Page 71 - 1957-11

fivemposibilitate sâ mărim PROLETARI DJN TOATE TARILE. U NIŢ1-VA ! Plecarea din Moscova
numărul animalelor din regiune a delegaţiei romîne care a
participat ia sărbătorirea

Congresul al II-lea al P.M.R., jată, iar la gospodăriile colecti­ celei de - a 40-a aniversări
pune în faţ»a ţărănimii munci­ ve din Obreja, Ilia, Clinic şi al­
toare sarcina sporirii număru­ tele, sînt animale care dau peste a Revoluţiei din Octombrie

lui de animale şi a productivi­ 3.500 litri lapte anual. Desigur W ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A l SFATULUI POPULAR REGIONAL MOSCOVA (Agerpres). - TASS
tăţii lor. In îndeplinirea acestei că asemenea producţii reclamă an un ţă: la 20 noiembrie a părăsit
sarcini, regiunii Hunedoara îi o îngrijire şi hrănire raţională Anul DC Nr. 913 Vineri 22 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani Moscova, plecind spre patrie, delega­
revine un rol important, dat a animalelor, precum şi creşte ţia Republicii Populare Romine In
fiind condiţiile naturale care o- rea de vaci de lapte din rasele Pescăruşul ;n depou a intrat locomotiva 50.246 In fruntea întrecerii frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, pre­
feră mari posibilităţi pentru dez­ cele mai bune. cenuşiu — care va pleca nu peste multă vreme şedintele Consiliului de Miniştri,
voltarea creşterii animalelor. în cursă. Mecanicul Vasile Rusu ale locomotivei. Toţi slnt antrenaţi Ifrim Raţiu, Eugen Horvath şi alţii. membru al Biroului Politic al C.C. al
Păşunile şi fineţele naturale, re­ S-a constatat că în regiune re­ SPUTNIK strînge mîna voiniceşte băieţilor din- în întrecere şi nu vor să se dea bă­ Pe luna octombrie liniile graficelor P.M.R., care a participat la sărbăto­
zultă prin fătări circa 5 5 . 0 0 0 ca­ brigada lui Dumitru Giurgiu de la re­ tuţi în faţa brigăzii lui Ioan Beldean, celor două brigăzi utemiste au urcat rirea celei de a 40-a aniversări a Re­
prezintă 26 la sută din supra­ pete viţei, iar sacrificările de îfi cint superba traiectorie paraţia curentă a locomotivelor, care lucrează la reparaţia locomotive­ mereu. Cea a lui Beldean are o de­ voluţiei din Octombrie.
faţa totală a regiunii, în timp bovine — viţei, mînzaţi şi vite Şi-ţi urmăresc zborul rotat Locomotivei i se fac reviziile necesa­ lor cu ridicarea de pe osii. Nici „bă­ păşire de 80 la sută, iar a lui Du­
ce suprafaţa arabilă reprezintă adulte — precum şi pierderile re. Dumitru controlează instalaţia de ieţii" lui Beldean nu se lasă mai pre­ mitru Giurgiu de 44 Ia sută. La gara Kiev delegaţia a fost în­
numai 19 la sută, din care 9 la prin mortalitate şi sacrificările ca al gindacului, încălzire. Lăcătuşul Mircea Trifu şi jos. Luna aceasta au primit în repa­ soţită de Nikolai Bulganin, Lconid
sută este cultivată cu plante fu­ de necesitate, se ridică la peste Drumului tău i-am z i s : ceilalţi băieţi fac revizia la alte piese raţie locomotiva 50.643 la care au a- Dar utemiştii din cele două bri­ Brejnev, Alcksei Kosîghin, miniştri
rajere. Aceasta face ca sectorul 35.000 capele. Cu toate că sacri vut multe de făcut. Şi-au împărţit găzi nu sînt numai în fruntea între­ ai U.R.S.S. şi alte personalităţi ofi­
zootehnic din regiunea noastră ficările şi pierderile anuale sînt Victorie! Consfătuire munca în aşa fel încît fiecare s-a ocu­ cerii. Ei se îngrijesc şi de ridicarea ciale.
să ocupe un .loc de frunte între mult mai mici decît fătările, Minunată plăsmuire a vea­ cu bibliotecarii pat de ceva. nivelului profesional, politic şi cul­
celelalte ramuri ale agriculturii. şeptelul de animale nu creşte tural. Toţi membrii brigăzilor partici­ înainte de plecarea trenului tova­
deciît cu 3.000-4.000 capete, ceea răşul Chivu Stoica a rostit o cuvîn-
Un rol important în dezvolta­ ce înseamnă că anual se fac tare in faţa microfonului.
rea creşterii animalelor, revine aproape 15.000 tăieri clandesti­
sectorului socialist din agricul­ ne. Sarcina sfaturilor populare ¦’ m —‘ t—» /—' r~
tură, prin fermele de animale comunale precum şi a tehnicie.
nilor şi inginerilor zootehnişti {î
din gospodăriile agricole de stat, este de a-i determina pe ţăranii
din gospodăriile colective pre­ C Citiţi In pag. 3 şl 4 J
cum şi prin creşterea în comun
jr N. S. HRUŞCIOV despre 3

