Page 70 - 1957-11
P. 70
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 912
¦reurmci
f sies preşedinte POPULAŢIA KENYEI
aice cere dreptul de a
participa
Ja conducerea ţării
PRAGA ''(Agerpres). — CE- ny, prim secretar al C.C. al Par NAIROBI 20 (Agerpres).
Acum citva timp s-a anunţat că
TEKA anunţă: La 19 noiembrie tidului Comunist din Cehoslo autorităţile engleze, in urma
a avut loc în sala Wladislav a ¦ vacia. puternicelor proteste din par
tea populaţiei negre din Kenya,
Hradului din Praga o sesiune Apoi Z. Fierlinger, preşedinte au acceptat să mărească numă
rul deputaţilor de culoare din
festivă a Adunării Naţionale a le Adunării Naţionale, a pus la Consiliul legislativ al acestei co
lonii. Membrii europeni ai Con
Republicii Cehoslovace. vot candidatura lui Novotny. In siliului s-au grăbit să aprobe
propunerile ministrului Coloni
In sală s-au întrunit deputaţii urma votului, Antonin Novotny ilor al Marii Britanii, Lenox
Boyd, cuprinse într-un proiect
din Adunarea Naţională, nume a fost ales în unanimitate preşe eSSe urî® r p a r fie ip a f t f î de constituţie. Membrii africani
sar rea Ia Moscova a celei ai Consiliului consideră insă
roşi oaspeţi, membrii delegaţii dinte al Republicii Cehoslovace. o o m ia r o s i „că propunerile guvernului en
4 0 -a aniversări glez sînt nesatisfăcătoare11 şi au
lor străine, care au asistat la fu a Confederaţiei muncii dm Egipt dat publicităţii o declaraţie in
şi a Uniunii sindicatelor libere germ ane care resping noul proiect de
neraliile preşedintelui Republicii PRAGA 20 (Agerpres). — constituţie pentru Kenya propus
Cehoslovace, Antonin Zapotocky, CETEKA anunţă : La sesiunea a K e v o îi S ocialiste din O c to m b rie CAIRO 20 (Agerpres). La te faţă de Siria. Declaraţia cu de guvernul Marii Britanii. In
membri ai corpului diplomatic. ordinară din 19 noiembrie a A- Cairo se află în vizită o dele prinde 'de asemenea o chemare declaraţia lor deputaţii afri
¦ Sesiunea a fost deschisă de Z. dunării Naţionale a Republicii MOSCOVA 20 (Agerpres).— lui Comunist din Australia, a gaţie sindicală a R. D. Germa adresată popoarelor din intrea- cani cer guvernului englez să
Cehoslovace, care a avut loc în Ziarul „Sovetskaia Kultura11 con declarat: In. decurs de 40 de ani ne, care a sosit în Egipt la in ga lume de a sprijini cauza convoace o conferinţă consti
Fierlinger, preşedintele Adună sala Wladislav a Bradului din tinuă să publice impresii şi de in U.R.S.S. s-ia creat un nou tip vitaţia Confederaţiei muncii din dreaptă a poporului algerian ca tuţională care să rezolve pro
rii Naţionale. El a declarat că claraţii ale delegaţilor străini de om care, prin calităţile sale Egipt. Ziarul „As Saab“ publi re luptă pentru independenţa blema formei de guvern a Ke-
pe baza constituţiei şi în legătu Praga, a avut loc ceremonia in care au sosit la Moscova pentru spirituale, depăşeşte omul edu că declaraţia comună a Confe sa. nyei. Deputaţii africani au re
ră cri încetarea din viaţă a pre trării în funcţiune a noului pre a lua parte la sărbătorirea ceiei cat în societatea capitalistă. fuzat de asemenea să facă par
şedintelui Republicii, Antonin şedinte al Republicii Cehoslova de ,a 40-a aniversări $ Revoluţiei deraţiei muncii din Egipt şi a Organizaţiile sindicale din te din guvernul co’ miei atîta
Zapotockv, actuala sesiune tre ce Antonin Novotny. din Octombrie. Pentru cei care urmăresc de timp cit nu ar fi rezolvată pro
buie să aleagă pe noul preşedin mult şi cu atenţie avîntul nestă Uniunii sindicatelor libere ger Egipt şi R. D. Germană au de blema reprezentării populaţiei
te al Republicii Cehoslovace. Preşedintele Republicii Ceho Go Mo-jo, vicepreşedinte al vilit al culturii şi ştiinţei sovie africane în Consiliul legislativ.
