se străduieşte ca
i
ţă revoluţionară asupra locuitorilor Muncitorii sovhozului „Pervoros- 4 fiecare baracă să fie îngrijită

•"f..«. •<•«.,«>,4.•«.rfv.t,¦ Oi,a,, I-.1., ,.,..ţ. cu atenţie. Majoritatea barăci­

\