a animalelor în întovărăşirile muncitori să ţină viţeii şi să-i cului ! Secţia de învăţămînt şi cultură a Cele două brigăzi utemiste sint pă la învăţămîntul profesional tip C l forţa şi dorinţa de pace a j

zootehnice. In aceste unităţi, în­ valorifice numai atunci cînd au Puhoaiele de stele-ncremenite Sfatului popular regional Hunedoa­ cunoscute în întregul depou din Te- şi la cercul politic al organizaţiei L U.R.S.S. ( Convorbire cu co- }
grijirea şi hrănirea animalelor cel puţin 150 kg şi să crească Pe-a cosmosului infinită cale, ra, prin Biblioteca jentrală regională, iuş. Utemiştii acestor brigăzi sînt m e­
în comun se poate face raţional, vaci de lapte cît mai multe. Mai reci, in spaţiu trec organizează duminică 24 noiembrie reu în fruntea întrecerii. de bază U.T.M. ţ; respondentul agenţiei ameri- 1
în adăposturi bune şi igienice. 1957, orele 8 dimineaţa, o consfă­ Lf c__a_n__e_ U nited Pre__s__s“ HLTeanMreny ^J
imbătrinite tuire cu bibliotecarii, Printre fruntaşi se numără Alexan­ Cu asemenea utemişti se mîndreşte
Cu aureolele fot mai stinse, dru Raţiu, candidat de partid, Con­
Gospodăriile colective au posibi­ Oilor condiţii de hrană La această consfătuire, care se va stantin Puşcaş, Ştefan Hegheduş, organizaţia de bază U.T.M. de la de­
pale.
poul C.F.R; Teiuş. ^Shapiro). 3
Le-mbracă aceeaşi solitară
litatea să asigure animalelor şi îngrijire mai bune haină E. CHIRAN
nutreţuri bune şi variate, să pre­
Ce scapără vistind pe căi ţine la biblioteca sătească din Mier­
gătească mai uşor nutreţuri in- Caracterul specific al regiunii lactee,
curea — raionul Sebeş, vor participa ¦
silozate care joacă un rol hota- noastre face ca creşterea oilor Le sfişiase omu-un văl de inspectorii cu problemele culturale din
taină
rîtor in sporirea producţiei ani-' să fie în atenţia crescătorilor de ;S-a dăruit din tot sufletul meseriei |cadru! sfaturilor populareraionale, bi­
Smulgtnd-nălfimii, mult riv-
male. animale. O serie de crescători nita cheie. bliotecarii şefi de ia bibliotecile raio­ o

Nu este deci de mirare că din comunele de şes precum şi Veac de aur — nale, bibliotecari săteşti din regiune ¦ Venea încet spre fabrică o fe­ de-o jumătate de oră mai de­
Stăpîn pe curcubee zvîrlite ¦
gospodăria colectivă din Apoldu din comunele de munte unde ¦ tişcană îmbrăcată modest, pri­
peste cer ¦
de Sus, care şi-a dezvoltat sec­ creşterea oilor este o ocupaţie Se plimbă printre străvezii şi bibliotecari ai căminelor culturale. ¦ vreme, n-avea rost să alerge.