slovace, Antonin Novotny ă de Comitetului permanent al Adu tice, a spus el în continuare, ca mane din Republica Democra clarat că sprijină intrutotul miş Membrii africani ai Consiliu
In numele C.C. al Partidului pus jurămîntul în faţa Adunării nării reprezentanţilor populari re cunosc lucrările lui Filatov, lui protestează împotriva fap
Naţionale. din întreaga Chină, preşedintele metroul sovietic, numeroase alte tă Germană cu privire la tra carea pentru încetarea imediată tului că Ministerul Coloniilor al
Comunist din Cehoslovacia şi al Academiei de Ştiinţe a R. P. realizări, lansarea sateliţilor este tativele care au avut loc intre Angliei recurge la învechita
Comitetului Central al Frontului După -depunerea jurămîntului, Chineze, scrie : Lansarea cu suc un fel de încununare a tuturor a experienţelor cu armele ato tehnică colonialistă şi impe-
Naţional, V. Siroky, preşedinte deputaţii în Adunarea Naţională ces a sateliţilor deschide o eră succeselor obţinute mai înainte cele două organizaţii. In decla riaiisiă „cu scopul de a menţi
le guvernului, a propus alegerea nouă în ştiinţa contemporană. în domeniul culturii in U.R.S.S. mice şi cheamă pe oamenii ne dominaţia colonială engleză
Acest fapt are o însemnătate u- raţie este condamnată aspru in Kenya şi de a asigura pre-,
ca preşedinte al Republicii Ce şi oaspeţii l-au ovaţionat furtu riaşă pentru consolidarea păcii Peter Heineman, secretar ge muncii din toate ţările să cola ponderenţa colonialiştilor albi“.
în lumea întreagă. întreaga o- neral al Partidului Comunist din campania de ameninţări şi pre Trebuie amintit că potrivit con
hoslovace a lui Antonin. Novot- nos pe noul preşedinte. menire iubitoare de pace admi Ceylon, a subliniat că Ceylonul boreze pentru menţinerea pă stituţiei, care datează din 1954
ră această realizare a oamenilor trebuie să reînvie cultura naţio siuni dusă de ţările imperialis — azi în vigoare în Kenya —
¦ w* de ştiinţă sovietici. Există fi cii. guvernul coloniei este alcătuit
reşte, un pumn de oameni care nală deoarece după 400 de ani din 13 europeni şi un singur
tf se pronunţă împotriva păcii. Ii *de dominaţie străină multe for african, iar în Consiliul legi
sfătuiesc să se gîndească bine şi me ale culturii au dispărut. slativ africanii nu au decît 8
lili“ P ro teste în Franţa îm potriva represiunilor reprezentanţi din 56.
să sprijine politica coexistenţei Intrucît în faţa noastră stă
un mare deziderat al opiniei publice americane — paşnice între popoare. sarcina reînvierii culturii naţio din Algeria
nale, a spus el, este foarte im
NEW YORK 20 (Agerpres). Un cititor din New York-su Succesele artei şi ştiinţei sovie PARIS 20 (Agerpres). — In. potriva torturilor în urma căro
— Ziarul „New York Herald bliniază că „dintre toate propu portant să se studieze cum a ultimele zile, presa franceză a ra a încetat din viaţă Ben Mi-
Tribune11 continuă să publice e- nerile oare au apărut în ultimii tice a spus Tim Buck, secreta dezvoltat Uniunea Sovietică cul publicat noi fapte despre crun lud, consilierul general al ora
couri la articolul lui Cyrus Ea 1 0 ani în vreunul din. marile rul general al Comitetului Na tura popoarelor sale, naţională tele represiuni coloniale împo şului Oran.