torul zootehnic ajungînd să al­ de căpetenie, cum s în t: Poiana, luceferi, Cu acest prilej se va discuta pro­ ¦ vind ţintă spre poarta din apro­ A m aflat însă că nu venise în-
Tu nu mai porţi în cute, blema muncii cu cartea şi se va a- * piere. In acea zi, Lucreţia Ro- tlmplător înainte de timp. Ştia
bă la începutul anului 1957 un Jina şi altele, au început să în­ naliza stadiul concursului pe ţară a taru lucra după-amiază şi, cum că maşina la oare lucrează era
sămîniă de mister bibliotecilor din mediul rural. ¦? plecase de acasă cu mai bine liberă şi că în o jum ătate de
număr de 46 bovine, din care mulţească oile din rasa ţigaie. Căci te străbatem fericiţi 'şi oră ar putea tricota un pulover
¦
10 vaci de lapte, 40 porcine, din Acest lucru n.i-1 dovedesc fru­ teferi. *

care 12 scroafe de prăsilă, 840 moasele turme de oi ţigăi de la Necunoscut, cu tainele în­ ¦¦
chise, |
oi şi 60 stupi, a obţinut în anul gospodăriile colective din Apol­ t
Ne-ademenişi cu-azurul tă­
trecut un venit de 155.000 lei. du de Sus, Miercurea, Pricaz, riilor, spre stele, Actorii Văii Jiului se pregătesc ¦
pentru „Luna culturii romîneştt ¦ în plus. Lucreţia nu pare a fi
In acest an, gospodăria a ob­ Beriu şi altele. Cu palmele, asprite de trudă
şi de vise ¦¦¦¦¦¦¦¦¦ m ult schimbată faţă de cum era
ţinut un venit de 213.000 lei începutul bun în ce priveşte cu ciţiva ani în urmă. Este a-
Te-am plămădit să zbori, devărat că acum pare a fi ceva
din sectorul zootehnic. ţigaizarea oilor, va trebui să fie s-ajungi la ele. mai matură, că gîndeşte şi ju­