ton intitulat „Să ne întîlnim cu ziare, „articolul lui Eaton repre ţional al Partidului Muncitoresc în formă, socialistă în conţinut. triva patrioţilor algerieni care
Uniunea Sovietică la jumătatea zintă desigur propunerea cea progresist din Canada, au fără au căzut în mîinile autorităţilor O mie trei sute de profesori
drumului11. Corrina March, citi mai înviorătoare a ieşirii din îndoială o importanţă istorică. Demonstraţia şi parada din 7 militare sau poliţieneşti fran au protestat cerînd să se anche
toare a ziarului, aprobînd artico impasul în care au intrat rela Ele arată că ştiinţa şi arta pros ceze. teze cazul profesorului Maurice
lul lui Eaton scrie: „Indiferent ţiile cu Rusia11. peră acolo unde ele se bucură Noiembrie, a declarat Edgar Oden, de la o universitate din
de nuanţele politicii noastre ex de atenţia şi sprijinul întregii Woog, secretarul general al Par Delegaţia membrilor Consiliu-
terne şi de legăturile politice ale Leon Stein din statul New societăţi. lui Republicii din partea .Alge Algeria, care a fost arestat în
fiecăruia dintre noi, trebuie să Jerssey declară în legătură cu tidului Muncii din Elveţia au riei l-a vizitat pe Gaillard, pre
recunoaştem faptul că -astăzi pu concluziile Iuta Eaton : „Numai Intr-o convorbire cu un cores produs o impresie grandioasă şedintele Consiliului de Miniştri, iunie anul acesta şi despre a că
tem alege numai între coexis aşa trebuie să- gîndim dacă pondent al ziarului, Lawrence in special asupra acelora veniţi
tenţă şi pieire11. vrem să prevenim o catastrofă Sharkey, secretarul general al din ţări mici. Am văzut de cite- şi i-.a prezentat un protest îm rui soartă nu se ştie nimic pînă
mondială11. Comitetului Central al Partidu- va ori parăzi în Piaţa Roşie,
dar de data aceasta parada mi în orezent.
s-a părut deosebit de intere
santă. d!!!ll!!l!i!lllllllll ; .luiiiiiiilljilllllllllllllllllliilllillillllllililllliillllllllilllllllllllli IIIIIIIIUI i!lll!!l!
Presa indiană salută ajutorul acordat Ziarul „To Vima“ despre poziţia Greciei
de U.R.S.S. Indiei
în actuala situaţie internaţională
DELIII 20 (Agerpres). — India va fi întotdeauna recunos O p in ia putlică Jin Japonia este indi ATENA 20 (Agerpres). — ce, care duce o politică filo ara- n ă “. După ce constată toate a-
TASS .anunţă : Ziarele indiene cătoare Rusiei sovietice11. Sub titlul „Prietenii occidentali bă, care întreţine relaţii priete- cestea, Zotos îşi ia precauţiunea
continuă să comenteze larg u- Je se in procesul asasinului împing Grecia să se îndepărteze neşti cu Uniunea Sovietică, are de a preciza că „cele spuse nu
cordul indiano-sovietic care pre Datorită acestui acord, arată de apus11 corespondentul ziaru relaţii cu totul deosebite cu Iu- au drept ţintă criticarea politicii
vede colaborarea în domeniul ziarul, în India vor fi construite american O ira rJ lui „To Virna11 ia New York, S. goslavia şi se află în discordie externe a Greciei, care punînd
construirii în India a unor mari multe întreprinderi principale Zotos, semnează un. articol în cu majoritatea statelor N.A.T.O. de patru ani pe primul plan pro-
întreprinderi industriale şi credi pentru producţia de maşini gre Sergentul William Girară din armata Statelor Unite, care care relatează deosebirea dintre — dintre care cu două este în blema cipriotă a fost nevoită,
tul în valoare de 500.000.000 ru le şi astfel ea va putea face un y, in urmă cu cîteua luni a ucis o femeie japoneză în tim p ce politica Greciei şi a celorlalte conflict (aluzie la conflictul cu datorită împrejurărilor să urme-
ble pe care Uniunea Sovietică mare pas înainte pe calea dez
îl va acorda Indiei. voltării ramurilor cheie ale in ţări 'atlantice. O serie de eveni Turcia si Anglia în problema Ci- ze această orientare cu speranţa
dustriei.
Intr-un articol de fond, consa mente inevitabile — scrie Zotos prului) şi totodată a aderat la ca va obtine pe de o parte mai
crat acestui acord, ziarul „Nav Ziarul „Djugantar11, referin- aceasta strîngea fier vechi pe un poligon de tir american, a —duc la concluzia că la sfîrşitul multă atenţie din partea aliaţi
Djivan11 scrie: „Recunoştinţa du-se la construirea în India a ' fost condamnat de un tribunal japonez la trei ani închisoare actualei sesiuni a Adunării Ge doctrina Eiseohower. lor apuseni, iar pe de altă parte
Indiei faţă de Uniunea Sovieti unor mari întreprinderi industri nerale a O.N.U., Grecia va pu „Fără îndoială, apreciază au strîngerea unui sprijin numeric
că nu poate fi exprimată în cu ale cu ajutorul Uniunii Sovieti cu suspendarea pedepsei. Verdictul tribunalului japonez a tea fi considerată drept singurul necesar la O.N.U.11.
vinte. Hotărând să acorde Indiei ce, subliniază că creditul sovie provocat o adîncă indignare în rîndul populaţiei japoneze. stat membru al alianţei atlanti torul articolului, o asemenea po
un credit în valoare de 600 mi tic are o importanţă extrem de ziţie nu este uşoară şi creează u- Corespondentul ziarului „To
lioane rupii, Rusia sovietică a mare pentru îndeplinirea ceiui TOKIO 20 (Agerpres). Sen tinţă, se spune în această de riaşe probleme în politica exter- Virna11 expune părerea că aceas
dovedit că ea este o prietenă a- de-al doilea plan cincinal al In tinţa în procesul soldatului a- claraţie arată că, tribunalul ja tă orientare .a făcut ca mulţi
devărată şi sinceră a Indiei... diei. merican Girard, care a ucis pe ponez a capitulat în faţa pre La Toulouse oameni din S.U.A. să „considere
ţăranca japoneză Naka Sakai, siunilor neruşinate ale imperia că Grecia urmează o nouă cale
lews esogoasa în vîrstă de 46 de ani, a fost liştilor americani. O ban dă de fascişti a atacat în politica internaţională11. In
primită cu indignare de opinia pe conducătorii Federaţiei continuarea articolului se spune:
publică democrată din Japonia. Partidul Comunist din Japo „Două sau poate trei sînt cau
Această sentinţă, care de fapt nia cheamă poporul japonez 'a zele care dictează poziţia de azi
luptă pentru lichidarea tratate
lor şi acordurilor japono-ame- din d e p a r t a m e n t u l G a r o n a a P .C .
s u c c e s e le ee®rs©mSeî, ş fsm fe î il găseşte pe ucigaş nevinovat, a Greciei : In primul rînd deza
şs c u l t u r i i s o v i e t i c e scrie ziarul „Akahata“, nu co ricane, precum şi împotriva ba PARIS 20 (Agerpres). După noiembrie în regiunea Toulouse măgirea provocată în urma com
respunde deloc aşteptărilor po zelor americane care consti cum anunţă ziarul „lTTumani- o bandă de fascişti înarmaţi cu baterii de către occident a cererii
NEW YORK 20 (Agerpres).— dii pe baza capacităţilor intelec- porului japonez. t-e“, în noaptea de 16 spre 17 automate şi pistoale au atacat juste de a se acorda autodeter
Ziarul „Chicago Daily News11 a tuale, în domeniul propagandei tuie cauza unor astfel de inci o maşină în care se găseau con minare poporului cipriot, cerere
publicat un supliment special pe de pace, în domeniul reducerii Procurorul Sughimoto a pro dente. pe care Grecia o sprijină şi o
patru pagini consacrat dezvoltă- termenilor revoluţiei industriale testat împotriva sentinţei ;me- ridică la O.N:U.; în al doilea