Rezultate mulţumitoare în completat cu o acţiune susţinu­ Stăpîni. pe galaxii nebănuite Intre 1 şi 31 decembrie 1957, Şoimaru — laureat al Premiu­
Uitat in vremi, se-afundă-un se desfăşoară în întreaga ţară lui de stat — refăcută într-o
dezvoltarea sectorului zootehnic tă de înmulţire cît mai rapidă a sărbătorirea Lunii culturii romî- nouă montare în regi'a lui Ioan
drum de piatră, neşti în cinstea pelei de ia 1 0 -a Petrovici şi scenografia maes­
au obţinut şi colectiviştii din efectivului de oi. Avem posibili­ Pe cai azure, pururi tăinuite aniversări <a proclamării Repu­ trului emerit al artei W. Sieg- ¦¦¦¦*¦ decă viaţa cu mai multă luci­
Noi,, vom aduce soarele pe ditate. .
Pricaz. Nu acelaşi lucru se poa­ tate de a mări numărul oilor,
vatră. Cînd a plecat din comuna
te spune însă despre gospodă­ dar acest lucru cere ca păşunile
Şi-n tinda albă-a caselor de
riile colective din Dobîrca şi să fie folosite raţional, să se lut blicii Populare Romîne. frid. Totodată vor fi reluate pie­ <* Proştea Mare, raionul Mediaş parte. Printre cele care au exe-%
i>
Şibot, care au condiţii asemă- amenajeze adăposturi bune şi Vom atîrna o stea de-argint ¦
in grindă,, Cu acest prilej, teatrul de sele : „De luni pînă luni" de N. <* la Şcoala profesională din Si- cutat un tablou sportiv în ziuaX
. nătoare cu cele din Apoldu de ieftine, să se stăvilească sacrifi­
Jar luna cu surisu-i tainic, stat „Valea Jiului" care împli­ Consiantinescu şi Gh. Voinescu, ¦
. Sus şi .Pricaz. Nedezvoltîndu-şi carea tineretului bun pentru pră­ mut, neşte cea de-a 1 0 -a stagiune, cu „Take, Ianke şi Kadîr" de V. I. ¦ biu, Lucreţia era aproape copil, de 7 Noiembrie, se afla şi Lu-¦
Popa, „Omul oare a văzut moar­ *
sectorul zootehnic în măsura sire. Date fiind veniturile mari O vom preface-n lacuri de mîridrie poate raporta că din Dar în sufletul ei stăruia do- creţia. Cu cîtă îndemînare exe- *
oglindă.
posibilităţilor pe care le are, care se realizează anual de ia cele 70 de premiere prezentate tea" de V. Eftimiu şi „Steaua * rinţa de a învăţa o meserie şi cuta fiecare m işcare! X
Comoara ei, cu aurul stelar pînă acum, 30 fac parte din fără nume" de N. Sebastian.
¦gospodăria colectivă din Dobîr­ ferma de oi, este necesar ca şi Bănuţi eterici din ceresc ¦creaţiile dramaturgiei romîneşti. *¦¦¦¦ cît mai bine. Nu voia să se fa- Cînd am făcut o vizită la ja-%
Cele 6 piese romîneşti ce vor că de ruşine atunci cînd va lu- brică, Lucreţia spunea că scX
ca, a realizat în anul trecut nu- gospodăriile colective din Do- tezaur, In cadr.ul lunii închinate cul­ fi prezentate de teatrul de stat
I-om. reuărsa-n grămezi pe
rpai 61.000 lei, iar cea din Şi- bîroa, Ungurei, Păuoa, Vingard, * era pe cont propriu în fabrică, pregătesc, pentru a da un spec-X
trotuar
bot 63.000 lei din creşterea ani­ Obreja, Peşţeniţa, Vinerea şi al­ Ca să se scalde omenirea-n turii romîneşti, teatrul de stat Valea Jiului în cadrul Lunii cul­ ¦
din Petroşani va prezenta în turii ronnîneşti, vădesc dragos­ ¦¦¦
malelor. tele, să-şi dezvolte turmele de aur... premieră pe ţară piesa „Colivia tea colectivului teatral din Pe­ • DupăX tI ear. m<,>inar. nena Aşc. Aofl,i'.i' a.. —p/le—- Itha.caoIt într-u___n_a_ dVi,n comunel,e in -¦4
cat cu inima împăcată la fa-
r Cu toate că şeptelul de ani­ oi. ANA ŞOIT vecinate. ., ! *

male din regiunea noastră a Organele de partid şi de stat Mr.h-.rv.' cu sticleţi" de Lascăr Sebastian troşani de a urma drumul va­ ¦¦¦¦¦¦¦ brica „Sebeşul" din Sebeş, un- Candidata de. partid Lucreţia*
şi Silviu Georgescu, alternativ lorificării şi popularizării bogă­ de fusese repartizată. La sec- Rotaru are numai 19 primăveri. %
crescut în comparaţie ou anul vor trebui să acorde toată aten­ ¦. ţia tricotaje unde lucrează a- Se poate spune că este tinăru ¦
cu piesa „Afaceriştii" de Tudor ţiei artei noastre romîneşti. cum, a avut numai satisfacţii. în ani, dar are multă experien- ¦
1954, cu peste 9.000 capete bo­ ţia dezvoltării şi întăririi în to -j

vine, rezultatele nu trebuie să vărăşirilor zootehnice, să ia

mulţumească pe nici un om ca­ toate măsurile pentru crearea Din munca de prevederi sociale ¦ Bineînţeles că şi aici a depus ţă \n producţie ¦
interes sâ cunoască şi să mî-
re lucrează în sectorul zooteh­ fondului de bază în toate unită­ ¦¦¦«¦¦¦¦• nuiasca cit mai bine maşina la ’n - ¦
¦¦¦ care lucrează. R ezultatul? In
nic. Producţia de lapte pe cap ţile, precum şi pentru mărirea Printre secţiile Sfatului popular ra­ soţi îşi satisfac serviciul mi­ .„ ' ¦
ional Orăştie care au rezultate în litar. Numai pe lunile octom­ fiecare zi tricotează 12 pulove- Sica,-iubita de tovarăşii de*
de vacă furajată continuă să numărului de oi proprietate ob­ muncă se numără şi secţia de preve­ brie şi noiembrie au fost plă­
deri sociale. Numai cîteva cifre să ară­ tiţi acestora 4.000 ’lei. Pentru cel re, în loc de 11 cit are norma,
fie încă slabă, deşi producţia ştească. In acest sens este tăm şi ne putem identifica asupra de-al 10-lea şi al 11-lea copil au muncă, cu preocupări multiple. $
acestui lucru. Ajutoarele ocazionale primit premii unice de cîte 1.000 lei,
păşunilor precum şi suprafeţele demn de urmat exemplul înto-

cultivate cu plante furajere au vărăşiţilor din Balşa, care au tată pe scurt- cîteva caracteris-X

crescut mult. 300 oi ca proprietate obştească ¦¦ Lucreţia s-a dăruit meseriei H ei'ale acestei tinerel Nu seX

Se poate afirma că atît efec­ şi al întovărăşiţiior din Poia­ date celor 66 de persoane au totalizat Maria Răbaciu din Cugir şi Victoria din tot sufletul. Acest lucru poate spune că a săvirşit fap- *

tivul de vaci din regiune cît şi na care au 316 oi proprietate suma de 16.300 lei. Au fost trimişi la Moldovan din Căstău. Cu Medalia nu-l spune ea. Este spus de to- ţe de eroism în procesul de vro-%

producţia de lapte obţinută este obştească. băi, 68 de pensionari, iar proteze mici „Gloria maternă" clasa Il-a, a fost varăşele cu care lucrează, de ducţie. Se poate spune însă căX

nesatisfăcătoare. La această si­ Succesele obţinute în creşte­ au fost făcute la 22 de oameni. distinsă mama Maria Sibişan din sa­ conducătorii ei direcţi, care o Prin strădania ei de fiecare zl,X
tuaţie, contribuie felul defectuos rea oilor de către sectorul so­ preţuiesc mult. Acolo, în fabri- participă alături de ceilalţi*
în care a fost făcută clasarea cialist din agricultură, nu com­ Au fost ajutate şi soţiile ale căror tul Găstău, comuna Beriu.

vacilor de prăsilă şi faptul că la pensează însă numărul scăzut că, Lucreţia îşi petrece cel mat muncitori, la aprovizionarea t