rii economiei, ştiinţei şi culturii de la 175 la 40 de ani. Aceste f tat după pronunţarea sa. Kaio- (^<><>0 <XXXXX>OOC><XXXXXX>0 0 0 0 0 \XX/CKXX2 0 W <2W <2<XXX/N<A>Wv. ducătorii Federaţiei din depar rînd, poziţia anticolonialistă în
sovietice. fapte nu pot fi negate11. ko Sakai, fiica ţărăncii ucise, a general a Greciei, care o apropie
declarat că această sentinţă în Scurte ştiri tamentul Garona de sus a Par din ce în ce mai mult de statele
seamnă de fapt achitarea uci tidului Comunist. Ei veneau de
la adunarea consacrată celei de
In articolul de fond al supli- Autorul articolului îndeamnă gaşului. PARIS. In după amiaza zilei de 19 fost înregistrate 256 de voturi pen a 40-a aniversări a lui Octom arabe; în sfîrşit aceasta este
montului se spune că dacă acum America „să se bizuie pe valori noiembrie Adunarea Naţională franceză tru, 182 contra şi 60 de abţineri. A- poate a treia cauză — mulţi ob
două generaţii Rusia ia fost o morale şi spirituale, şi nu pe ar- C.C. al Partidului Comunist a acordat votul de încredere guver dunarea Naţională a acordat guver brie. servatori socotesc poziţia Gre
din Japonia a dat publicităţii nului Gaillard în legătură cu politi nului Gaillard împuternicirile speciale Ziarul scrie: „Este dovedit ciei drept consecinţa exercitării
ţară înapoiată ^ „în prezent U- me <ie exterminare în masă11, să o declaraţie de protest împo ca sa economică si financiară. Au cerute de acesta în problemele eco unei presiuni asupra occidentu
munea Sovietica ocupa, datonta inventeze „să creeze şi nu să triva acestei sentinţe a tribuna nomice şi financiare. faptul că în Franţa există gru
puterii sale, al doilea loc în lu- distrugă11, lului japonez. O astfel de sen puri anticomuniste înarmate. lui.
me... Saltul cel mai însemnat, FI© sînt compuse din asasini Ziaristul grec relatează ca
bine echipaţi şi instruiţi. Ei trag
ca ţară industrială, Rusia l-a fă- -iiaioiiiiaaaaBaxaaBRBRainBBBaBeaBcaaBBiisBsiir^raBBBiaaiBaaaaaBaiaaaBaiBBaauBaiiaaBaBa WASHINGTON. — La Washington asupra comuniştilor, iar pe de cercurile politice din S.U.A. îşj*-
o au avut loc întrevederi între secre-
cut după război. . . 11 Fără a avea o confirmare deplină, nici cel mai înapoiat stat din ceai, nuci de cocos şi condi 2 tarul de stat al S.U.A. Dulles şi mi mocraţii care demască teroarea dau seama că „această politică
specialiştii în istoria antică sînt India. Dimpotrivă în Kerala mente. Un sfert din veniturile ji nistrul de Externe al Franţei, Pineau. din Aigeria îi ameninţă cu re a Greciei este dictată de atitu
Autorul articolului constată 1 convinşi că teritoriul actualului stat se numără cei mai puţini anal realizate de Republica India, 2 Potrivit relatărilor agenţiilor occiden- presiuni... Republicanii trebuie dinea în general a occidentului11
că ritmul de dezvoltare a indus- jj indian Kerala, care şi-a ales anul fabeţi — 50 la sută — faţă de provine din exportul acestor 5 tale de presă, convorbirile se referă să înţeleagă toată seriozitatea care nu a înţeles să ţină seama
triei este mult mai mare în U- Ş acesta un guvern comunist, a făcut un procent considerabil mai produse din Kerala. Marile “ la divergenţele provocate de livrarea situaţiei şi să se unească îm de interesele speciale ale Gre
niunea Sovietică decît în Statele s cîndva parte din enigmatica ţară mare în restul republicii India. plantaţii de cauciuc, cafea şi 3 de armament anglo-american Tunisiei potriva primejdiei11.