' întocmirea planurilor de montă de oi ce se menţine în sectorul Veşti din Albania prietenă m ult timp. In orele libere par- populaţiei cu bunuri de larg*
nu s-a ţinut seama de valoarea individual. Una din cauzele ca­
zootehnică a reproducătorilor. De re au dus la scăderea număru­ ticipă la repetiţiile echipelor de consum. ¦
lui de oi, este şi restrîngerea de
asemenea, hrănirea vacilor cu ¦ dansuri şt cor, din care face V. PLOPEANU
i
lapte încă nu se face în mod ra­ *
ţional şi în special nu se admi­
nistrează în hrană nutreţuri su­ păşunat în păduri, în special în Electrificarea fării depuse de o echipă de cercetă­ Pe de alfa parte consumul mediu
culente şi furaje însilozate. zona de munte unde se creşte cel tori şi proiectanţi sovietici, în
mai mare număr de oi. Restrîn­ In Albania populară se acor­ ultimul timp s-a ajuns să se cu­ al populaţiei urbane a înregistrat — 'v n a a a /
O altă cauză care ia contribuit gerea suprafeţelor de păşunat în dă o deosebită atentie studierii noască bine resursele hidroe­
la obţinerea unei cantităţi scă­ păduri, impune o mai bună în­ şi exploatării marilor resurse e- nergetice ale ţării, treoîndu-se la faţă de 1950 — o creştere substanţia­ Viafă nouă în regiunile de munfe
zu te de iapte este şi aceea că grijire a păşunilor şi fîneţelor nergetice ale ţării. exploatarea lor. lă în următoarele dom enii: Ia gră­
mare parte din păşunile desti­ naturale existente, pentru a le simi — cu 63 Ia sută, paste făinoa­ In regiunile de munte din nordul La Muhur au fost înfiinţate cinci
nate pentru vacile de lapte, se mări capacitatea de păşunat, In ciuda marilor bogăţii a Reţeaua canalelor de irigaţie se — cu 12 la sută, orez — 31 la Albaniei pulsează o viaţă nouă. Popu­ dispensare medicale. Anul trecut in ­
păşunează primăvara timpuriu prin sporirea producţiei de iar­ cursurilor de apă, înainte de eli­ — care se află în continuă creş­ sută etc. laţia acestor regiuni izolate a suferit tr-unui din aceste sate a fost cons­
cu oile. care le degradează şi le bă şi fîn. berare în Albania nu existau şi foarte mult in trecut. truită o mică hidrocentrală, exemplu
micşorează producţia. nu se exploatau sursele hidro­ tere — cuprinde pînă acum un In cursul celui de-al doilea plan urmat în prezent şi de alte sate.
Gospodăriile colective energetice ale rîurilor. Nu se sfert din suprafaţa cultivată a cincinal (care va fi terminat în Un exemplu grăitor al marilor
In regiune există posibilităţi pot creşte mai mulţi făcea nimic pentru studierea lor ţării. Au fost construite hidro­ 1960) populaţia va fl aprovizionată
de mărire a producţiei de lapte. sistematică, ceea ce ar fi permis centrale, iar altele sînt în curs
Aceasta o dovedesc producţiile porci electrificarea şi irigarea ţării. In de construcţie. cu cantităţi tot mai mari de produse transformări survenite în anii puterii Emisiunile radiofonice ajung In
ridicate de lapte obţinute de gos­ timp ce în trecut în toată ţara alimentare. Astfel în 1960 — In com­ populare 11 constituie localitatea Mu- prezent pînă în aceste ţinuturi înde­
podăriile agricole de stat, de li­ Faţă de posibilităţile de creş­ nu funcţionau decît şase staţi­ In afară de centrala hidroe­ paraţie cu 1955 — populaţia albaneză hur, situată la vest de oraşul Pas- părtate de munte. De asemenea că­
nele gospodării colective şi de tere din acest ian şi faţă de ne­ uni de cercetare a regimului a- va primi cu 39 Ia sută mai mult za­ hkopi. In prezent cele 16 aşezări care minele culturale desfăşoară o largă
un mare număr de gospodării cesităţile crescinde ale populaţiei pelor curgătoare, în prezent Al­ lectrică „;>?nver Hodja", care hăr, cu 45 ia sută mai multe grăsimi, constituie localitatea Muhur sînt stră­ activitate de culturalizare a maselor.
individuale. Aşa de exemplu, la bania numără 60 de staţiuni hi­ bătute de drumuri. învăţămîntul e- Numeroase magazine asigură aprovi­
gospodăria agricolă de stat din S. BLADA drografice. va intra în funcţiune încă în
Pelreşti s-au obţinut anual 2.800 cu 81 la sută mai multă carne şi iementar este obligatoriu în întreaga zionarea populaţiei săteşti. îmbunătă­
litri lapte pe cap de vacă fura­ (Continuare în pag. Il-a) Cu ajutorul acestor staţiuni, cursul acestui ian. în anii urmă­
precum şi datorită activităţii peşte, aproximativ de două-ori mai comună, iar în multe sate a devenit ţirea situaţiei economice în general a
tori va începe construcţia unei mult lapte, de 2,5 ori mal multe brin- obligatoriu şi învăţămîntul de 7 ani. permis unui număr însemnat de să­
zeturi, cu 60 la sută mai mult orez Un număr important de tineri din teni să şi construiască locuinţe noi.
centrale hidroelectrice cu o ca­ etc. această regiune urmează cursurile Numai în ultimii doi ani s-au con­
pacitate asemănătoare. şcolilor medii. struit la Muhur peste 130 de case noi.

Un număr de peste 100 de sa­

te vor primi energie electrică de iii&ş&S
la o serie de hidrocentrale mici,
INTR-UN SAT DE MUNTE al căror număr va creşte sim­ In R. P. Alba­ v
ţitor în viitorul apropiat. nia numărul maşi­
Satul Ticera. Mulţi poate nici n-aţi juns la acpperiş. Şi aici., au fost dis tineretului a fost folosit aşa cum nilor agricole creş­
auzit de el. Să vi-1 prezentăm. Ti­ cujii. Unii spuneau ca să fie acope trebuie, în scopul colectivităţii. Creşte consumul te continuu. In

cera este un sat mic de munte din rit cu şindrilă iar alţii cu ţiglă. Şin Pe calea cea nouă pe cap de locuitor comparaţie cu amu! m
raionul Brad, aşezat în apropierea drila o făceau pe loc dar ţigla tre­ 1955 numărul trac­
izvoarelor Crişului Alb, prin nişte buia adusă de la Brad. Tineretul sa­ Ocupaţia de bază a locuitorilor Creşterea rapidă a producţiei in­ toarelor va spori a-
creste de deal. Satul nu numără de- tului a venit atunci cu o propunere. catului Ticera este creşterea anima­ dustriale, dezvoltarea agriculturii şi nul acesta cu 212 la
cîl vreo 40 de familii. Dar şi aici, ca să aducă ei ţigla. lelor. Nu de mult comuniştii din sat a altor ramuri ale economiei naţio­ sută (luîndu-se ca
în orice colţ al patriei, viaţa s-a au hotărît să pornească pe o cale nale, au îmbunătăţit simţitor nivelul bază de calcul
schimbat, a păşit pe o cale nouă, Şi a doua zi, pe potecile pădurii o nouă, să formeze şi în satul lor o de trai al poporului albanez în com­ tractorul de 15
caravană de cai a pornit spre Brad. întovărăşire zo.otel’nică. In acest scop paraţie cu perioada dinainte de eli­ C.P.).
Entuziasmul tinerilor In aceeaşi zi, seara, caravana s-a în au început să sten de,vorbă cu fie­ berare. Aceasta se poate constata în
tors înapoi, aducînd în desagi ţigla care cetăţean în parte, să. le arate special in creşterea consumului pe In foto: Recolta­
Obştea a hotărît să construiască ce posibilităţi de dezvoltare a şep- cap de locuitor. Consumul de carne rea mecanizată
în satul lor o şcoală şi un cămin Cînd a fost vorba de pus sticla telului oferă întovărăşirea. Şi în , pe cap de locuitor este cu aproape sfeclei de zahăr la
cultural din fondul de autoimpunere la geamuri, tinerii din sat au făcut scurt timp roadele acestei munci 63 la sută mai mare decît în perioa­ ferma Maliq, de­
şi contribuţia în muncă. Şi, de la la fel. Astăzi, utemiştii Nicolae s-au ivit. 15 familii şi-au lăcut ce­ da antebelică,: iar consumul de pro­ partamentul Kor-
vorbe pînă Ia fapte, nu a fost mult. Străuţ, Remus P. Popa, Avram Jur- reri de intrare în întovărăşirea zoo­ duse lactate a crescut şi mai mult. cea.
Zidurile căminului se înălţau. S-a a- ca, Traian Străuţ şi alţii, povestesc tehnica. Aproape zilnic se înscriu
tuturor de munca lor. Entuziasmul noi membri. In curînd noua întovă­ Numai în cursul anului trecut şi în lllli...L:»Itlih.„ti:il|)i'
răşire va fi inaugurată. comparaţie cu anul 1950 consumul
de brinzeturi a crescut cu 73 Ia sută, iiiiiiiiiiiiiliiiiiiiiiitiiiinHiiiiiiiii

v.‘w ¦’v v'\.-•rV*~VV'\sr"./U/L*«s/V/V-' iar cel de zahăr cu 59 la sută.