Unite şi că în viitor U.R.S.S. 5 Ofir, de unde regele Solomon aducea ceai aparţin capitalului străin. j şi la probleme privind viitoarea reu- ciei.
va întrece S.U.A. în ce priveşte 3 Potrivit datelor oficiale re In felul acesta o mare parte 2 niune a Consiliului N.A.T.O.
producţia industrială. Ziarul ci- \ cente, 53 la sută din locuitorii din veniturile Keralei au fost ® PARIS. — La 19 noiembrie, munci GÂZI
tează declaraţia unui „purtător statului Kerala sînt agricul acaparate de străini, în spe Oţi lorii ’si func*ţionarii din serviciile pu-
de cuvînt extrem de competent al « tori. Dar numai 13 la sută este cial englezi. Aproape toate fa 3 blice din întreaga Franţă au decla- VINERI 22 NOIEMBRIE 1957
bricile de covoare (una din »E rat o grevă de 24 de ore în semn
guvernului11 care a spus că „da- I socotită populaţia Orăşenească, principalele industrii ale Ke 2 de protest împotriva salariilor scă-
că va fi depresiune, superiori- jj ralei) se află de asemenea în *« zule.
mîna englezilor. Este limpede că uşoară romînească; 18,00 Actuali
tatea noastră industrială asupra Ş fildeş, maimuţe şi păuni, plante r a r e , _____________________________ _______ că pentru înviorarea economiei | DJAKARTA. — După cum anunţă SPECTACOLE tatea în ţările socialiste; 18,30 Din
ţării este necesară naţionaliza Ş agenţia CHINA NOUA, potrivit ui- CINEMATOGRAFICE viaţa de concert a Gapitalei; 19,55
Uniynii Sovietice va fi foarte % pietre scumpe şi mirodenii. Statul DOCUMENTAR rea tuturor bogăţiilor mono 2 timelor date provizorii, Partidul Co- Noapte bună, cop ii; 20,30 Jurnalul sa
polizate de bussinessmani. Iată ® munist din Indonezia obţine primul DEVA: Moulin R ouge; ALBA IU- telor; 21,45 Cîntă Elthes Zoltan ; 22,30
repede anihilată11. Kerala, format anul trecut din pro de ce partidul comunist a pre * loc în alegerile pentru adunarea lo- LIA: Lecţia vieţii; APOLDU DE SUS: Selepţiuni din opera „Răpirea din Se
văzut în programul său na * cală dintr-un district din regiunea U raganul; BARU MARE: Mănăsti rai11 de Mozart. Programul 11 : 14,40
Intr-un alt articol intitulat 2 vinciile Malabar şi Trawancore Co- ţionalizarea plantaţiilor străi o Djokdjakarta. Partidul Comunist a ob rea din Parm a; BRAD: Strada Ma Muzică uşoară; 15,00 Muzică vocală-
ne. li ţinut 222.000 de voturi, Partidul Na- re ; HAŢEG : Dansez cu tin e ; ILIA : şi instrumentală de compozitori ro
„Ştiinţa sovietică devine gigan- ” chin, pe baza limbii comune, este restul de 34 la sută fiind con ¦ ţional din Indonezia 163.000 de vo Moartea unui ciclist; LONEA: In mâni; 16,20 Sfaturi gospodăreşti;
tică“, se spune că cei doi sate- Ş deosebit de bogat în toi felul de re sideraţi „neagricultori, dar cu Locuitorii Keralei sprijină ii! luri, Partidul Maşutni 124.000, Parti- tr-un ceas b u n ; ORAŞTIE: Romeo 17.00 Din viaţa muzicală a regiunilor
liţi sovietici au demonstrat dez- ; surse : minerale, forestiere, agricole. un vădit caracter rural11, (este guvernul din toate puterile J dul Nabdatul Ulama 92.000 voturi. şi Julieta; PETROŞANI: cinema „A- şi oraşelor patriei; 18,45 Cîntece;
voltarea rapidă a ştiinţei sovle- « Nu trebuie uitat că marea care îl vorba de meşteşugarii şi pes lor, punîndu-şi ţţoată încrede | BELGRAD. ¦— Vecea Federativă E- lexandru Salba11: Discordia ; cinema' 18,55 Sfatul medicului : „Regimul a-
scaldă este dintre cele mai bogate carii de la sate). Aceasta în rea în partidul comunist. Co a xecutivă a adoptat proiectul planului „7 Noiembrie11: Camelia ; SEBEŞ : limentar în bolile gastrice şi hepati
tice şi îndeosebi a fizicii. în peşte. Locuitorii ar fi putut duce seamnă că Kerala nu a atins Cronica amanţilor săraci ; SIMERIA : ce11; 19,05 Curs de limba rusă; 19,15
Van Atlen Bradly, cronicarul » o viaţă îmbelşugată dacă nu ar fi Dragotse de mamă ; TEIUŞ : In toiul Teatru la microfon: „Rapsodia ţiga
avut de suportat secole de-a rîu- nici pe departe un nivel înalt
literar al ziarului, recunoaşte că ¦ dul jaful colonialist şi feudal, preju de industrializare. Posibilită luptei.
decăţile religioase, exploatarea cSpi- ţile ei în acest domeniu sînt
„în Uniunea Sovietică se publi- l taliştilor, indigeni şi străini, in spe insă foarte mari. Kerala ocupă
că mai multe cărţi şi într-un ti- 2 cial englezi. o poziţie-cheie în producţia in
rai mai mare decît în S.U.A.11. 3 muniştii din Kerala nu s-au SELECŢI UNI DIN nilor" — legendă dramatică de Mir-
In ultimul articol al suplimen- Ş PROGRAMUL DE RADIO cea Ştefănescu; 20,39 Melodii popu
lare romîneşti; 21,15 Cîntă Alin No-
tului se spune: „Este incontes- Ş diană de culturi oleaginoase. social de dezvoltare economică a Programul I : 6,30 Muzică uşoară; rcanu: 21,30 Părinţi şi copii; 22,30
labil faptul că U.R.S.S. a reuşit S Mii de ani această regiune 6,45 „Clubul curioşilor11; 8,00 Mate
să învingă S.U.A în unele do- 2 a fost considerată „pămîntul Aici se strînge 67 la sută diri lăsat îmbătaţi de succesele lor. S Iugoslaviei în anii 1957—1961. Proiec- riale din presă; 8,30 Muzică; 9,30 Doine şi jocuri populare romîneşti.
menii ale ştiinţei teoretice, in- ' comorii răsăritene11, iar popu întreaga recoltă de sardamon Prietenii cîntecului; 10,00 Muzică din
(cereală cu gust plăcut, din „Am ajuns la putere prin 2 tul de plan a fost înaintat spre a- operele; 11,45 Cărţi care vă aşteap Buletine de ştiri: 5,00: 6,00; 7.00;
clusiv în ştiinţa nucleară, în şti « laţia ei se chinuia să rezolve care se extrage un ulei eteric). 11,00; 13,00; 15,00; 17.00; 19,00:
inţele aplicate şi în domeniul in- | probleme c a : suprapopulare, Aproape înircaga cantitate de voinţa poporului — spun ei. ¦ probare Scupşcinei Populare Federa- tă ; 12,00 M uzică; 13,20 Muzică de 20,00; 22,00 ; 23,52 (programul I) :
gineriei, în învăţărmntul ştiinţi- » şomaj, alimentaţie insuficientă, cauciuc (97 la sută) şi piper 14.00 16,00; 18,00; 21,00: 23,00 (pro
indian (92 la sută) provin din Fie ca rivalitatea dintre gu S tive. estradă; 15,50 Muzică populară; gramul III
fie pentru masele largi, î-n stu- « sărăcie şi mizerie. Totuşi Ke Kerala, care deţine primul loc
dierea limbilor străine, în dome- p rala nu este cel mai sărac şi în ce priveşte producţia de vernul nostru şi celelalte gu Ş TOKIO. — Muncitorii de la cinci 16,15 Vorbeşte Moscova ; 17,25 Muzi
niul posibilităţilor egale de stu- «-QQBttDBmisiBaaHnantsBBaBanaBBHacsMQBeiAfl \ »e.a
r.o«©<*»&wamaBBBoauiaceraseQa«»s verne indiene să fie loială, iar 2 mari uzine metalurgice din Japonia
poporul nostru să poată con J au declarat la 19 iunie o grevă de
stata singur cine îl slujeşte Ş 48 şi 96 de ore în cadrul acţiunilor
mai bine11. S2 revendicative pentru sporirea salarii-
a
a a C lS K BBBBBBB0BBBDHH6BBBBBIBBBBBBBBBBI,lor.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, telefon : 188-189. laxa plătită m numerar conform saprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul luirepiinderea Poligrafica „1 Mai DL\ A.